UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR, BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

PIPP

CORECTITUDINE ȘI GREȘEALĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

LIMBA ROMÂNĂ

NUMELE ȘI PRENUMELE STUDENTULUI: ROMAȘ C ANDREEA -CLAUDIA

ANUL: I, GRUPA III

PROFESOR: CONF. UNIV. DR. MIHAELA DANIELA CRÎSTEA

AN UNIVERSITAR 2020-2021
SEMESTRUL I
 În contextul în care greșelile de vorbire și de scriere sunt tot mai întâlnite atât în media,
cât și în viața de zi cu zi, descoperim că un număr tot mai mic de români cunoaște adevărata
limbă română. Corectitudinea ajunge să fie învăluită în uitare, propagându-se din ce în ce mai
rapid formele greșite de exprimare.

Voi face acum trimitere la lucrarea Mariei Onofraș – „Cultivarea vorbirii, Reflecții
despre corectitudinea limbii”. Limba unui popor este cultivată de cei care o folosesc, atât în
scris, cât și în exprimarea orală. Înțelegând prin exprimarea literară același lucru cu exprimarea
corectă, avem datoria de a respecta normele în vigoare, mai exact cele ortografice, ortoepice,
morfologice, sintactice și lexicale. Astfel, cultivarea limbii nu poate fi realizată decât prin
eforturi colective, mai ales ale scriitorilor, oamenilor de știință, ale jurnaliștilor, dar și ale
profesorilor. Dr. Ion Melneciuc menționează că cea mai sigură cale de educare lingvistică a
cititorului/ telespectatorului este grija permanentă în corectitudinea exprimării Pentru anumite
persoane, corectitudinea în exprimare ține de capacitatea transmiterii mesajului dorit către
interlocutor, indiferent de forma și consistența lingvistică. Pentru alte persoane, orice încălcare a
unei reguli gramaticale reprezintă chiar „un păcat”. Peste toate trebuie să domnească logica
limbii, structura și tendințele ei interne, pe care nici un „legiuitor” nu le poate ignora.( Gr.
Cantemir, 2011, p. 135)

Modificarile frecvent întâlnite în rândul discursurilor oferite de reporteri/ moderatori nu

sunt variante lexicalizate, consacrate, iar formele pe care le iau anumite unități frazeologice se
datorează mai multor cauze: cunoașterea precară a unor formații lexicale și nesiguranța
vorbitorului în utilizarea lor, substituția unui component cu un sinonim, scurtarea unității,
intercalarea unor componente noi care pot sta la baza obținerii unor sintagme cu efecte stilistice
nedorite. Jurnaliștii pronunță în gradul în care sunt familiarizați cu anumite cuvinte/ expresii,
contribuind la acest proces în mod deosebit și lipsa unui set de reguli și principii riguros
formulate, care ar stabili limita între „corect” și „greșit”.(Zamșa, 2009,p.6)

Limba vorbită şi scrisă reprezintă o sursă permanentă a greşelilor de natură sintactică.

Aproape la tot pasul întâlnim formulări incerte sau discutabile sub raport gramatical şi lexical, ce
încalcă cu bună ştiinţă normele exprimării decente, civilizate, corecte. Unele dintre greşeli, fie
ele de natură lexicală, fie de natură gramaticală, sunt greşeli curente, altele scot în evidenţă
anumite preferinţe ale vorbitorilor, care sunt în contradicţie cu norma literară.

