Pleonasmul și tautologia

Ambele fenomene lingvistice sunt prezentate de cercetătorii în domeniu ca fiind greșeli ce

țin de cultura vorbirii sau de cultivarea limbii.
Prin pleonasm se înțelege o greșeală de exprimare prin care se repetă, de cele mai multe ori
fără necesitate, aceeași idee: copilaș mic, moșneag bătrân, a se întoarce înapoi, a coborî în jos, a
avansa înainte, a-și apăra propriile interese, își iubește copiii săi etc.
Dicționarul explicativ al limbii române propune, pentru pleonasm, următoarea definiție:
„Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, construcții,
propoziții etc. cu același înțeles”.
Iată câteva mostre de expresii pleonastice, selectate din presă:
- vernisajul deschiderii: vernisaj înseamnă „ceremonia de deschidere a unei expoziții”;
- să colaborăm împreună: a colabora înseamnă „a lucra împreună”;
- a anticipa dinainte: a anticipa înseamnă „a ști, a gândi dinainte, adică anticipat”;
- poate fi posibil: posibil înseamnă „care se poate”, așadar expresia de mai sus spune „poate
să se poată”;
- cele mai optime soluții: optim înseamnă „cel mai bun”, așa că cel mai optim (de rând cu
cel mai minim, cel mai maxim) e un pleonasm inacceptabil;
- panaceu universal: panaceu înseamnă „leac, medicament pentru orice boală, deci
universal;
- opțiunea alegerii : opțiune semnifică „alegere„
- mi-am dat perfect de bine seama: perfect înseamnă „cum nu se poate mai bine”;
- viață cotidiană de zi cu zi: cotidian = „zi cu zi, zi de zi”
- protagonist principal: protagonistul este personajul sau interpretul principal
Adesea, prezentatoarele datelor meteo anunță că „în următoarea perioadă de timp urmează
să aibă loc scurte averse de ploaie”. În acest fragment avem mai multe cuvinte decât este necesar în
realitate. Corect ar trebui să se spună: „În următoarea perioadă vor avea loc averse în vestul
țării” . S-au evitat astfel două pleonasme (perioadă = interval de timp; aversă = ploaie scurtă) și o
tautologie (următoarea – urmează).
Un pleonasm e și expresia a-și aduce aportul. Cuvântul aport își trage etimologia din verbul
francez apporter „a aduce”. În Dicționarul explicativ al limbii române se menționează că aport este
„o contribuție intelectuală, materială, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună”. Aport
înseamnă nu doar „contribuție”, ci „contribuție adusă la ceva”, adică termenul aport conține în
sensul său verbul a aduce. În loc de Mi-am adus și eu aportul la reeditarea acestui volum sau Și-a
adus aportul la deschiderea întreprinderii, se recomandă să spunem: Am contribuit și eu la
reeditarea acestui volum și Și-a adus contribuția la deschiderea întreprinderii. Prin urmare, a-și
aduce aportul este o expresie pleonastică incorectă. Ea poate fi înlocuită cu expresia a-și aduce
1
contribuția sau cu verbele a contribui, a participa, a se implica, iar cuvântul aport poate fi utilizat în
următoarele contexte: Aportul său, în această afacere, este minor; La aceste competiții, ei ar fi
reușit și fără aportul antrenorului.
Unele expresii pleonastice au devenit tolerabile (acceptabile), fiind definite ca figuri ale
insistenței, utilizate în dorința de întărire / subliniere convingătoare a unor mesaje, idei, întâlnite și
în creații literare cunoscute: A se studia pe sine; L-am văzut cu ochii mei; Am auzit cu urechile
mele; Taci din gură!; A se face foc și pară; Cu chiu cu vai; Întuneric beznă; A îngheța de frig; A
coborî jos. Astfel, multe pleonasme apar mai ales în limbajul oral și se explică prin nevoia
vorbitorului de a adăuga informației o marcă afectivă de insistență. În enunțul: Mi-a scris scrisoarea
cu mâna sa proprie, există, de asemenea, un pleonasm, explicabil prin dorința vorbitorului de a
insista asupra faptului că scrisoare nu este dactilografiată sau scrisă sub dictare.
În general, construcțiile pleonastice dovedesc fie necunoașterea sensului sau a valorii
gramaticale a cuvintelor, fie neglijență în exprimare și , ca atare, nu sunt recomandabile. Mijloace
mass-media este încă un exemplu de pleonasm, foarte răspândit în exprimarea chiar și a unor
ziariști. Or, mass-media înseamnă „mijloace de comunicare în masă a informațiilor (radio, TV,
ziare, reviste etc.)
Fiind o eroare de exprimare, pleonasmul, în același timp, este și o eroare de logică, deoarece,
în cazul în care se spune același lucru, se exprimă aceeași idee, fie din necunoaștere, fie din
neatenție, prin utilizarea cuvintelor cu același înțeles, riscăm să nu fim uneori înțeleși, iar în alte
cazuri, chiar să devenim ridicoli.
Tautologia (gr. Tauto – același, logos – cuvânt) este considerată o varietate a pleonasmului,
creată de redarea aceluiași gând prin repetarea exactă, literală sau foarte apropiată a cuvintelor, altfel
spus, reprezintă o repetare inutilă a aceleiași idei prin aceleași cuvinte sau prin cuvinte diferite,
formate de la același radical: razele solare ale soarelui; pare în aparență; indici care indică; vreau
să întreb o întrebare; începând cu luna aceasta a început recoltarea roadei etc.
O astfel de exprimare infectă în comunicarea orală trebuie evitată, deși ea poate fi calificată
la rubrica lapsus linguae. Inadmisibilă însă este prezența ei în comunicarea scrisă. Or, și aici se
atestă (e drept, mai rar) expresii de tipul: în sala de lectură studenții au condiții pentru lectură;
perioada aceasta este o perioadă de tranziție; în prezent se cută soluții legale de soluționare a
problemei.
Unele tautologii sunt utilizate în scopuri stilistice, pentru a colora mai intens un anumit
mesaj. Astfel, nu pot fi considerate greșeli expresii tautologice de tipul: viața-i viață; legea-i lege –
trebuie respectată; ce-i frumos e frumos; copilul copil rămâne; om de omenie; minunea minunilor;
la urma urmei; în vecii vecilor etc.
Deosebit de expresivă stilistic poate fi tautologia în poezie: Stea streină de lumină /
vindecată de cuvânt, / de mai poți să poți, revină / cu un murmur murmurând, / cu o piatră
pietruind, / cu un verde înverzind! (Nichita Stănescu) Sau: Fie-ți lumina ochilor / luminoasă
orbilor! (Nichita Stănescu)
Nu trebuie confundat pleonasmul cu figura de stil numită repetiție, care presupune
întrebuințarea de două sau de mai multe ori a unui cuvânt cu scopul de a imprima conținutului mai

