Nume prenume: Butnaru Anca Madalina

Specializare: Română- Spaniolă

Interval orar: marți 12-14

Sinonimia morfologică

„Sinonimia morfologică realizează o grupare a cuvintelor în clase semantico-gramaticale,

care sunt de obicei părți de vorbire. În vederea grupării cuvintelor în părți de vorbire, este
utilizat și criteriul morfologic, care are în vedere informația gramaticală de tip categorial,
motiv pentru care considerăm necesare unele observații privind categoriile gramaticale în
limba română”.1
Însă, Luminița Hoarță Cărăușu, spune cu alte cuvinte că ,,în morfologie putem vorbi despre
sinonimie morfologică atunci când organizarea morfematică a cuvintelor este diferită, dar se
transmite aceeași informație gramaticală”.2
Conform cărții ,,Sinonimia în limba română” de către Emilia Filip, ,,Rezultă că sinonimia
nu poate fi concepută ca un fenomen static, ca o relație de sens abstractă decât la nivelul
descrierii teoretice (a limbii). În practică ea se manifestă în și prin vorbire, în enunțuri și în
situații de comunicare concrete. De aceea trebuie privită în mișcare dintre datele sistemului și
utilizarea concretă a acestora”,3 insă tot ea, ne prezintă definiția cea mai cunoscută a
sinonimiei ,,acea relație de sens care se stabilește între cuvinte care au aproximativ același
sens și pot fi substituite unul altuia în context”.4
Chiar dacă opiniile specialiștilor sunt diferite, ne propunem ca în acest eseu să căutăm, pe
de-o parte, invarianții, iar, pe de altă parte, diferențierile dintre acestea.
În primul rând, diateza, așa cum o definește Luminița Hoarță Lăzărescu „este una dintre
categoriile gramaticale specific verbale (alături de mod și timp), ea exprimând ,,raportul
marcat formal dintre verbul considerat ca predicat, pe de o parte, și subiectul și ,,obiectul”
verbului predicat, pe de altă parte”,5 după cum ne arată și Loredana Aurelia Alexandrescu, 6

1
Luminița Hoarță Lăzărescu, Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română, Editura Cermi, Iași, 1999,
pp. 19-20.
2
Ibidem, p. 20.
3
Emilia Filip, Sinonimia în limba română, Editura Didactic Pres, Slatina, 2007, p. 14.
4
Ibidem, p. 12.
5
Op. Cit. Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română, p. 22.
6
Loredana Aurelia Alexandrescu , Cuvintele sinonime și sinonimia, Editura Pim, Iași, 2010, p. 20.
că există sinonimie și in cazul diatezei, ,,este sinonimă din punct de vedere morfologic cu
diateza pasivă construită cu forma neaccentuată de acuzativ a pronumelui reflexiv”.7
În al doilea rând, vom analiza cele două categorii după Sorescu Elena, care susține faptul
că sinonimia este de două grade și anume gradul I respectiv II.
Sinonimia de gradul I este definită fiind o ,,organizare morfematică diferită și prin
identitate atât la nivelul informației de tip gramatical, categorial, cât și al informației
semnatice”.8
Sinonimia de gradul al II-lea este caracterizată ,,prin organizarea morfematică diferită, prin
identitatea la nivelul informației gramaticale și prin lipsa identității semantice”.9
La fel cum este menționat și în cartea ,,Dinamica morfosintaxei și pragmaticii limbii
române actuale” de către Luminița Hoarță Cărăușu, spune că sinonimia morfologică de
gradul I ,,există la nivelul desinențelor pentru marcarea pluralului la substantivele comune ale
limbii române”10 iar sinonimia morfologica de gradul al II-lea există pentru a
identifica ,,mărcile și conținutul specifice unei anumite categorii gramaticale, cu anumiți
regenți de tip nominal sau verbal și cu anumite funcții sintactice, care indică un anumit caz”.11
Cu alte cuvinte, în morfologie ,,putem vorbi despre sinonimie morfologică atunci când
organizarea morfematică a cuvintelor este diferită, dar se transmite aceeiași informație de tip
categorial”.12

În concluzie, în acest eseu am demonstrat că sinonimia contribuie la îmbunătățirea

expresivității unei limbi și că ea se manifestă la diverse nivele. După cum se poate observa,
sinonimia este analizată în diferite moduri de fiecare lingvist, pe baza exemplelor date, pe
baza componenței și structurii, dar și pe baza înțelesului tuturor. De asemenea, evidențiez
importanța sinonimiei morfologică în limbă.

7
Ibidem, p. 20.
8
Sorescu Elena, Sinonimia în limba română, Editura Mioveni, Mioveni, 2014. p. 45.
9
Ibidem, p. 45.
10
Luminița Hoarța Cărăușu, Dinamica morfosintaxei și pragmaticii limbii române actuale, Editura Cermi, Iași,
2007, p. 116.
11
Ibidem, p. 121.
12
Ibidem, p. 115.
Bibliografie:
Emilia Filip, Sinonimia în limba română, Editura Didactic Pres, Slatina, 2007, pp. 12-14.
Loredana Aurelia Alexandrescu, Cuvintele sinonime și sinonimia, Editura Pim, Iași, 2010, p.
20.
Luminița Hoarță Cărăușu, Dinamica morfosintaxei și pragmaticii limbii române actuale,
Editura Cermi, Iași, 2007, pp. 115-121.
Luminița Hoarță Lăzărescu, Sinonimia si omonimia gramaticală în limba română, Editura
Cermi, Iași, 1999, pp. 19-20.
Sorescu Elena, Sinonimia în limba română, Editura Mioveni, Mioveni, 2014, p. 45.