LRC C4, a II-a parte Elementele regente ale Subiectivei: Verbe impersonale; Expresii verbale impersonale; Adverbe predicative.

ve. Verbe impersonale: Active impersonale propriu-zise numite in gramatica si impersonale in continut si unipersonale ca forme: verbe meteorologice ( a ploua, a ninge). Un singur verbe este considerat propriu-zis (adica nu are subiect): a-i pasa (de ceva/ de cineva); impersonale active cu subiect logic in D: a-i placea, a-i parea, a-i veni, a-i conveni, a-i tuna, a-i fulgera, a-i prinde, a-i sta, a-i trebui. Reflexive se zice, se aude, se crede, se pare. Pasive a fi convocat, a fi intrunit. Exista verbul a trebui fara complement indirect (fara subiect logic) cu sensul de a fi necesar: Eu trebuie sa invat. Verbul a trebui cere un subiect. O alta particularitate a verbului a trebui este faptul ca realizeaza o constructive singular in limba romana ca verb regent si anume se intercaleaza in propozitia subiectiva sau intre elementele grupului sintactic cu rol de subiect: E / trebui / sa plec / Expresiile verbale impersonale: Sunt formate din a fi + adverb (e bine, e frumos, e adevarat); frumos este adverb pentru ca nu are forme diferite de gen. Adverbele predicative alcatuiesc o subclasa a adverbelor de mod in general, care pot indeplini rolul de predicat intr-o principal avand ca element subordonat o subiectiva. apartin a doua clase de adverbe adverbe de certitudine (desigur, fireste, sigur, normal, bineinteles) + locutiuni (farad oar si poate, fara indoiala, nici vorba, nici chip): desigur ca voi pleca; nici vorba ca voi pleca. adverbe predicative dubitative (poate, probabil, pesemne) + locutiuni (exista posibilitatea). Regula este ca aceste adverbe predicative sa fie urmate de conjunctie. Daca nu sunt urmate de conjunctie nu sunt predicative si intra in interiorul propozitiei: Desigur ca va veni. Desigur va veni. Subiectele propozitionale relative spre deosebire de cele conjunctionale pot avea ca regent orice regent la fel ca subiectele propriu-zise. Topica subiectului Subiectul fie ca este neprepozitional fie ca este prepositional ocupa primul loc in enunt pentru ca dpdv Pragmatic este partea de propozitie asupra caruia cade atentia vorbitorului si ascultatorului. Ex: Ion nu pleaca accentul cade pe Ion Nu pleaca Ion accentul cade pe verbul a pleca Subiectul poate sta dupa verb dar pozitia este mai slaba, accentul enuntului nu cade asupra subiectului. Indiferent de pozitie Subiectul propozitional nu se separa prin virgula de restul enuntului dar in acest caz nu mai apare virgula intre S si P: Azi, ca va veni este indiscutabil. Alte situatii ale subiectului S subinteles si S inclus Exista 2 tipuri mari de S: S logic este tema judecatii logice dpdv al continutului. S gramatical - In general S logic coincide cu S gramatical. Exista in limba romana cateva cazuri in care S logic este exprimat distinct de S gramatical. Este cazul complementului de agent: Cartea este citita de elev. Cartea- S logic, elev- S gramatical. Al doilea caz il constituie Genitivul autorului: hotararea profesorului; complement indirect: a-i placea, a-i veni, etc.