2
multă expresivitate: Plouă, plouă, plouă... / Vreme de beție - / Și s-asculți pustiul, / Ce melancolie! /
Plouă, plouă, plouă... (George Bacovia)
În momentul în care repetiția este inutilă în scopuri stilistice, ea devine pleonasm și, prin
urmare, ea trebuie evitată.
Sugestii de evitare a expresiilor pleonastice
1. Nu se vor crea expresii prin alăturarea cuvintelor cu sens identic sau foarte apropiat, de exemplu:
aborigen băștinaș; absurditate stupidă; aproape / aproximativ vreo; așadar prin urmare; cam vreo;
iarăși din nou etc.
2. Nu se vor alătura sinonime într-un raport de coordonare prin joncțiune, ca în exemplele: abilitate
și dexteritate; calamitate și catastrofă; vigilent și atent; enorm și colosal; singur și solitar; tolerabil
și acceptabil; a accepta și a consimți; jertfă și sacrificiu; a isprăvi și a termina; lacună și neajuns
etc.
3. Nu se vor plasa cuvintele mai, mai puțin, cel mai, foarte, extraordinar de, extrem de,
nemaipomenit de, prea înainte de adjectivele care nu au grade de comparație, și anume:
adjectivele cu prefixe superlative arhi-, extra-, hiper-, prea-, super-, supra-, ultra- : arhicunoscut,
arhiplin, preafrumos, superfin, extrafin, hipersensibil, suprasolicitat etc.
adjectivele împrumutate din limbile latină, italiană sau franceză cu forma lor de superlativ: extrem,
maxim (cel mai mare), minim (cel mai mic), optim (cel mai bun), proxim (cel mai aproape), suprem
(cel mai sus), fortissimo (foarte tare), pianissimo (foarte încet), rarisim (foarte rar). Nu e corect să
spunem: foarte optim / cel mai optim; prea maxim, extraordinar de rarisim;
adjectivele care comportă sensul de superlativ sau indică însușiri neconcepute în diferite grade de
tipul: cardinal, colosal, excelent, excepțional, inițial, extern, final, unic, fenomenal, formidabil,
excesiv, infinit, mort, total, incipient etc.
adjectivele care, prin etimologia lor, au forma gradului comparativ: anterior, exterior, inferior,
interior, major, minor, posterior, superior, ulterior etc.
4. Nu se vor plasa adjectivele mic, mărunt, mititel înainte de diminutive: căsuță, cheiță, covoraș,
iepuraș, măsuță, pătuț etc.
5. Nu se vor plasa expresiile poate fi, este / a fost / va fi posibil, este cu putință înainte de derivatele
cu sufixul -bil, care indică sensul de posibilitate a unei acțiuni: acceptabil, accesibil, admisibil,
comestibil, credibil, lăudabil, recomandabil, suportabil, discutabil, explicabil, inteligibil, regretabil
etc.
6. Nu se vor plasa cuvintele mai, din nou, iarăși, iar, încă o dată pe lângă verbele derivate cu
prefixul re-, care indică repetarea unei acțiuni: a readuce, a realege, a redescoperi, a reaminti, a
reafirma, a reciti, a revaccina etc.
7. Nu se vor plasa cuvintele împreună (cu), alături (de) pe lângă derivatele cu prefixele co-, com-,
con- care indică sensul de împreună (cu): a coabita, a coexista, concetățean, a conviețui,
conațional, a concubina, coproprietar, a coopera etc.

