1.

Castrul de la Porolisum (Salaj)

- Castru roman
- Lines = linia care impartea Anglia in doua (Anglia era partea imperiului
roman si Scotia era a triburilor barbare celtice). Lines trece apoi la sud de
Olanda, traverseaza Germania prin sud, Austria, pe la nordul Ungariei si prin
transilvania pe limita Zalaului
- Autentic: portiuni din drumul roman
-Prima data se facea un castru de lemn apoi din zidarie
-Poarta este refacuta dupa una din Roma = imitatie
-Este gresit construit = Turnurile trebuiau sa aiba o zidarie mult mai masiva
de la teren pana la primul nivel, zidul de deasupra fiind mai subtire (acum
intregul zid este la fel de gros)
- Se fac cercetari intense in perioada comunismului si se justificau ca un
material de propaganda
2. Castrul de la Potaissa (Turda)
-S-a gasit foarte putin din castrul vechi si s-a facut o suprainaltare a
fundatiei pentru a sugera planimetria
-Era un castru tarziu care nu a ajuns sa fie terminat
-Jefuirea castrului a inceput chiar de catre trupele romane. S-au gasit
ustensile romane facute din bronz, materialul folosit pentru statuile care
decorau forumul roman. Dupa retragerea romana din anul 271, in acest
castru a mai ramas populatie care ea insasi a jefuit castrul.
3. Monumentul De la Adamclisi (autenticitate)
-Era un miez construit si cu umplutura
- A fost refacut pe baza de analogii
- A fost restaurant in perioada socialismului
- Este un monument fals, produs din ratiuni politice,
propagandistice

4. Reutilizari de material antic in Transilvania

 5.Donjoane in Transilvania
Donjonul de la Calnic
-Inaintea invaziei tatare
-Turnul este format de familia nobiliara inaintea invaziei tatare si incepe sa fie transformata in sec 15
intr-o cetate taraneasca
-I s-au facut restaurari si interventii pe la inceputul anilor 60 – Scara exterioara din beton armat
6. Cetatea de la Feldioara
-Inaintea invaziei tatare
-A fost cetatea cavalerilor teutoni
-A fost restaurata de curand
-In centru se afla o biserica/ capela intr-un plan arheologic
-S-a refacut drumul de straja pe golurile existente din zidarie
7. Cetatea de la Calnic
-Fortificatie din secolul 11
-Fortificatia este doar un turn (locuinta-turn)
-In jurul turnului in sec 14 a fost construita o cetate medievala
taraneasca
-Cetatea a fost restaurata la inceputul anilor 60
-Turnurile locuinta nu au access la nivelul parterului, accesul se
face de la etajul 1

8. Biserica de la Cisnadioara (volumetrie)

-Bazilica scurta
-Nu are stalpi
-Fatada cu arce
-Protorenastere
-Ulterior a fost fortificata
-Nava centrala mai inalta fata de
cele laterale
9. Biserica de la Cisnadioara (turnurile vestice)
-Spre sfarsitul secolului 12 incepe sa se ridice o biserica romanica scurta, cu 3 nave, corp patrat,
absida semicirculara, absidiole in partea de Est a navelor laterale si cu doua turnuri proiectate in
partea de vest a colateralelor, care n-au mai fost realizate decat partial
-Un turn a fost ridicat pana la cota navei centrale si unul pana la cota navei laterale
-Un posibil motiv pentru care constructia a fost oprita e invazia tatara. Inceperea fortificatiilor.
 10. Catedrala Alba Iulia I
-Construita dupa anul 1000 si total distrusa la invazia tatara
-Catedrala din Alba Iulia 0 – construita inaintea catedralei 1, in jurul anului 1000 ca si biserica
episcopala a Regatului Maghiar. Diferenta fata de celelalte 2: celelalte doua realizate ulterior au un
spatiu tipic occidental, iar aceasta are un spatiu tipic crestinismului oriental.