1
 Voi încerca să amintesc, cât mai pe scurt, cele mai întâlnite greșeli, conform studiilor din
bibliografie. Prof. Niculina Pintilii afirmă că printre cele mai întâlnite greșeli în ceea ce privește
substantivul, abaterile de la norma literară sunt legate de gen, număr, caz și pronunție. Confuziile
se întâlnesc adesea în cazul desinențelor de plural. Greşelile întâlnite la adjectiv sunt legate de
acord şi de sensul unora dintre ele în anumite contexte. Adjectivele propriu-zise sau adjectivele
provenite din participii trebuie să aibă acelaşi gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl
determină, iar în cazul unui grup, acordul se realizează cu întregul grup nu numai cu ultimul
constituent al grupului. De asemenea, se manifestă tendinţa de slăbire a acordului cazual al
adjectivului. În cazul articolului, greşelile întâlnite sunt omiterea articolului, folosirea articolului
hotărât proclitic „lui” la numele proprii de persoane feminine terminate în „-a”, lipsa acordului în
gen, număr şi caz a articolului demonstrativ cu substantivul determinat. Varietatea pronumelor,
existenţa formelor neaccentuate alături de cele accentuate sau de anumite dezacorduri la diferite
categorii de pronume creează dificultăţi în folosirea corectă a pronumelor Trecerea unor verbe de
la o conjugare la alta, folosirea desinenţelor din paradigma conjugării, necunoaşterea modului de
construcţie a unor verbe în combinaţie cu alte părţi de vorbire şi sensul anumitelor verbe dau
naştere celor mai întâlnite greşeli legate de această parte de vorbire. Cele mai frecvente greşeli
legate de folosirea prepozițiilor sunt înlocuirea sau confuzia unei prepoziţii cu alta.1

Deși nu am reușit să identific în media toate greșelile aflate în clasamentul celor mai
comune greșeli, am observat că majoritatea sunt legate de dezacordul în număr la persoana a III-
a dintre subiectul și predicatul unei propoziții, de exemplu: „grup care au muncit”, „sfinții ne
ocrotește”, „majoritatea cărnii sunt de la abatoare” , „numărul de cazuri au explodat”, „s-a făcut
declarații”, „cuvinte care ne doare”. De asemenea, am identificat dezacorduri legate și de gen:
„discuția este foarte simplu”,etc

Pe al doilea loc se situează greșelile care țin de nemarcarea prin „pe” a complementului
direct (exprimat prin pronume relativ). Această greşeală, frecventă a fost înregistrată în mai
multe rânduri, printre care: „nu e o problemă care știm noi s-o rezolvăm”, „ultima carte care am
citit-o”, „toată apa care o consumăm”, „Pe baza rezultatelor care le avem.”, „un lucru care nu

https://www.concursurilecomper.ro/rip/2016/iulie2016/17-PintiliiNiculina
1

Greseli_de_exprimare.pdf

2
putem să-l calificăm”, „singura soluție care o mai avem” etc. Necunoașterea regulii care enunță
faptul că, daca pronumele relativ are functie de complement direct, atunci trebuie sa fie precedat
de prepozitia "pe" a cauzat și cel puțin un exces: „ situație pe care ne îngrijorează”.

O greșeală gravă descoperită în timpul acestei cercetări este conjugarea greșită a verbului
a avea la modul conjunctiv, persoana a III-a, plural: „Nu au rezultate pe care speram toți să le
aibe”, „Pacienții au nevoie de cineva să aibe grijă de ei.” O altă greșeală la fel de gravă este
conjugarea greșită a verbului „a face”, în construcția „Vecine, nu mai fă gălăgie!”. Forma de la
imperativ negativ este compusă din adverbul nu + forma de infinitiv a verbului, deci corect este
„nu mai face gălăgie”. Forma corectă de conjunctiv prezent, persoana a III-a a verbului a
suspenda este ei să suspende, nu „să suspendeze”, ca în forma descoperită în sintagma „Cere să
suspendeze activitatea școlilor.” Cât despre conjugarea verbului „a consulta” la modul prezent,
persoana a III-a, plural, corectă este forma „ei se consultă”, spre deosebire de forma regăsită la
punctul nr. 12, „Colegii aflați la fața locului se consultează cu restul.”

O exprimare eronată, des întâlnită mai ales în emisiunile de tip  reality-show este „a zis la
doamna”, în loc de „i-a spus doamnei”, care este complement indirect, în cazul dativ.
Construcția cu „la” este des utilizată în limbajul popular, colocvial, cu precădere la cei din
mediile sociale defavorizate sau la vorbitorii anumitor graiuri. La fel și în cazul următor, unde
prepoziția simplă „la” se dorește înlocuitor pentru prepoziția „pe”.„Niciodată n-am auzit să
înjure la Claudia” se va transforma în mod corect în „Niciodată n-am auzit să o înjure pe
Claudia.” cu ajutorul complementului direct „o”, exprimat prin pronume personal, formă
neaccentuată.

