Test de evaluare

(mostră)

Disciplina: Introducere în teoria literaturii

Profesor: conf.univ., dr. Valentina Enciu

Numele, prenumele studentului: Zabica Ana Ro11R

1. Explicaţi succint (în limitele a 6-7 enunţuri) conceptul de gen literar.

10 puncte
2. Enumeraţi 3 titluri de lucrări celebre de teoria literaturii.
2 puncte
3. Nominalizaţi cele două direcţii în critica literară a secolului XX.
2 puncte
4. Explicaţi în 4-5 enunţuri imaginea artistică – un concept specific literaturii.
6 puncte
5. Pornind de la afirmaţia lui Gh. Crăciun, „Ea (opera literară – n.n.) este altceva decât crede că a lăsat în ea
cel care a creat-o şi mai mult decât descoperă în ea cel care o interpretează”, realizaţi, în limitele a 1,5
pagini, un eseu pe tema Ce este opera literară?
55 puncte
6. Comentaţi (în limitele a 0,5 pagini) structura de profunzime a textului:

Actorii
Cei mai dezinvolţi - actorii!
Cu mânecile suflecate
Cum ştiu ei să ne trăiască!
N-am vazut niciodată un sărut mai perfect
Ca al actorilor în actul trei,
Când încep sentimentele să se clarifice

Moartea lor pe scenă e atât de naturală,

Încât, pe lângă perfecţiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Morţii adevăraţi,
Morţi tragic, odată pentru totdeauna,
Parcă mişcă!

Iar noi, cei ţepeni într-o singură viaţă!

Nici măcar pe-asta n-o ştim trăi.
Vorbim anapoda sau tăcem ani în şir,
Penibil şi inestetic
Şi nu ştim unde dracu să ne ţinem mâinile.

Marin Sorescu

20 puncte

Pentru corectitudine stilistică şi gramaticală se vor acorda 5 puncte.

Notare:
„10”: 100-95 p; „9”: 94-85 p; „8”: 84-75 p; „7”: 74-65 p; „6”: 64-55 p; „5”: 54-45 p; „4”: 44-35 p; „3”:
34-25 p; „2”: 24-15 p.
1. Explicaţi succint (în limitele a 6-7 enunţuri) conceptul de gen literar
Genurile literare (lat. genus - „neam”, „rasă”, „fel”, „mod”) sînt grupări de opere formate pe
baza afinităţilor (elementelor comune): structură, caracteristici, prezenţa autorului, intenţie
auctorială etc. Problema definirii genurilor i-a preocupat în mod deosebit pe cercetătorii
literaturii din Antichitate şi pînă în prezent.  Este o categorie a teoriei literaturii ce reunește
opere asemănătoare prin raportul dintre artist și realitatea obiectivă, exprimată prin
modalitatea specifică de a înfătișa omul, acțiunile și stările sale sufletești.

2. Enumeraţi 3 titluri de lucrări celebre de teoria literaturii

 "Cântecul Nibelungilor" relatează faptele eroice ale lui Siegfried și apoi răzbunarea