11. Catedrala Alba Iulia II (schimbarile de plan)

-Cel mai important monument din Transilvania
-E a doua catredala din Alba Iulia, prima a fost
distrusa de tatari la 1420
-Pe teritoriul Transilvaniei nu exista gotic
contemporan cu Il du France
-Parcurge multe etape,dateaza undeva pe la 1256
-Prima faza are caracter romanic
-Santierul se intinde pe 200 de ani pana sa fie
terminate,inceput romanic,mijloc gotic si gotic
tarziu
-In sec XV,biserica avea 2 turnuri si in turnul Nordic s-a facut un deposit de pulbere,turnul a explodat
si nu a mai fost reconstruit,iar turnul din sud,dreapta, a fost avariat in partea de sus si refacut in
renastere
-Partea rosie e cea mai veche
-Mai apoi a fost marita biserica ca fiind una cu 5 nave,dar s-au facut doar 2 travei- turcoaz
-Dupa s-a redus la trei nave- portocaliu -Fiecarei travei patrate din nava centrala ii corespund doua
travei in nava laterala si se numeste system legat,lucreaza structural mai bine
- In sec XIV se demoleaza absida romanica si se face un cor urias in stil gotic cu o absida circulara cu 7
laturi-absida heptagonala,dar care nu este perfect impartita,o forma usor neregulata
 12. Catedrala Alba Iulia II (particularitatile partii vestice)
-In secolul 15, biserica avea 2 turnuri – in turnul Nordic s-a facut depozit
de pulbere care a explodat si n-a mai fost reconstruit. Turnul Sudic a fost
avariat si refacut in renastere.
-In fatada Vestica apar sculpturile baroce in pozitii tensionate, friza
decorativa e tot baroca si emblema lui Carol al 6-lea
-Are un atrium (un intrand)

13. Catedrala Alba Iulia II (realizarea lintelului de la portalul

vestic)

-trebuia sa fie un lintel,o singura piesa,dar este in zigzag pietraria

-pe o parte e un triunghi isoscel cu baza sus si varful jos si pe cealalta
parte e invers,piesele se imbina si se face un fel de bolta plata care nu e
prea rezistenta
-Lucreaza ca un fermoar – prin
forta de frecare

14. Biserica din Cisnadie (transformarea

abisdei)
-Initial are un zid foarte gros in absida altarului la
care se adauga pe inaltime un alt zid gotic poligonal
-Travea altarului inalta in scop de aparare – mai
inalta decat nava centrala
-Se adauga ferestre gotice pe laterale iar pe mijloc o
fereastra gotica rotunda- rozeta – Fereastra
romanica de sub a fost infundata

15. Biserica din Cisnadie (pseudo-transeptul – volumetrie)

Realizarea transeptului fals:
- doua arce ingrosate pe sectiunea zidului
- cosntruirea a doi pereti laterali care exista in volumetrie dar nu se citesc in
interior

-important in volumetrie sa se vada grosimea

hasurata mov de la baza transeptului fals – sa
se vada ca iese in exterior
 16. Biserica din Cisnadie (transformarea interiorului)
-Absida altarului cu zid romanic - al carei bolta
este demolata si suprainaltata cu un perete
gotic
-Boltire romanica deasupra corului
-Bolti gotice introduce in sec 15
-Abside laterale cu bolti romanice
-Zidarie foarte masiva

-Dintr-un spatiu mare se ajunge in spatiu mult

mai jos al corului, iar apoi din nou intr-un spatiu
mare al altarului suprainaltat
-Tribuna introdusa in sec 21 (realizata pe
console metalice ascunse cu scanduri de lemn)

17. Biserica din Acas

-Biserica romanica
-Isi pastreaza cele doua turnuri pe fatada vestica
-Are un pridvor adaugat in sec 19
-De la catolica devine reformata (decoratiile interioare
indepartate)
-Are un fel de cor infundat in structura zidariei, e o
ambiguitate (corul intra in absida sau nava se continua
in cor) semi-cor , semi-transept
-Caramida aparenta la exterior
 18.Biserica din Herina (realizarea absidelor)
-Absida laterala realizata printr-o nisa
-In grosimea peretelui
-Nu se vad de afara
-Absida facuta in grosime (nava laterala)

19.Biserica din Herina (elemente decorative specifice)

-Lipsea un turn – construit in sec 19 de restauratori
-Fatada vestica vrea sa imite imaginea cu cele 3 portale, cu
2 nise laterale
-Absida altarului are o friza lombarda
-Navele laterale cu acoperis suprainaltat
-Lesenele ritmeaza si subordoneaza compozitia fatadei

