EMISFERELE CEREBRALE

Configuraţie externă
• Emisferele cerebrale
- partea cea mai voluminoasă a encefalului
- se dezvoltă din vezicula telencefalică
- separate între ele prin fisura interemisferică (în care
pătrunde coasa creierului)
- în porţiunea lor mijlocie sunt unite prin corpul calos
Configuraţie exterioară
• 3 feţe – laterală, medială, bazală (inferioară)
• 3 margini –
• 3 extremităţi/poli – frontal, occipital, temporal
• Nuneroase şanţuri:
• - primare/fisuri (scizuri) – adânci, separă teritorii – lobi
• - secundare (intergirare) – delimitează arii restrânse în
cadrul unui lob – girusuri/circumvoluţiuni
• - terţiare – de la nivelul girusurilor
Faţa laterală

3 fisuri – i) fisura laterală

- ii) fisura centrală

- iii) fisura parieto-occipitală

laterală
Fisura laterală (scizura lui Sylvius)
- Începe de pe faţa inf a emisf – se îndreaptă lateral, descriind o curbă
concavă posterior – trece pe faţa laterală a emisferului – o traversează 8 cm
– aici are o direcţie oblic ascendentă până în reg parietală – se termină

- porţiune pe faţa inf (este mai largă) – valeculă – sep lobul orbitar de cel
temporo-occipital
- Porţiune pe faţa laterală (este f profundă) – fosa Sylviană – separă lobul
temporal (inf) de lob frontal şi de cel parietal
 Fiecare din cele două margini ale scizurii – proeminenţe – operculi
 pe marg sup – operculul frontal şi cel parietal – proiectate aria motorie şi
senzitivă
 pe marg inf – operculul temporal
- insula (lobul insulei) – înconjurată periferic de un şanţ – sulcus circularis
insulae
! Artera cerebrală laterală (mijlocie) = artera sylviană
Fisura centrală – scizura lui
Rolando
Apare către sfârşitul lunii a V-a – separă lobul frontal de cel parietal

Începe din dreptul operculului frontal şi urcă sinuos spre marg sup a emisf
– depăşeşte această margine şi se termină în lobulul paracentral de pe faţa
medială
Descrie 3 curburi: inferioară, mijlocie (convexitatea posterior) şi
superioară

Porţiunea de emisfeer – situată înaintea ei are funcţii motorii şi asociative

(lobul frontal)

Cortexul lobilor parietal şi occipital – situaţi post fisurii centrale – are

funcţii receptoare şi asociative
Fisura parieto-occipitală laterală –
perpendiculara externă
• Incizură de 1,5 – 2 cm- ce se desprinde la 4-5 cm de polul occipital de
pe marg sup a emisf
• Separă lobul parietal şi cel temporal de lobul occipital
 Lobul frontal

Cel mai voluminos

Limite: faţa laterală – inf de fisura laterală
- post de fisura centrală

Înaintea şanţului central şi paralel cu acesta – şanţul precentral

– urcă până la marg sup a emisf – o depăşeşte – şi sfârşeşte pe
marg medială –
Şanţul precentral împreună cu fisura centrală – girusul
precentral – aria motorie primară (aria 4)
Pe faţa laterală a lobului frontal – două şanţuri orizontale – trei
girusuri frontale – sup, mijl şi inf
 Lobul frontal

Girusul frontal inferior – împărţit de cele două prelungiri (ant şi

post ale fisurii laterale ) în 3 segm
i) pars frontalis
ii) pars triangularis
iii) pars opercularis

Pe emisf dominant – ultimele două segm – corespund centrului

efector al limbajului – Broca

Porţiunea lobului frontal vecină cu polul frontal – lobul prefrontal

– import funcţii asociative, comportamentale şi psihice
Lobul temporal

• Plasat inferior fisurii laterale

• Se extinde pe faţa inf a emisf
• Două şanţuri orizontale – paralele cu fisura laterală:
• a. Girusul temporal sup; b. Mijlociu; c. Inferior

• O faţă superioară – planşeul fisurii laterale

• - cele două girusuri temporale transverse şi pliurile lui
Heschl – aria auditivă primară
• - spra partea post – planul temporal – extinsă pe emisf
dominant – aria receptivă a limbajului – aria lui Wernicke
Lobul parietal
• Se extinde pe faţa medială a emisf
• Pe faţa laterală – limitat de fisura centrală (anterior) – şi de
cea laterală (inf)
• Pe faţa laterală – două şanţuri – postcentral şi intraparietal
• a.Şanţul postcentral – paralel cu fisura centrală – girusul
postcentral – aria somestezică I
• b.Şanţul intraparietal – post girusului postcentral – direcţie
orizontală
Lobul occipital
• Se extinde pe toate cele 3 feţe ale emisf cerebral
• Suprafaţa sa – brăzdată de două şanţuri anteropost
• - şanţ occipital sup
• - şanţ occipital inf