3
8. Nu trebuie confundat pleonasmul – greșeală de exprimare cu procedeul stilistic repetiția.
9. Nu se vor folosi tautologii cu valoare pleonastică.
10. Nu se va confunda pleonasmul – greșeală de exprimare cu pleonasmul formal sau aparent.
Pleonasme formale sau aparente
În limba română există o serie de pleonasme nepercepute drept greșeli de exprimare, dat
fiind că acestea au intrat în uzul curent și au fost acceptate de toți vorbitorii ca fiind expresii
consacrate. Dintre acestea fac parte expresii de tipul: babă bătrână, moșneag bătrân, fetiță mică,
fiară sălbatică, troian de zăpadă, prăpastie adâncă, povară grea, a vedea cu ochii (proprii), a auzi
cu urechile (proprii), a tăcea din gură, a îngheța de frig, a (se) întoarce înapoi, a ieși afară, a intra
înăuntru, a urca în sus, a coborî în jos, a cădea jos, lihnit de foame etc.
Frecvența unor astfel de expresii nu exclude utilizarea echivalentelor lor semantice: babă
bătrână = babă / bătrână, fetiță mică = fetiță, fiară sălbatică = fiară etc.
Unele (doar unele!) pleonasme – greșeli de exprimare astăzi, mâine își pot ocupa locul în
seria pleonasmelor formale sau aparente (tolerabile). Această realitate este determinată de uzul
lor deosebit de frecvent în comunicarea atât orală, cât și cea scrisă. Astfel, pare deja a fi nedrept a
condamna expresiile, în esența lor, pleonastice, de tipul: amploare mare, aversă de ploaie,
exterminare în masă, intemperiile vremii, perspectivă de viitor, perioadă de timp, a aplica în
practică, performanță deosebită (excepțională), a aranja în ordine etc.
Exerciții
1. Consultând un dicționar explicativ, demonstrați că structurile ce urmează sunt
pleonasme.
a anticipa dinainte a coborî jos a dăinui permanent
a reveni iar averse de ploaie caligrafie frumoasă
concluzie finală hemoragie de sânge performanță de vârf
a extermina total amploare mare a expulza forțat
aborigen băștinaș abuz excesiv alocuțiune scurtă
analogie asemănătoare a aplica în practică a aseleniza pe lună
arierat mintal și psihica a ateriza pe pământ autoportret propriu
a avansa înainte a avertiza în prealabil biografie a vieții
capodoperă excepțională ceremonie solemnă a conlucra în comun
a coopera în comun consens unanim contrabandă ilegală
a conveni de comun acord convingere fermă cotă-parte
a cronometra timpul a demara începutul a depila părul
deschidere a vernisajului a (se) divide în părți evoluție a dezvoltării