Subiectul gramatical poate fi: exprimat neexprimat S gramatical poate fi absent . Acest caz se numeste in gramatica moderna realizare 0 a subiectului (), apare in cazul verbelor impersonale propriu-zise (ninge, ploua) (si aici vorbitorul incearca sa reface echilibrul sistemului si reface subiectul unui verb impersonal: se allege un substantiv din sfera tematica sau din campul thematic al vb si se ajunge la prop cu S si P: Ploaia mi-l ploua/, Miaua mi-l lingea/, vantul mi-l batea. Aceasta refacere a S poate fi extinsa mai ales in poezie: priveste cum ninge Decembrie. Subiectele exprimate: - pot fi impartite in neprepozitionale si prepozitionale care la randul lor pot fi simple si multiple. S simplu apare cand S este exprimat prin centrul unui singur grup nominal sau verbal; S multiplu S este format din doua grupuri nominale obligatoriu sau verbale obligatoriu. In cadrul grupului nominal pot exista subiecte combinate. Subiectele neexprimate pot fi incluse sau subintelese. S inclus este S exprimat prin desinenta de persoana si numarul verbului la toate persoanele. Desinenta este stricta terminatie de persoana si numar care marcheaza o forma in stricta opozitie intre mai multe forme. Problema S inclus desi bine abordata in gramatici mai are nevoie de discutii intrucat desinenta marcheaza verbul sic and S este exprimat: Eu mergeam. Eu S exprimat; eam S inclus in desinenta S subinteles se considera a fi S subinteles un subiect omis care poate fi recuperate din context. S reluat in limba romana din necesitati emfatice S este reluat printr-un pronume personal mai ales in vorbirea populara Ex: A venit ea, mama. Te-o captusi ea, matusa Marioara. Exista posibilitatea ca subiectul reluat sa fie o varianta de apozitie. Cazuri mai clare apar la S reluat daca S este o propozitie: Ca va veni este sigur. Ca va veni asta e sigur. S repetat: - tot din necesitati emfatice S poate fi repetat in aceeasi propozitie fie succesiv (Voi, voi si iarasi voi sunteti Apostolii neamului) fie la distanta (Voi, care ati mancat, voi care ati adunat averi, voi sunteti rusinea neamului.).

Predicatul
Predicatul este componentul nucleu al unui enunt atat pentru enuntul propozitional cat si pentru enuntul frastic cu o singura propozitie principal. Dpdv logico-semantic P este partea enuntului care comunica, aduce informatii despre S. Dpdv sintactic P este impartit in 2 mari tipuri: P verbal si P nominal. Predicatul verbal este un component al unui enunt exprimat printr-un grup verbal prin capul sau centrul de grup. Se recunoaste dupa acest centru verbal care poate fi verb propriu-zis, locutiune verbala sau, mai rar, expresie verbala. P verbal ca semantic este axat pe actiunea verbului. Se mai numeste P dinamic. Intrebarea este ce face subiectul? P verbal este in general complinit printr-un complement sau adjuncti de tipul circumstantialelor. P verbal este o clasa de distributie pentru urmatoarele: Verb predicativ la mod predicativ personal Centru de grup verbal verb predicativ la mod personal -locutiune verbala al carui element verbal este un verb component la un mod predicativ; -marimea grupului verbal; -centru de grup verbal de tip locutiune;

-adverb predicativ; -interjectie predicativa;

-cap de centru de grup al grupului adverbial; -cap sau centru de grup al grupului interjectional

P verbal poate fi exprimat printr-un grup verbal cu realizare daca verbul folosit este un verb tranzitiv folosit fara complement (folosit absolut). Ex: El mananca paine. El mananca. Sensul verbului tranzitiv folosit absolut difera de cel al verbului insotit de complement. Predicatul nominal: - de calificare a subiectului - de identificare a subiectului Predicatul nominal are alt intele, alta functie semantic decat P verbal. Este pus intotdeauna in relatie cu un subiect caruia ii atribuie o calitate (nume predicativ calificativ) sau o identitate (nume predicativ de identitate). Prin sens dar si ca relatie sintactica P nominal tine de subiect pentru ca numele predicativ determna subiectul. In unele cazuri cand este exprimat prin adjectiv determina subiectul si se acirda in gen, nr si caz cu acesta. Calificarea sau identificarea subiectului ca functie a P nominal se realizeaza prin intermediul verbului copulativ numit si verb relational sau verb de legatura intrucat mijloceste relatia de calificare a unui substantiv cu rol de subiect printr-un nume predicativ. Verbele copulative sunt urmatoarele: - a fi (cand nu este predicativ sau auxiliar), verbe ale starii: a deveni, a se transforma, a se face (a deveni), a se preface in, a ramane (intr-un anumit fel sau ceva), a lasa (pe cineva cumva sau ceva), a se da ( a se preface) la care se adauga verbul a insemna cu sensul de a fi echivalent cu. Vb cop. intra in component predicatului nominal numai daca sunt la un mod predicativ. Daca sunt la un mod nepredicativ (infinitive) vor intra in component altor parti de propozitie sau altor component ale enuntului. Ex: El este frumos. A fi frumos este o calitate. Fiind frumos a ajuns manechin. - Fiind frumos S; vb cop la gerunziu intra in component circumastantialului de cauza. Poate fi frumos dar nu e cazul. fi frumos intra in component CD Dorinta lui este a fi frumos. Verbul copulativ in gramatica traditionala putea sa exprime orice parte de propozitie, in gramatica moderna este considerat centru al unui grup verbal.