Baroană Lidia – Valentina Curs opțional: Etimologie și lexicologie

Anul III, Seria I, Grupa 1

Analiză lexicologică și etimologică

În cele ce urmează voi încerca să comentez din punct de vedere lexicologic și

etimologic o pereche de antonime (capabil ≠ incapabil) și una de paronime (dentar - dental).
Mai exact, voi spune care este etimologia fiecărui termen, voi preciza tipul de relație, voi
vorbi despre încadrarea într-o familie și relația cu alte relații semantice.
Lexicologia se ocupă cu studiul vocabularului prin prisma unităților minimale ale
acestuia (cuvintele), din punct de vedere sincronic.
Etimologia este disciplina limbii care studiază originea și evoluția formală și
semantică a unităților lingvistice ale unei limbi.
Luând perechea capabil ≠ incapabil constatăm că ambii termeni au o etimologie
comună. Conform DEX, capabil are etimologie multiplă, provenind atât din limba franceză,
cât și din limba latină (fr. capable, lat. capabilis).
Printre antonimele acestui termen se regăsește și incapabil (despre care voi vorbi în
continuare), alături de inapt, neapt, necapabil, nepriceput, conform Dicționarului de
Antonime.1
În ceea ce privește antonimul incapabil, acesta este un adjectiv ce provine din limba
franceză (fr. incapable), având sensul: care nu este capabil să facă ceva; nepriceput; lipsit de
capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. 2
Perechea capabil ≠ incapabil ilustreză o relație de antonimie între două neologisme.
Este o relație de antonimie perfectă, de tip homolex (ceea ce înseamnă că au aceeași bază –
capabil), atât capabil, cât și incapabil fiind adjective.
În ceea ce privește productivitatea relației dintre cei doi termeni, putem identifica și
alte perechi de antonime.
Un exemplu ar fi termenul necapabil, pe care l-am găsit în Dicționarul de Sinonime cu
sensul de incapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (rar) impotent, (pop.) becisnic,
nemernic, nevoiaș, nevolnic, (înv. și reg.) sec, ticălos, (prin Munt. și Olt.) sfoiegit, (înv.)
mișel, neputernic, neputinte, secat. (Un biet om ~.). Sau mai poate fi întâlnit cu sensul de

1
Mircea și Luiza Seche, Dicționar de Antonime, Editura Litera Internațional, 2002
2
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române,
Editura Univers Enciclopedic

1
Baroană Lidia – Valentina Curs opțional: Etimologie și lexicologie
Anul III, Seria I, Grupa 1

ignorant, incapabil, incompetent, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput,

neștiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaș ~.).3
Pornind de la cuvântul capabil, putem identifica și alte antonime ale acestuia, însă nu
mai putem vorbi despre o antonimie perfectă, ca în cazul perechii capabil ≠ incapabil.
Antonimele identificate nu mai au aceeași bază: inapt, neapt, nepriceput.
Un exemplu care ilustrează productivitatea acestei relații de antonimie este: „medicii
constată că şoferul este inapt să mai conducă”, 4unde inapt este folosit cu sensul de incapabil.
În ceea ce privește încadrarea într-o familie, în cele ce urmează voi încerca să
demonstrez caracterul structural al acestei relații.
Pornind de la adjectivul capabil putem identifica și alți termeni, formați prin
schimbarea valorii gramaticale (conversiune). De exemplu, capabilitate ≠ incapabilitate.
Capabilitate poate fi întâlnit într-un context precum: „Liderul nord coreean este foarte
aproape de a dobândi capabilitate nucleară.”5 Acest substantiv este atestat în Dicționarul de
Neologisme.6
În ceea ce privește antonimul incapabilitate, nu este la fel de utilizat precum
capabilitate, nefiind atestat în dicționare. Uneori poate fi întâlnit în construcții precum:
„această listă este lungă: insomnie, oboseală, dureri continue de muşchi, dureri de cap, brusca
incapabilitate de a duce la capăt un exerciţiu, pierderea poftei de mâncare şi puls crescut
dimineaţa.”7
În urma analizei etimologice realizate asupra acestei perechi antonimice, putem
observa productivitatea relației de antonimie capabil ≠ incapabil (antonim format prin
adăugarea prefixului negativ –in la baza capabil).
Cea de-a doua pereche pe care o voi comenta este perechea de paronime dentar –
dental.
Luând perechea dentar – dental, constatăm că ambii termeni au o etimologie comună.
Conform DEX, dentar are etimologie multiplă, provenind atât din limba franceză, cât și din

3
Mircea și Luiza Seche, Dicționar de Sinonime, Editura Litera Internațional, 2002
4
Realitatea.net, https://www.realitatea.net/noua-prevedere-din-codul-rutier-cei-care-nu-tiu-acest-
detaliu-raman-fara-permis_2176060.html (Accesat la 07.01.2019)
5 Româniatv.net, https://www.romaniatv.net/cat-de-aproape-suntem-de-al-treilea-razboi-mondial-6-
experti-internationali-raspund-temerilor-noastre_414294.html (Accesat la 07.01.2019)
6
Florin Marcu și Constant Maneca, Dicționar de Neologisme, Editura Academiei, București, 1986
7
Gândul.info, https://www.gandul.info/sport-miscare/faceti-exercitii-fizice-cu-moderatie-bolile-
provocate-de-sport-5748113 (Accesat la 07.01.2019)

2
Baroană Lidia – Valentina Curs opțional: Etimologie și lexicologie
Anul III, Seria I, Grupa 1

limba latină: fr. dentaire, lat. dentarius și are sensul de: de dinte, al dinților, privitor la
dinți; de dentist, care aparține dentistului, privitor la dentist.
Paronimul său este dental, fiind un adjectiv ce provine din limba franceză (fr. dental)
și are sensul de: consoană dentală (și substantivat, f.) = care se articulează prin apropierea
vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori.
Perechea dentar- dental ilustreză o relație de paronimie între două neologisme. Este o
relație de paronimie de tip homolex (au aceeași bază), atât dentar, cât și dental fiind adjective.
De asemenea, elimină celelalte categorii semantice.
În ceea ce privește productivitatea relației dintre cei doi termeni, paronimele nu
reprezintă o modalitate de organizare sau de structurare a vocabularului, deoarece paronimia
este valabilă doar pentru a fi combătută. Paronimele sunt simple, accidentale cvasiidentăți.

3
Baroană Lidia – Valentina Curs opțional: Etimologie și lexicologie
Anul III, Seria I, Grupa 1

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul Explicativ al

Limbii Române, Editura Univers Enciclopedic
Florin Marcu și Constant Maneca, Dicționar de Neologisme, Editura Academiei,
București, 1986
Mircea și Luiza Seche, Dicționar de Antonime, Editura Litera Internațional, 2002
Mircea și Luiza Seche, Dicționar de Sinonime, Editura Litera Internațional, 2002

Gândul.info, https://www.gandul.info/sport-miscare/faceti-exercitii-fizice-cu-
moderatie-bolile-provocate-de-sport-5748113 (Accesat la 07.01.2019)
Realitatea.net, https://www.realitatea.net/noua-prevedere-din-codul-rutier-cei-care-nu-
tiu-acest-detaliu-raman-fara-permis_2176060.html (Accesat la 07.01.2019)
Româniatv.net, https://www.romaniatv.net/cat-de-aproape-suntem-de-al-treilea-razboi-
mondial-6-experti-internationali-raspund-temerilor-noastre_414294.html (Accesat la
07.01.2019)