Cum funcitoneaza creierul?

Lobul drept este

cel director.

De sanatatea lui si
buna lui functionare
depinde cel stang

De aceea oamenii nu
isi pot tine cuvantul, sau
nu pot respecta un plan,
sunt emotivi, si depind
mult de aceasta parte
mai mult decat de ratiuni

De armonia celor doua emisfere

depinde sanatatea si capacitatea
creierului nostru, emisfera dreapta
e responsabila cu aceasta.
 Chiar daca creierul nostru are doua emisfere, el este unitar, si funtioneaza
bine doar impreuna.

Cum colaboreaza cele doua emisfere?

Lobul stang este descris de specialisti drept

“incapatanat”, el isi insuseste anumite teorii, pe care le
sustine cu obsesie. Chiar daca este convins prin
argumente ca nu are dreptate, el spune: “Este adevarat,
dar tot mai important este cum cred eu!”

Desi este emisfera rationala, de notat este ca ea nu

raspunde la argumente, la stimuli rationali

Atunci cum functioneaza, cum evolueaza, cum se imbunatateste?

Acum se vede importata emisferei drepte !

Emisfera stanga nu raspunde si nu evolueaza decat la stimulii emisferei drete.

Cand lobul drept se supara, intra intr-o criza, atunci

lobul stang este dispus sa faca concesii.

Asa se explica faptul ca oamenii nu se schimba

adesea pana cand nu sunt adusi intr-o criza, fortati
sa faca aceasta.

Stimulii pe care lobul stang ii primeste de la cel drept

represinta singura lui sansa sa se schimbe sa evolueze.

S-a pus o intrebare:

 Care este cel mai important lucru pentru o dezvoltare buna si sanatoasa
a creierului?

Relatiile sigure si de incredere. (Stabilitatea este factorul cheie.)

De ce? Armonia dintre cele doua emisfere este vitala pentru dezvoltare si progres.

Emisfera directoare este cea nonverbala, experimentala.

Daca emisfera dreapta sufera o trauma “experimentala”: despartirea de

o persoana draga, moartea acesteia sau o dezamagire profunda, ea este
blocata, traumatizata si in momentul acesta emisfera stanga nu mai poate
evolua, ea doar repeta niste tertipuri invatate inainte de trauma respectiva.
La fel se inampla in cazul: neiertarii, invidiei, razbunarii, amaraciunii, etc.

Asa se explica slabiciunea intelectului si abilitatilor in cazul traumelor suferite

in copilarie. Insa la orice varsta apare o trauma, slabiciunea are aceeasi
intensitate, este vorba de lipsa armoniei intre cei doi lobi, care afecteaza
intreg comportamentul.
Intrucat relatiile cu oamenii nu sunt perfecte, relatia cu Dumnezeu pare vitala,
este ca si cum creierul are drept piatra de temelie relatia cu Dumnezeu, care
este neschimbatoare si permanenta, ceea ce ii ofera exact ce este mai important
pentru el: Stabilitatea !!

In stabilitate, lobul drept este protejat de traume, astfel cel stang isi primeste
stimulii atat de necesari si el continua sa evolueze, sa progreseze. Ne amintim
ca fara stimulii lobului drept cel stang este “incapatanat”, el nu reactioneaza
nu se schimba, nu evolueaza.

In concluzie:

Abilitatea de a relationa, deschiderea, puterea de eliberare de orice tensiune

emotionala: iertarea, rabdarea, intelegerea, acceptarea sunt lucrurile care
favorizeaza relatiile si acestea ajuta sanatatea si performata creierului nostru.

In doua cuvinte creierul nostru are nevoie de relatii sanatoase si sigure

pentru o buna functionare si evolutie. Aici este vorba de confortul emisferei
directoare, cea experimentala, relationala care gestioneaza armonia celor doi lobi.