20.Biserica din Herina (pseudo-tribunele laterale)

-Pseudo-nave laterale pentru ca:
1. tavanul navei laterale are aceasi inaltime cu tavanul navei centrale
2. pseudo ferestrele (in stil romanic) au rol decorativ
3. pseudo arcele nu descarca in coloane greutatea – dau in podul navelor

21.Biserica din Herina (pseudo-reutilizarea)

-Pseudoriuso – toate coloanele sunt facute din caramida si ilustreaza
stiluri diferite, exista mai multe teorii de preluare:
1. nehotararea mesterilor
2. Reutilizarea asa cum s-a facut in Italia, prin preluarea coloanelor de
marmura de pe siturile antice
 22.Biserica din Avrig (transformare)
-A avut structura bazilicala
-Distrugere a navlor laterale -1. in sec 15 creste
pericolul invaziei turcilor (bisericile sunt transformate
in fortarete militare) -> biserica a devenit fortificata
2. perioada reformei – spatial trebuia sa fie unitar
(caracter democratic). – gustul pentru o cornisa unica,
continua -> aspect important intr-o compozitie
clasicista
-In sec 18, fortificarea nu mai avea sens: nu se reconstruiesc navele laterale, volumul bisericii era
considerat frumos pentru ca avea cornisa continua
-Apar la interior arce cu imposte romanice
-In sec 19 se introduce o tribuna pe 2 laturi
-Dupa restaurare s-au evidentat arcele de la exterior (fosta structura romanica)
-Absida altarului patrata (din epoca romanica)
23. Biserica din Uileacul Simleului (realizarea tribunelor)
-Biserica parohiala, sala, cu aspect de basilica
cu tribune laterale
-In sec 17 e transformata: se demoleaza altarul
si devine reformat-calvina
-Dorinta de a-I da la interior un aspect bazilical
cu tribune laterale
-Tribuna Vestica a fost adaugata in sec 17, cand
s-a demolat si inlocuit absida altarului
-Dorinta de a realiza un aspect de manastire

-Extindere din sec XVII, clasicism

24. Biserica din Manastireni

-Astazi biserica reformata, romanica
-Initial biserica unei manastiri
-Biserica sala cu 2 turnuri (acum exista doar unu) cu decros
in fatada vestica si cu altar gotic(avand forma poligonala)
-Altarul initial a fost unul semicircular dar a fost demolat si
inlocuit cu cel gotic
-Dupa ce s-a eliminat absida romanica, s-a realizat
ingrosarea peretelui (P1)
-Pe fatada N contrafortii primitive, iar acoperisul a fost
prelungit (la restaurare) peste contraforti
-Tribuna in forma de L a fost realizata in momentul in care
a inceput sa creasca populatia din sat.
-Motivele decorative se gasesc si in alte zone geografice
(sirena ca simbol al desfraului -> cu 2 cozi)
 25. Biserica din Ocna Sibiului
26. Biserica din Drauseni – particularitati in fatada vestica
-Navele laterale demolate în secolul 15
-Strctură bazilicală romanică
-Pe fațada de Vest, portal telescopic
-În sec 15 altarul este închis (devine pătrat în partea exterioară) pentru a se construi un turn
deasupra lui, care acum nu mai există

27. Biserica din Codlea

-Romanica fortificata, construita incepand cu sec 15
-Turnul din incinta a suferit o suprainaltare neogotica in a 2-
a jumatate a secolului 19
-Este apreciata ca monument istoric datorita interiorului
care prezinta evolutia societatii prin prezenta diferitelor
stiluri
1. Pereti romanici fara decoratii
2. Bolta in plasa (gotic tarziu) deasupra altarului, altar
refacut gotic
3. Tribune neoclasice (asemanatoare cu cele din Sali de
concrete) – ofera imaginea specifica a interiorului. Ulterior
modificate pentru a introduce orga deasupra intarii
-Tavanul este “casetat”, vopsit (structura nu este de fapt casetata)
- Intrare cu chenar romanic si cu portic neoclassic adaugat ulterior
 28. Biserica din Dealul Frumos
-Romanic -> fortificare (aici nu a mai fost
demolat al doilea turn). Se păstrează și drumul
de strajă
-Bazilica ce avea un cor patrat si o absida
semicirculara, cu 3 nave fara clopotnita
-Odată cu turnurile apare boltire în plasă (gotic
târziu)
-Peste bolta gotică podul este supraînălțat.
Același acoperiș cuprinde și nava centrală, și
cea laterală (după reconstrucția navei laterale,
când biserica nu mai are nevoie să fie
fortificată)
-În navele laterale are tribună
-Absidă pătrată romanică cu boltă încrucișată