văduvei sale, Kriemhilda;
 "Cântecul lui Roland" evocă luptele duse de francii conduși de Carol cel
Mare împotriva sarazinilor și moartea cavalerului Roland;
 "Cântecul Cidului" redă luptele dintre spanioli și mauri în special vitejia lui Don
Rodrigo Díaz de Vivar;
3. Nominalizaţi cele două direcţii în critica literară a secolului XX.
4. Explicaţi în 4-5 enunţuri imaginea artistică – un concept specific literaturii.
Imaginea artistică se defineşte ca formă concretă a unei idei artistice. În acest sens, ea
se poate echivala cu:
- opera de artă în întregime: de exemplu, romanul Ion de L. Rebreanu re-prezintă
imaginea ţăranului purtînd în suflet mitul pămîntului; romanul Groapa de Eugen Barbu;
- element al operei (descriere, evocare): imaginea satului sau a mamei din Amintiri din
copilărie de Ion Creangă sau imaginea cubului din Lecţia despre cub de N. Stănescu;
- orice trop sau figură de stil: „...viaţa mea este un celofan violet prin care transpare un
galeş pachet.... ” (Mangafaua de M. Cărtărescu).
Imaginea este un tablou mental rezultat din contactul senzorial cu realitatea. Poetica
veche o definea prin ideea concreteţei senzoriale, teză valabilă doar pentru o parte a poeziei.
imaginea artistică se defineşte ca formă concretă a unei idei artistice. În acest sens, ea se
poate echivala cu:
- opera de artă în întregime: de exemplu, romanul Ion de L. Rebreanu re-prezintă
imaginea ţăranului purtînd în suflet mitul pămîntului; romanul Groapa de Eugen Barbu;
- element al operei (descriere, evocare): imaginea satului sau a mamei din Amintiri din
copilărie de Ion Creangă sau imaginea cubului din Lecţia despre cub de N. Stănescu;
- orice trop sau figură de stil: „...viaţa mea este un celofan violet prin care transpare un
galeş pachet.... ” (Mangafaua de M. Cărtărescu).
Imaginea este un tablou mental rezultat din contactul senzorial cu realitatea. Poetica
veche o definea prin ideea concreteţei senzoriale, teză valabilă doar pentru o parte a poeziei.
Imaginea este un tablou mental rezultat din contactul senzorial cu realitatea. Poetica
veche o definea prin ideea concreteţei senzoriale, teză valabilă doar pentru o parte a poeziei.
Imaginea va desemna, astfel, trăirea momentană a sufletului, va fi însăşi emoţia.
5. Pornind de la afirmaţia lui Gh. Crăciun, „Ea (opera literară – n.n.) este altceva
decât crede că a lăsat în ea cel care a creat-o şi mai mult decât descoperă în ea cel
care o interpretează”, realizaţi, în limitele a 1,5 pagini, un eseu pe tema Ce este
opera literară?
O parte dintre oameni se consideră o simpla ființă, care are un rost pe acest pămint ,de
a mentine si prelungi rodul omenirii, insă Omul este cea mai aleasă făptură văzută a lui
Dumnezeu pentru că el singur, dintre toate viețuitoarele pământului, este înzestrat cu
fecicirea pămintească , avand rolul său în lume , de a cunoaste , de a iubi ,de a ride si a
plinge in același moment ,de a fi bucuros și trist in unele clipe , de a da viata unei fiinte ,de a
deveni mamă, un inger pazitor pe pămint. Acest fapt te face a fi o personalitate mult mai
puternica ,de a fi capabila la unele lucruri de care singura nu te astepti , mereu fiind in
devenire ,i dezvoltare . Ea poate fi acea persoana care cu anii certetind-o ,descoperind-o iți
pare a fi ca o carte interesantă care o citești filă cu filă .Prin aceasta opera autorul ne
trasnitesmite emotiile sale prin care intelegem ca opera literară este un obiect artistic,
concretizat în discurs şi predestinat lecturii, receptării şi interpretării. Este fie o creaţie
populară, fie o creaţie cultă; are structură şi finalitate estetică; uzează de funcţia expresivă a
limbii; creează un univers imaginar autonom şi coerent; are un mod de organizare şi
existenţă autonom.
Există numeroase opinii referitoare la modul de existenţă a operei literare.
Sistematizînd şi generalizînd foarte mult, menţionează autorul manualului Introducere
în teoria literaturii Gheorghe Crăciun, putem vorbi astăzi despre trei modele diferite de
existenţă a operei literare:
- opera poate fi percepută ca o asociere obiectivă dintre o formă şi un conţinut;
- poate fi identificată cu o structură sau un sistem imanent;
- poate fi privită ca o strictă relaţie de lectură, în care percepţia şi interpretarea produc
configuraţia obiectului.
6.Comentaţi (în limitele a 0,5 pagini) structura de profunzime a textului:

Actorii
Cei mai dezinvolţi - actorii!
Cu mânecile suflecate
Cum ştiu ei să ne trăiască!
N-am vazut niciodată un sărut mai perfect
Ca al actorilor în actul trei,
Când încep sentimentele să se clarifice

Moartea lor pe scenă e atât de naturală,

Încât, pe lângă perfecţiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Morţii adevăraţi,
Morţi tragic, odată pentru totdeauna,
Parcă mişcă!

Iar noi, cei ţepeni într-o singură viaţă!

Nici măcar pe-asta n-o ştim trăi.
Vorbim anapoda sau tăcem ani în şir,
Penibil şi inestetic
Şi nu ştim unde dracu să ne ţinem mâinile.