VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima o actiune, o stare sau existenta.

Dupa capacitatea de a forma predicatul, verbele se clasifica in:

A. Predicative – pot forma singure predicate
B. Nepredicative- auxiliare ( a avea, a vrea, a fi)
-copulative ( a fi, a deveni, a iesi, a ajunge, a se face, a ramane, a parea, a
insemna, a se naste)

A fi – auxiliar
1. Modul indicativ, timpul viitor anterior – voi fi scris
2. Modul conjunctiv , timpul perfect- sa fi scris
3. Modul conditional optativ, timpul perfect- as fi plecat
4. Modul infinitiv, timpul perfect – ai fi citit
5. Diateza pasiva- este citita

A avea – auxiliar
1. Modul indicativ, timpul perfect compus- a plecat
2. Modul conditional optativ, timpul prezent- as merge

A vrea- auxiliar
1. Modul indicativ, timpul viitor I – voi invata
2. Modul indicativ, timpul anterior- voi fi invatat

Verbul „ a fi” are valoare predicativa atunci cand are unul dintre urmatoarele
sensuri:
o A exista
o A se afla
o A trai
o A costa
o A proveni
o A se intampla
o A se desfasura
o A se implini
o A dainui
o A tine
o A se intinde
o A merge
o A colinda

Verbul are cinci declinari: I- a

II- ea
III- e
IV-i
V–î
Verbul are trei diateza:
Diateza pasiva: Masina a fost spalata de tata.
A fi + participiu
Actiunea este suferita de subiectul grammatical si este facuta de altcineva ( de un agent al
actiunii cu functia de complement de agent si subiect logic al propozitiei)
Verbul auxiliar isi schimba forma dupa mod, timp, persoana si nr iar verbul de conjugat dupa
gen si numar.
Diateza pasiva se verifica prin adaugarea complementului de agent de tipul de catre cineva/
ceva.

Diateza reflexiva: Si-a inchipuit ca am plecat.

Actiunea este savarsita de subiectul grammatical care participa intens la actiunea pe care o
face si ale carei consecinte le suporta in favoarea propriului interes; verbele la aceasta
diateza sunt insotite de pronume reflexive ( forma neaccentuata) in cazurile Ac si D – a se
teme, a se gandi, a-si uita, a-si inchipui

Nu toate verbele insotite de pronume reflexive sunt la diateza reflexive. Cand pronumele
reflexive de pe langa verbe au functie sintactica proprie, verbele sunt la diateza active
pronominala
- A se imbraca, a se spala, a-si croi
- A se iubi, a se revedea, a-si spune
- A-si lua, a-si da, a-si pune
- Isi cumpara, isi adduce ceva
- Se tunde, se opereaza

Modurile personale- PV sau PN

1. Modul Indicativ
2. Modul Conjunctiv
3. Modul Conditional-optativ
4. Modul Imperativ

Moduri nepersonale – subiect, NP, atribut, complement

1. Infinitiv
2. Supin
3. Gerunziu
4. Participiu

INFINITIV

 Subiect: A merge pe jos e sanatos.

 NP: Dorinta lui este de a merge cu noi.
 Atribut verbal: Dorinta de a canta e mare.
 CD: Mi-a spus ca stie a canta la chitarra.
 C prepoz: S-a saturat de a face teme mereu.
 Circ de timp: Inainte de a scrie, repet teoria.
  Circ de mod: Ma gandesc fara a vorbi cu ceilalti.
 Circ de scop: M-au pregatit pentru a merge la concurs.
 Circ de cauza: L-a certat pentru a nu fi scris temele.

SUPIN- de, la, pentru + Participiu

 Subiect: De invatat nu este greu.
 NP: Poezia este de memorat.
 Atribut verbal: Si-a cumparat o masina de scris.
 CD: A terminat de transcris textul.
 Compl prepoz: S-a saturat de invatat la geografie.
 Circumst de loc: A tras o raita pe la scaldat.
 Circumst de scop: Ma pregatesc pentru invatat.
 Circumst de cauza: A plecat de suparat.

GERUNZIU

 Subiect: Se auzea ciocanind.

 NP: Femeia era suferinda.
 Atribut verbal: Frunze sangerand picteaza tablourile. S-a afisat tabelul cuprinzand pe
cei admisi.
 CD: Am auzit latrand la poarta.
 Compl prepoz: M-am saturat asteptand la poarta.
 Circumst de mod: Tata vine zambind spre scoala.
 Circumst de timp: Ducandu-ma la poarta, am dat ochii cu Mihai.
 Circumst de cauza: Imbolnavindu-se, a lipsit de la scoala.

PARTICIPIU

Are valoare : a) verbala, cand intra in componenta unei forme verbal compuse:
- Indicativ, pf compus: am scris
- Indicativ, viitor anterior: voi fi scris
- Conjunctiv perfect: sa fi scris
- Conditional-optativ perfect: va fi citit
- Infinitive perfect: a fi scris
- Diateza pasiva: este scris( a)

b) adjectivala, cand are regent un substantive( un substitute al acestuia). Sau un verb

copulative:
Tema scrisa a fost efectuata correct.
Campia este inverzita.

c) adverbiala, cand are regent un verb predicative: vorbeste ragusit; spune deschis

d) substantivala, cand se articuleaza si se inlocuieste cu un verb la participiu sau cu o

atributiva:
Invatatul stie multe.
Cand are valoare adjectivala, are urmatoarele functii:
 NP: In bataia soarelui, lanul de grau pare aurit.
 Atribut adjectival: Am primit scrisoarea trimisa la inceputul acestei luni.
 Circumst de timp: Ajunsa in Bucuresti, l-a cautat pe Mihai.
 Circumst de mod: Se uita ca vrajita.
 Circumst de cauza: Nu mai putea de oboseala.

Cand are valoare adverbiala, verbul la participiu are fs de circumstantial de mod.

Cand are valoare substantivala, are aceleasi functii ca si substantivul.