După cum am demonstrat mai sus, nenumărate forme greșite ale unor cuvinte des folosite
se înmulțesc pe zi ce trece din cauza comportamentului indiferent al vorbitorului, care de multe
ori nu se obosește să caute forma corectă în dicționar, daca nu este sigur de aceasta. Cuvântul
„servici” îl auzim cu toții, macar o dată în viață. De data aceasta, la televiziuna Digi24 am auzit
„vor primi servici”. Desigur, singura formă acceptată a acestui cuvânt este „serviciu”.

Folosită pentru a evita eventuale cacofonii, structura „ca și” este prezentă peste tot: pe
stradă, la televizor și în general în orice instituție. Sensul „în calitate de” nu permite o asemenea
înlocuire. Utilizarea unui „ca și” parazitar este însoțit de această dată de un pleonasm la fel de

3
popular, „eu personal”, deși „eu impersonal” nu există, în construcția „Eu personal, ca și om, nu
pot să am încredere.”

Folosirea defectuasă sau necunoașterea formei cuvintelor au dat naștere următoarelor

greșeli: „Măști pentru persoane defavorabile”, care înseamnă împotriva intereselor cuiva, în loc
de formularea corectă „persoane defavorizate”, adică dezavantajate; „Masca va fi obligatoare”,
confuzie venind fie din limba franceză „obligatoire”, fie din viteza vorbirii; iar nu în cele din
urmă „Guvern minorital”, în loc de minoritar.

În cazul construcției „Să mă scap de emoții” se folosește diateza reflexivă în loc de cea
activă, varianta corectă fiind „Să scap de emoții.”

În cazul emisiunii „La cină”, în timpul interviului s-a strecurat o greșeală pusă fie pe
seama emoțiilor, fie din diverse confuzii sau lipsă de inspiraţie: „Nu-mi place că românii
încearcă să imite pe occident.” Cel mai simplu mod prin care putem corecta propoziția este prin
adăugarea articolului hotărât „-ul” și eliminarea prepoziției „pe”: „Nu-mi place că românii
încearcă să imite Occidentul.” Această greșeală poate fi oarecum înțeleasă deoarece nu a fost
comisă de un nativ al limbii române.
Un dezacord întâlnit și în situațiile în care mesajul nu a fost pregătit înainte, ci mai mult elaborat
„din mers” apare în situația următoare. Pronumele nehotărât nu este în acord cu substantivul
„Racla este dezinfectată după trecerea fiecărui credincioși.” Propoziția ar putea fi modificată
astfel: Racla este dezinfectată după trecerea fiecărui credincios/ fiecăruia dintre credincioși.

Greșeala Data identificării Locul Forma corectă

identificării(articol/

4
 ziar/ emisiune TV)
1.„E carantinată satul 8 octombrie, ora Realitatea tv plus E carantinat satul
respectiv.”- Orban 18:00 respectiv.
2. „Au explodat 8 octombrie, ora 18: Realitatea tv plus A explodat numărul
numărul de cazuri.” 24 de cazuri.
3. „Nu e o problemă 8 octombrie, ora Realitatea tv plus Nu e o problemă pe
care știm noi s-o 18:26 care știm s-o
rezolvăm.” rezolvăm.
4.„Racla este 25 octombrie, ora Antena 1 Racla este
dezinfectată după 12:04 dezinfectată după
trecerea fiecărui trecerea fiecărui
credincioși.” credincios.
5.„Sfinții ne ajută și 25 octombrie, ora B1 TV Sfinții ne ajută și ne
ne ocrotește mereu.” 15:14 ocrotesc mereu.
6.„Masca [..], ea va fi 2 noiembrie, ora Digi24 Masca va fi
obligatoare” 11:00 obligatorie.
7. „Suntem într-o 2 noiembrie, ora Digi24 Suntem într-o situație
situație pe care ne 11:28 care ne îngrijorează.
îngrijorează.”
8.„Vor primi servici.” 4 noiembrie, ora Digi24 Vor primi serviciu.
20:21
9. Vecine, nu mai fă 27 noiembrie, ora Antena1, IUmor Vecine, nu mai face
gălăgie! 23:25 gălăgie!
10. „Pacienții au 28 noiembrie, ora Digi24 Pacienții au nevoie de
nevoie de cineva să 16:06 cineva să aibă grijă de
aibe grijă de ei.” ei.
11.„ M-a deranjat că a 27 noiembrie, ora Antena1, Mireasa M-a deranjat că i-a
zis la doamna.” 14:11 spus doamnei.
12.„Colegii aflați la 28 noiembrie, ora Digi24 Colegii aflați la fața
fața locului se 17:04 locului se consultă cu
consultează cu restul.” restul.
13.„ Ultima carte care 28 noiembrie, ora Digi24, emisiunea La Ultima carte pe care
am citit-o , 21:17 cină am citit-o[...]
„Chemarea către
națiuni”” .