29. – Biserica din Turnisor

- Biserică romanică – plan în cruce greacă
- Altar – cor pătrat și absidă semicirculară, bolți încrucișate
- Peste intersecția celor două nave a fost un turn foarte masiv – înlocuit apoi
cu unul mai mic
În sec XVIII este extinsă biserica (primește 2 nave laterale, nouă boltă în stil
baroc)

30. Biserica din Copsa Mare

-Prima constructie religioasa a fost o basilica gotica
-Se fortifica – colateralele au fost demolate si arcadele zidite
-Zidurile deasupra navei principale au fost suprainaltate si prevazute cu gauri
de tragere
-Turnul clopotnita – drum de straja si acoperis piramidal
-1795-1977 – nava principala este acoperita cu o bolta pe carce dublouri cu
penetratii laterale
-La sfarsitul secolului 16 a fost ridicat un zid de aparare
-Pe coltul N-E s-a construit un turn cu o amprenta in forma de patrat
-Portal Vest – gotic cu chenar renascentist
 31. Biserica din Cincu
-Biserica romanica, bolta gotic tarziu (in plasa)
-Portal vestic modest
-Se inalta navele laterale pana la nivelul navei centrale + se
adauga tribune laterale
-Nu se mai citeste forma bazilicala
-Sec 16 – se introduce pile – gotic tarziu
-Corul in maniera goticului tarziu cu console renascentiste

33. Biserica din Gusterita (langa

Sibiu)
-Biserica romanica, evangelica-luterana, cu
fortificatie
-Turn puternic in fatada vestica si cu nave
laterale
-Altarul inaltat pana la cornisa navei centrale
-Etape de evolutie:

3. Baroc: - Tribuna vestica pentru orga cu decoratiuni

- 1810 demolarea turnului 2
- In nava centrala bolta baroca + pilastrii de sustinere
4. Secolul 19: - Tribune laterale datorita cresterii populatiei
Alte elemente: - altar neogotic
- Mobilier – neoclasic
- Profilatura exterior - renastere
 34.Biserica din Radesti
(Alba)
-Biserica reformata, cu altar inutil
in care s-a introdus o tribuna mica
din lemn
-Poate fi din secolul 12
-Biserica sala, cu tavan adaugat in
sec 19 (nu a avut bolta)
-Trecerea de la doua turnuri la
unul singur s-a facut in epoca
romanica
-Tribuna secolul 18
-Initial a existat o bolta, dar la
reforma a fost inlocuita cu tavan
-Tribuna baroca din altar

-Tavanul casetat
-Tribuna vestica

35. Biserica din Abram (Bihor)

-Biserica romanica care s-a demolat in mare parte, restaurata de curand cu acoperis
modern
-A fost biserica unei manastiri
-Are zid romanic si arce de factura romanica
-Ferestre prin care intra lumina in nava laterala
-Denivelari (gauri infundate) in care intra partea superioara a acoperisului
 36. Cetatea de Balta (Alba Iulia)
-La origine romanica
-A fost conceputa cu 2 turnuri in fatada vestica care au fost apoi unificate
-Ferestre trifore cu capitol cubic
-Partea din spate a fost demolata si inlocuita cu o parte gotica
-Extinderi gotice
-Altarul a fost zidit si transformat in magazie

37. Biserica din Abramut (Bihor)

-Turn clasicist
-A disparut bolta romanica
-“farame” de picturi romanice in interior
-Pare romanica, de fapt este reformata (lipsa altarului)
-Anvonul din perioada reformei
-A existat o tribuna, reformatii au distrus-o
-Cor patrat cu absida semicirculara

