Conceptul de literatură.

Natura literaturii artistice:

literaritatea, ficţiunea,
imaginea artistică
 LITERARITATE

• Termen pus în circulaţie de lingvistica formală prin

R.Jakobson şi care s-a impus ca un concept central al
cercetării literare, desemnând „ceea ce face specificitatea
textului literar”.
• Obiectul ştiinţei literare nu este literatura, ci literaritatea,
adică ceea ce face dintr-o operă dată o operă literară.
• Literaritatea este definită ca transformare a cuvântului în
operă poetică şi ca sistem de procedee ce efectuează
această transformare.
• Literaritatea este astfel situată la nivelul lingvistic al
textului ca rezultat al acţiunii funcţiei poetice a limbajului,
care direcţionează atenţia asupra formei mesajului.
 Literaritatea

• Calitate conferită textului artistic de funcţia

poetică/stilistică a limbajului.
• „Ordine întemeiată pe ambiguitatea semnelor, pe
spaţiul îngust, dar vertiginos, care se deschide între
două cuvinte cu acelaşi sens, între două sensuri ale
aceluiaşi cuvânt: între două limbaje ale aceluiaşi
limbaj” (Gérard Genette).
• Literaritatea reuneşte nivelul expresiei şi nivelul
semnificaţiilor, generând un sistem de semne complex.
 Ficționalitatea

• Trăsătură esenţială a textului artistic care nu desemnează

referenţi reali, ci îşi creează propriul referent imaginat, în
raport mimetic sau nonmimetic cu universul uman, cu lumea
fizică.
• Latură specifică a creaţiei artistice, calitatea acesteia de a sugera
întâmplări adevărate; închipuire, creaţie a imaginaţiei;
reprezentare falsă produsă de imaginaţia cuiva.
• „Unităţile semantice, propoziţiile şi sistemele de propoziţii se
referă la obiecte, construiesc realităţi imaginative, ca, de
exemplu, peisaje, interioare, personaje, acţiuni sau idei [...]
care există numai în cadrul unor structuri lingvistice” (Wellek şi
Warren, Teoria literaturii).
 DEVIERE
• Concept folosit de Riffaterre în teoria sa de semiotică
poetică, desemnând orice fapt textual care dă cititorului
impresia nerespectării unei reguli – de cele mai multe ori
doar imaginată, obstacol în calea interpretării, „loc de
lectură dificilă”, activă chiar şi după ce a fost
rezolvată/înţeleasă (semn de literaritate).
• Devierea are rol determinant în procesul de lectură pe
care îl orientează şi limitează, datorită dublei sale calităţi
de punct obscur şi de semnal al soluţiei.
• Prin funcţia sa de atenţionare a cititorului asupra
semnelor duble, devierea facilitează lectura plurală a
textului poetic.
 Denotație Conotație
Sensul direct, denotativ Apariţie a unor valori
al cuvântului. semantice suplimentare
care însoţesc în discurs
sensul denotativ al unui
cuvânt sau grup de
cuvinte.
 Imaginea artistică
• Este forma concretă a unei idei artistice;
• este o reprezentare subiectivă produsă de
imaginația creatoare, cu ajutorul cuvântului, al
sunetelor, culorilor etc;
• are referent concret sau abstract;
• are un caracter singular, irepetabil, sugerând
componentele viziunii artistice, reprezentări
mentale sau senzoriale.
Poetica veche Literatura modernă
• Definea imaginea • Pune accentul nu pe percepţia
artistică prin ideea lumii, ci pe transfigurarea ei,
concreteţei senzoriale. aceasta însemnând o
reprezentare, remodelare,
• Prin astfel de imagini se recreare, potrivit legilor gândirii
poate doar percepe artistice, dirijată de emoţie.
lumea: imagini vizuale, • Imaginile poetice descoperă noi
auditive, tactile, semnificații nedescoperite până
olfactive, chinestezice. atunci, ele sunt o formă de
• Teza dată este valabilă proiectare imaginativă a unui
mod poetic de a descifra
doar pentru o parte a înțelesurile lumii.
poeziei.
 Imaginea artistică poate echivala cu:

Opera de artă în
Element al operei orice trop sau figură de stil
întregime

• Imaginea satului
•,,Ziua ninge,
•De exemplu, din Amintiri din noaptea ninge,
romanul Ion de L. dimineaţa ninge
copilărie de Ion iară, / Cu o zale
Rebreanu re- Creangă sau
prezintă imaginea argintie se
ţăranului purtând imaginea cubului îmbracă mândra
în suflet mitul din Lecţia despre ţară”
pământului. cub de Nichita •(Iarna de V.
Stănescu. Alecsandri)
 Vizuale

Sinestezice
După criteriul Auditive
percepției
senzoriale

Gustative

Olfactive

Tactile