5
14.„Nu-mi place că 28 noiembrie, ora Digi24, emisiunea La Nu-mi place că
românii încearcă să 21:21 cină românii încearcă să
imite pe occident.” imite occidentul.
15.„Guvern minorital” 2 decembrie, ora Antena3 Guvern minoritar
16:38
16. „Niciodată n-am 27 noiembrie, ora Antena1, Mireasa Niciodată n-am auzit
auzit să înjure la 12:12 să o înjure pe Claudia.
Claudia.”
17.„Măști pentru 2 decembrie, ora Antena3 „Măști pentru
persoane 17:20 persoane defavorizate.
defavorabile.” ”
18. „Eu personal, ca și 2 decembrie, ora Prima TV, Starea Eu, ca om, nu pot să
om, nu pot să am 22:25 Nației am încredere.
încredere.”
19. „Se vede că 3 decembrie, ora Antena1, XFactor Se vede că sunteți un
sunteți un grup care 21:11 grup care a muncit.
au muncit.”
20. „Pe baza 9 decembrie, ora Antena3 Pe baza rezultatelor pe
rezultatelor care le 19:02 care le avem.
avem.”
21.„Ni se 12 decembrie, ora Digi24 Ni se înregistrează
înregistrează toată apa 15:43 toată apa pe care o
care o consumăm.” consumăm.
22. „Să mă scap de 3 decembrie, ora Antena1, XFactor Să scap de emoții. Să
emoții, să cântăm cât 21:58 cântăm cât mai
mai repede.” repede.
23.„Cere să 5 decembrie, ora 1:20 Realitatea Plus Cere să suspende
suspendeze activitatea activitatea școlilor.
școlilor.”
24. „E un lucru care 5 decembrie, ora 1:25 Realitatea Plus E un lucru pe care nu
nu putem să-l putem să-l calificăm.
calificăm.”
25. „Nu au rezultate 8 decembrie, ora Antena 3 Nu au rezultatele pe
pe care speram toți să 16:04 care speram toți să le

6
le aibe.” aibă.
26.„Singura soluție 8 decembrie, ora Antena 3 Singura soluție pe
care o mai avem.” 16:07 care o mai avem.
27.„Majoritatea cărnii 8 decembrie, ora Antena1, Neața cu Majoritatea cărnii pe
pe care o cumpărați 10:35 Răzvan și Dani care o cumpărați este
sunt de la abatoarele de la abatoarele din
din zonă.” zonă.
28..„S-a făcut 8 decembrie, ora Antena 3 S-au făcut declarații
declarații foarte 17:37 foarte clare.
clare.”
29.„După aceste 9 decembrie, ora Antena3 După aceste cuvinte
cuvinte care ne 21:20 care ne dor.
doare.”
30.„Discuția este 10 decembrie, ora Prosport Discuția este foarte
foarte simplu.” 2:01 simplă.

În încheiere, norma limbii este stabilită de către specialişti pe baza legilor de evoluţie a
limbii. Schimbările nejustificate ale cuvintelor nu trebuie încurajate, dar nu trebuie să se ajungă
la încorsetarea de tip ‹‹purist››, care ar împiedica dezvoltarea liberă, naturală a limbii noastre.
Şcolii îi revine misiunea de a asigura într-un cadru organizat sub forma unui proces dirijat, o
pregătire corespunzătoare a elevilor în conformitate cu cerinţele normei literare.