38. Biserica din Sisterea (Bihor)

-Biserica romanica
-S-a descoperit ca biserica ar fi avut un anvon interior si niste scari in
grosimea peretelui care ar fi dus la o tribuna vestica
-Friza primitiva pe exterior (dinti de lup)
-S-a adaugat un pridvor
-Turn baroc
-Biserica a fost la un momentdat calvina, detaliile interioare find
acoperite
 39. Biserica din Sebes (evolutia partii vestice)
-Stalpii centrali – din faza romanica
-Zidurile interioare ale turnurilor au fost ingrosate
-Avea o nava centrala mai inalta si doua nave laterale mult mai
mici care ulterior au fost demolate
-A fost gandita initial cu 2 turnuri in fatada de vest. Dar s-a
renuntat la idee, fiind ridicate numai pana la cota cornisei

40. Biserica din Sebes (evolutia corului)

-Oras foarte prosper -> nevoia de mai mult spatiu -> demoleaza o parte din biserica romanica, altarul
si reconstruiesc mult mai grandios
-Turcii -> decadere oras -> doar altarul nou
-Primul sfert de sec 16 – inceputul goticului matur – capodopera + sculpturi
-Contrafortii, la nivelul cornisei, s-au pastrat datorita baldachinului
-Prima structura HALA din Transilvania -> navele la aceeasi inaltime

41. Biserica din Sebes (largirea navelor laterale-sectiune)

-Zidurile initiale daramate si mutat spre exterior pentru a crea un
spatiu mai mare
-Turnul decrosat isi pierde decrosul din cauza mutarii zidului
-Totul sub un acoperis unic
-In spatial creeat prin mutarea zidului se fac bolti gotice (gotic
tarziu)

-Cea mai frumoasa sculptura din Transilvania

 42.Definitia lintelului (schita axonometrica)
-Coridor/pardoseala care separa altarul de nava
-Credinciosii puteau sa priveasca in altar pe
deasupra acestei pasarele
-Preotii predicau de pe acesta
-Este un concept al goticului tarziu

43. Biserica din Halmeag – incadrare stilistica

-Biserica a fost construita in a 2-a jumatate a secolului 12,
ilustraza faza de trecere de la romanic la gotic sub influenta
cisterciana.
-A fost transformata in perioada goticului dar este de origine
romanica
-Ferestre rotunde , altar polygonal – gotic timpuriu cistercian
-Portalul este primitive. In fatada este de tip gotic timpuriu, dar
daca s-ar face o sectiune, ar fi pur romanica.
-Cornisa continua: caracteristica a goticului Cistercian
*Bolta cilindrica cu penetratii, specifica pentru renastere transilvaneana tarzie (sec 16-17)
 44. Biserica din Chirpar (Sibiu)
-Biserica romanica transformata
-Are arcul de triumph
-Se patreaza careul clar cu absida semicirculara
-Ii lipseste transeptul
-Detalii clasice, baroce, neobaroce, forma de arc turtit arata barocul
-Nu e diferentiar corul de nava centrala
-I s-a adaugat un pridvor neoclassic
-Turnul clopotnita a fost inaltat in secolul 15 si s-a pastrat drumul de straja

-Fatadele sunt clasiciste , inceput de

secol 19
-Acoperisul transformat in unul de
natura clasica
-In sec 19 apar tribunele, pe console
metalice, grinzi I, modelul de panglica
impletita specific barocului care deobicei
este din piatra, acum este din lemn.
-Altar romanic, traveea patrata cu bolta
in cruce, la arcul de sprijin dinspre
rasarit se continua cu calota sferica in
care apare o suprafata sferica a un sfert
de sfera