• Între aceste şanţuri şi marg emisf – cuprinse 3 circumvoluţiuni

longitudinale
• a. Circumvoluţia occipit I – paralelă cu marg sup a emisf
• b. Circumvoluţia occipit II – între cele două şanţuri occipit
• c. Circumvoluţia occipt III – între şanţul occipt inf şi marg ext a
emisf
Faţa medială a emisferului
Separată de faţa similară celeilalte emisfere prin coasa creierului mare
După îndepărtarea ei – lamă de subst albă – ce trece transversal – corpul calos
Şanţurile feţei mediale:
a.Scizura calosomarginală (sulcus cinguli) – porneşte de sub genuchiul corpului
calos, se îndreaptă posterior, merge paralel, când aj în dreptul extremit post a
corpului calos (spleniul corpului calos) îşi schimbă direcţia şi se îndreaptă spre
marg sup a emisf pe care o depăşeşte
emite prelungiri secundare
- Şanţul paracentral – se duce spre marg sup a emisferei
- Şanţul supraorbitar al lui Broca – se desprinde în dreptul genunchiului corpului
calos şi merge oblic în sus şi înainte
- Prelung post –
b. Scizura calcarină – pleacă de la polul occipital, merge uşor ascendent până la
scizura perpendiculară int, după care se îndreaptă în jos
c. Scizura perpendiculară internă – continuarea pe faţa medială a scizurii
perpendiculare ext, se termină în scizura calcarină, sub spleniul corpului calos
Faţa medială a emisferului
1.Circumvoluţia corpului calos (gyrus cinguli) – lobul corpului calos al lui Broca
- cuprins între şanţul corpului calos de deasupra feţei sup a corp calos şi sulcus
cinguli
2.Circumvoluţia frontală internă/superioară (gyrus frontali superior)
- situată deasupra scizurii calosomarginale (sulcus cingular) – reprezintă porţ din
circumvoluţia frontală sup ce încalecă faţa medială

Lobii
a.Cuneus
- De formă triungh, cuprins între şanţul parietoocipit şi şanţul calcarin, iar baza
formată din marg sup a emisf
b.Precuneus /patrulater
- Este delimitat sup de marg sup a emisf, ant de porţ terminală a scizurii
calosomarginale (sulcus cinguli), post de şanţul parietoocipit, iar în jos de prelung
post a scizurii calosomarginale
 Faţa inferioară a emisferului
- porţ inferioară a scizurii laterale – trece transversal la unirea 1/3 ant cu 2/3
post ale emisf
Lob orbitar (ant) şi lob temporo-occipital (post)

Lobul orbitar
- faţa inf a lobului frontal şi lama ciuruită a etmoidului
- şanţul orbitar intern – conţine bulbul şi tractul olfactiv – şanţ olfactiv
- intern şanţului – girusul rectus/orbitar intern
- în extremit post – şanţul olfactiv se bifurcă în două striuri olfactive – care
împreună cu tractul optic şi girusul parahypocampic – delimitează spaţiul
perforat anterior
 Faţa inferioară a emisferului

Lobul temporo-occipital
- faţa inf a lob temporal şi occipital
- 2 şanţuri cu direcţie anteropost – unul lateral (sulcus
occipitotemporalis) şi unul medial (sulcus colateralis)

 Cel lateral – separă două girusuri temp-occipt – unul medial şi altul

lateral
 cel medial – în porţ ant – şanţ colateral, împreună cu şanţul hypocampic
– delimitează girusul parahypocampic
- în port post - se continuă cu girusul lingual
Fisura cerebrală transversă –fanta cerebrală a lui
Bichat
• Şanţ larg cu direcţie transversală –
• Iese din profunzimea encefalului marea venă a lui Galen
 • Marg superioară – curbă, urmăreşte
inserţia sup a coasei creierului

Marginile • Marg externă – (inf) – la limita

emisferelor dintre faţa lat şi cea inf – întreruptă
fiind de fisura laterală
cerebrale
• Marg internă – este scobită în porţ
mijl în dreptul fantei lui Bichat
• Polul frontal – rotunjit – sit la niv
ungh diedru dintre bolta orbitară şi
porţ ascendentă a osului frontal –
sinusul frontal
Extremităţile
• Polul occipital – în unghiul diedru
dintre cortul cerebelului şi solzul emisferelor
occipitalului cerebrale
• Polul temporal – la niv marg
externe a emisf cerebral, separat de
lobul frontal prin fisura later
Scoarţa cerebrală –

Nuclei centrali

Substanţa albă