Așadar, am bifat câteva dintre structurile folosite greșit, pe care le-am identificat.
Căutarea erorilor a avut loc în perioada 8 octombrie – 20 decembrie, timp în care am reușit să
găsesc 45 de greșeli, însă au fost selectate doar cele mai reprezentative ( cele mai grave și cele
mai comune). Unele sunt mai greu de depistat și sunt folosite de majoritatea oamenilor, în timp
ce altele sunt pur și simplu inexcuzabile.

Utilizarea greșită a unor cuvinte dezvăluie, fără echivoc, carențele de vocabular, implicit
de cultură generală a vorbitorului. Cauzele generale ale greșelilor comise de ei sunt insuficienta
cunoaștere a limbii, viteza cu care se redactează, tendința de a evita un cuvânt considerat banal și

7
caracterul semidoct al exprimării. „Asistând aproape neputincioși la procesul de degradare a
limbii române, dar și la ușurința cu care sunt acceptate noile „inovații”, nu ne rămâne decât să ne
întrebăm, într-o bună zi, dacă mai e „dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”.”( Lăzărescu Rodica,
2006)

Bibliografie

1. Avram, Mioara - Gramatica pentru toţi, Editura Academiei, Bucureşti, 1986;

2. Chirilă, Adina, Cultura limbii între catedrp și agora. În cultivarea limbii române, vol. I,
Ed Excelsior Art
3. Dascălu I., Necesitatea cultivării limbii literare, București, 2009
4. Dicționar explicativ uzual al limbii române, Chișinău, Litera, 1999
5. Eleonora Zamșa, Capcanele expresiilor idiomatice, Societatea de Științe Filologice,
București, 2009
6. Gr. Cânțaru, Ion Melniciuc. Corectitudinea limbii este un imperativ. În Limba Română,
2006, nr.4-6
7. Gr. Cantemir- Norme „nu prea respectate”de fețe respectabile ,Revista internațională de
lingvistică, Bălți, 2011
8. Gramaticala uzuală a limbii române, Chișinău, Litera 2000

8
9. Graur, Alexandru - „Capcanele” limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1976;
10. Graur, Alexandru - Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Academiei, Bucureşti, 1982;
11. Graur, Alexandru - Tendinţele actuale ale limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1968;
12. Guţu Romalo, Valeria - Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Versiune nouă,
Editura Humanitas Educaţional, colecţia Repere, Bucureşti, 2000;
13. Hristea, Teodor - Probleme de etimologie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968;
14. Hristea, Teodor - Sinteze de limba română, Editura Albatros, Bucureşti, 1984;
15. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A23044/pdf
16. https://www.academia.edu/6955578/Problema_exprim%C4%83rii_corecte_
%C5%9Fi_deontologia_limbajului_cu_un_studiu_de_caz_privind_statutul_cacofoniei_
%C3%AEn_limba_rom%C3%A2n%C4%83_
17. https://www.cna.ro/IMG/pdf/Raport_octombrie_2012.pdf
18. https://www.concursurilecomper.ro/rip/2016/iulie2016/17-PintiliiNiculina-
Greseli_de_exprimare.pdf
19. https://ziare.com/funny/amuzant/greseli-uriase-de-vorbire-sau-de-scriere-folosite-de-mai-
toti-romanii-1475688__________________________________________________
20. Lăzărescu Rodica- Cuvânt către cititor- Dicționar de capcane ale limbii române,
București, Ed Corint, 2006
21. Lect.univ. dr. Bianca Miuța Universitatea de Vest „Aurel Vlaicu”, 5 Arad, 16 (2011),
p.464-472 Romania Profesional paper CORECTITUDINE ŞI GREŞEALĂ.
ANACOLUTUL
22. Oprea Ioan, Carmen Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al
limbii române, București, Litera Internațional, 2010
23. Ţibrian, Constantin - Rostiri neliterare în limba română actuală, Editura Universităţii din
Piteşti, Piteşti, 2005.