Sunteți pe pagina 1din 4

Aristotel a impartit literatura in doua concepte:

1) Retorica: LOGOS, ETHOS, PATHOS


2) Poetica

Functiile limbajului enuntate de R. Jakobson sunt:

-Functia poetica este centrata pe mesaj

Jonathan Culler „Un ciorchine de nume”. Fiecare nume trimite la un punct de vedere, nu la o definitie
general valabila (punctul de vedere asupra interpretarii literaturii). Apare la sfarsitul sec. XIX –
inceputul sec. XX ca stiinta.

Cea mai veche metoda de interpretare a literaturii este actul de critica literara. Critica literara ofera o
judecata de valoare, act interpretativ, evaluativ. Este un act de alegere, Ofera o interpretare a operei
literare. Istoria literara analizeaza mai mult contextul, perspectivs diacronica.

Critica de intampinare este critica la o carte recent aparuta (specie a criticii literare). Specii ale criticii
literare sunt: cronica literara (reviste, bloguri); recenzia literara

Monografia este o specie a istoriei literare (viata si opera unui scriitor).

1) Teoria este interdisciplinara – gen de discurs cu efecte in afara disciplinei initiale


2) Teoria este analitica si speculativa – propune un set de metode de interpretare, speculativa
din punct de vedere subiectiv.
3) Teoria este o critica a bunului simt, a conceptelor acceptate ca naturale – a stereotipurilor, a
lucrurilor comune
4) Teoria este reflexiva, gandirea despre gandire

Natura literaturii – nu avem de a face cu o singura fata a literaturii. Avem pperspective variate. Culler
identifica 5 zone mari, 5 conventii literare. Prin conventie intelegem un acord, o intelegere.

1) Literatura inseamna limbaj evidentiat (special, diferit de limbajul comun)

„arta inseamna procedeu” (V. Sklovs) – primul procedeu , limbajul poetic (literar) este un limbaj in
raport cu cel comun, defamiliarizat (sa te surprinda).

„Toata poezia proasta e sincera” – Oscsar Wilde

2) Literatura ca integrare a limbajului – intentia auctoriala


3) Literatura inseamna fictiune (imaginar)
4) Literatura inseamna obbiect estetic – Immanuel Kant; arta inseamna gratuitate si
subiectivitate; arta inseamna finalitate fara scop.
5) Literatura este un model autoreflexiv si intertextual – ideeade influenta; intertextualitatea
=literatura nu exista in afara unei traditii

T.S. Eliot „Traditie si talent personal”

„In literatura trecutul influenteaza prezentul, dar prezentul influenteaza si modifica trecutul” –
reinterpreteaza
Paul Cornea a fost profesor la Facultatea de Litere, este un comparatist, teorietician si critic
literar care s-a ocupat de Teoria Literaturii. A scris carti despre interpretarea literaturii universale.
Trateaza istoria literaturii universale.

„Confruntarea de sfarsit” – Se vorbeste despre rational, irational si imaginatie.

Hans Robert Jauss a fost un teoretician german, care a pus accentul pe rolul si estetica receptarii.
A fost primul reprezentant al „Scolii receptarii”. Formula lui este „orizont de asteptari” – un set
de predispozitiii culturale; informatii pe care in calitate de cititori le avem. Orizont rezervat unei
epoci, disciplina literaturii ininteriorul unei epoci

Exemplu: romantismul literar este expresiv, individual, original.

Pornim de la doua premise:

1. O interpretare rationala
2. O interpretare emotionala

Interpretarea rationala are rolul de a clarifica, de a aprofunda, de a corija, de a supune unui examen
critic intelegerea primara a enunturilor verbale si... De asemenea are rolul de a oferi o cunoastere
eficare, verificabila, de a oferi un suport tuturor celorlalte forme de cunoastere (mistice-mitice-
magice). Nu a insemnat intotdeauna ceea ce credem noi ca inseamna astazi. Este un termen greu de
definit- de la o epoca la alta, termenul „ratiune” a fost incarcat cu diverse conotatii. In Evul Mediu
„radtional” insemna recursul la o autoritate de natura religioasa sau juridica. – discurs, paradigma
dominante ale unor epoci.