4
eventualitate posibilă
happy-end fericit
a iniția începerea
altercație verbală
un mic detaliu
surpriză neașteptată
extrem de simplisim
a surveni pe neașteptate
pericol primejdios
primul debut
folclor popular ghid călăuzitor
hipertensiune mare hit de mare succes
include în sine interdependență reciprocă
marea metropolă trei ani / luni de zile
ziar cotidian notorietate publică
pasaj de trecere fiasco total
varietate diversă venerație profundă
spital clinic performanță deosebită
a persista mereu perioadă de timp
picnic sub cerul liber a se recăsători din nou

2. Redactați următoarele propoziții, evitând structurile tautologice / pleonastice.

1. Cine a avut prilejul să viziteze periodic, în orice perioadă a anului, satele de pe malul Nistrului, n-
a putut să nu observe cum se schimbă aici nu numai lumea vegetală, ci și relieful locului, mediul
înconjurător.
2. Aici, toți medicii îngrijesc cu mare grijă de bolnavi.
3. În el s-a făcut simțită priceperea scriitorului de a simți pulsul epocii.
4. Specialiștii din capitală au prezentat în fața celor prezenți la seminar discursuri pline de conținut.
5. Ne-am o0bișnuit ca, atunci când marcăm o dată remarcabilă, să aruncăm o privire retrospectivă în
urmă asupra drumului parcurs.
6. Hagi este coechipier împreună cu Rădulescu în echipa României.
7. Războiul a făcut multe victime umane.
8. Comisia formată și-a adus aportul la rezolvarea acestui conflict de muncă.
9. Produsele noastre se exportă în afara granițelor țării, în numeroase țări.
10. Elevilor li s-a dat un test de evaluare l matematică.
11. Și-a supraestimat foarte mult capacitatea sa de concentrare.
12. Copilul se bucura că mașinuța era teleghidată de la distanță.
13. Își autoadministrează singur afacerea sa.
14. Elevul a fost exmatriculat din școală pentru comportament indecent.
15. După o absență îndelungată, și-a reluat din nou locul în echipă.
16. Microorganismele foarte mici pot fi foarte dăunătoare.
17. S-a utilizat un fungicid puternic împotriva ciupercilor parazite.

5
18. Colaborând împreună cu colegul său, a ajuns să realizeze un produs mai superior.
19. Organele de drept luptă cu contrabanda ilegală de țigări.
20. Accidentul l-am văzut cu ochii mei proprii.
21. Am fost martorul ocular al acestui incident.
22. Copiii au înghețat de frig și s-au pornit spre casă.
23. S-au examinat toate proiectele, inclusiv și cele despre organizarea scrutinului electoral.
24. Ca să avansăm înainte, trebuie să găsim cele mai optime soluții.
25. La referendum s-au prezentat un procentaj de 90 la sută sin cetățeni cu drept de vot.
26. Ei au epuizat toate resursele financiare până la capăt.
27. Ei susțin că sunt susținuți de către șefii de partid, inclusiv și de colegi.
28. Acum două zile în urmă s-a revenit din nou la acest subiect important.
29. La început de an școlar va începe perioada adunărilor părinților elevilor claselor primare.
30. Anunțurile cu privire la începerea și demararea, precum și rezultatele concursului urmează a fi
publicate în mijlocele mass-media.
31. S-au făcut, cu acest prilej, erori și greșeli.
32. Are tupeul și neobrăzarea de a vorbi din auzite despre oameni pe care nu-i cunoaște.
33. Norocul vă ajută, dar însă nu trebuie să vă cruțați forțele.
34. Activitatea sa se circumscrie într-o campanie de denigrare, calomniere și compromitere prin
presă.