„Magister dixit” – Aristotel era invocat ca figura autoritara, stiintifica.

Un concept nu poate persista intr-o singura definitie de-a lungul timpului.

„rationalitate” - nu exista o constanta a definirii acestui concept.

-Critica literara – interpretare subiectiva; evaluare

-Istoria literara

Exista o dimensiune documentara care presupune obiectivizarea interpretarii, plasarea intr-un


context on care opera este produsa, sarcina unui istoric literar. Exista intotdeauna un grad de
incompletitudine.

Citirea ideologoca a unei perioade (cu o preferinta prestabilita) este o interpretare viciata a epocii.

Critica literara presupune in primu rand o interpretare subiectiva, iar dimensiunea etica, morala
presupune obiectivitatea.

Imaginatia:

Inovarea la nivelul metodelor inovative presupune: biografia (care explica bibliiografia), sincronica
(Lovinescu), arhetipala/mitologica

- Recunoasterea rolului subiectivitatii celui care citeste


Suprainterpretarea este abuzul interpretativ. Este modificat continutul textului.

Actul critic este o metoda si o subiectivitate a receptarii(persoana)- persoana=masca; rational si


irational.

Murray Krieger „Criticul ca persoana si persoana”

-Capacitatea de a formula un punct de vedere cinvingator

Critica literara este falibila si nu este un act definitiv.

Susan Sontag – „Impotriva interpretarii”

Alexandru Musina a fost un scriitor, poet reprezentativ pentru „Scoala de la Brasov” din care mai fac
parte scriitori precum Caius Dobrescu, Simona Popescu.

Hugo Friederich „Structura liricii moderne”

Marcel Raymond „De la Bodler la suprarealism”

Matei Calinescu „Conceptul modern de poezie” , „ Cinci fete ale modernitatii”

Gh. Craciun „Icebergul poeziei moderne”

Termenul de „paradigma” se refera la totalitate, multime si a fost folosit pentru prima data in
stiintele imaniste de catre Th. Kuhn in „Structura revolutiilor stiintifice” si de Michel Foucault despre
discurs ca sinonim al paradigmei.
Lietratura are un limbaj special, defamiliarizat fata de limbajul comun. Efectul de poeticitate apare
cand se observa diferentele fata de limbajul comun. Exista un model global al poeziei moderne.
Alexandru Musina spune ca modernitate inseamna de la Bodler pana in zilele noastre; de la
momentul simbolist. Pentru altii este o perioada mult mai vasta. In literatura vorbim de modernitate
odata cu „Don Quijote de la Mancha” – paradigma civilationala.
Alexandru Musina spune ca schimbarea de paradigma civilationala se produce in sec XIX.

Antoine Compagnon „Cinci paradoxuri ale moderitatii”


Modernitatea incepe cu : -Simbolismul (in literatura)

-Iluminismul (in pictura)

Simbolismul este reprezentat de sugestie. Simbolismul : Bodler, E. A. Poe, A. Rimbaud, St. Mallaeme

Modernismul: simbolism, expresionism(Eduard Munch – pictura), avangardism(futurism,


manerialism, dadaism, suprarealism).
Poezia moderna este profund diferita de poezia romantica si clasica (care respecta o filosofie a
compozitiei foarte clara, riguroasa).
Alexandru Musina spune ca poezia este o forma de explorare a realitatii (explorare cu sensul de
cunoastere, exploatare, valorificare a realitatii).

Forma italiana:
Sonetul are 2 catrene, 14 versuri, forma fixa.

Forma Shakespeareiana:
Sonetul are 3 catrene, un distih.

Ch. Baudelaire „Apusul soarelui romantic” este un sonet (proza cu forma fixa). Se face trecerea de la
romantism la modernism.