45. Biserica din Noul Sasesc

-Este o fosta basilica romanica din secolul 13, cu un turn in partea de vest, trei
nave, cor urmat de absida. Pe la inceputul secolului 15 a fost fortificata.
-O absida poligonala
-Cornisa este adusa la aceasi cota in sec 18
-Formele decorative a absidei si turnul din fatada vestica apartin romanicului
-Se vede cum s-a ridicat absida poligonala in gotic, mai apoi in secolul 18 s-a
suprainaltat pentru a se ajunge la aceeasi cornisa
-Ferestrele au fost transformate in perioada barocului, sunt mult mai mari, cele
mici sunt romanica
-Partea de sus a zidului este de sec 13 si in sec 18 s-a refacut nava laterala, tot
atunci s-a si suprainaltat cornisa
-Turnul se mai pastreaza romanic
-Intrarea vestica a fost zidita cand s-a trecut la reforma
-La restaurari au aparut in zidarie reprezentarile unui episcop si a unui leu
-In secolul 16 s-a introdus bolta in plasa in zidaria romanica
-Se introduc si aici tribune pe niste console de lemn, racordate la empora vestica care e
din perioada gotica, cam deodata cu goticul tarziu si bolta in plasa sustinuti de pilastrii
adosati
-Nava centrala gotica
 46. Biserica din Carta
-biserica este începută pe la 1270-1280, adică după două-trei
decenii de la invazia tătară
-prima mănăstire cisterciană, care este deja într-un stil pur gotic,
chiar dacă gotic timpuriu
-astăzi mai avem doar altarul
-biserică cu structură bazilicală, pt prima dată apare un altar
poligonal foarte clar
-claustru doar pe două laturi, pe a treia latură era închisă cu un
simplu zid; are profil de bazilicăcu navă centrală și nave laterale
-din urmele păstrate se poate deduce sistemul constructiv: zid care
are contraforți simpli, ce nuintră și spre interior ca o pilă
-fereastra biforă a claustrului – o imagine caracteristică pentru
goticul timpuriu – fereastră biforăîn semicerc, ceea ce ne duce cu
gândul la romanic, dar în interior este arc frânt, făcută cu
bolțari,fiind un element gotic; în mijloc capitelul cu croșete

-altarul împărțit prin pilaștri pe exterior duce cu gândul la compoziția clasică prin ritmarea înpanouri;

capitelul din altar – frunze de palmier răsucite

-coloanele în mănunchi pe care se descarcă bolțile gotice
-turnul adăugat în sec. 15, cu forma octogonală este un turn din perioada renașterii
-cheile de boltă cu trandafili – element tipic franțuzesc de sec 15; avea 4 nervuri
importantecaracteristic goticului timpuriu și nu 6 ca în goticul târziu
-pânza cu arhivolta semicirculară – cel mai important semn al goticului timpuriu
-altarul: împărțirile cu pilaștri/lesene; în motivul decorativ sunt introduse și consolele la cornișăcare
sunt amintirea denticulilor din compoziția clasică

-fereastra cu 6 laturi/hexalobă
-în fațada vestică avem un telescop și capitelurile sunt unite într-un mănunchi de sculpturăflorală
care va fi regăsit și în goticul matur
 47. Biserica din Prejmer
Etapa initiala
-1211-1218 – Primele atestari ale bisericii au
legatura cu prezenta cavalerilor teutoni in Tara
Barsei – se presupune ca atunci a fost inceputa
biserica cu un plan in cruce greaca
-1240 – Devine abatie Cisterciana, este ridicata
peste acelasi plan in cruce cu bratele egale, insa in
stil gotic timpuriu – de tip cistercian

Etapa actuala
-1421 – Prima invazie a turcilor in Transilvania, s-a inceput fortificarea bisericii de catre
localnici
-Se realizeaza suprainaltarea turnului central
-Construirea unor ferestre mai largi
-Adaugarea unor goluri intre capele, una avand portal renascentist
-1515 – Se termina prelungirea navei vestice si schimbarea boltirii pentru aceasta
-La interior: capitelurile nu mai sunt cu croșete, sunt mai simple
-Fereastra biforă gotică din axul altarului, dar la fel de înaltă ca restul
-Fereastra palilobă
-Arhivolta este și aici semicirculară
-Bolta de gotic timpuriu
-Bolta în plasă gotic târziu de la modificarea din sec 15
-Arcul semicircular a fost făcut în sec 15 odată cu prelungirea, având dejaaspect
renascentist-Balustrada e tot rensascentistă
-Forma boltei în plasă e o boltă care deja alunecă în renaștere
-Rezultă că renașterea pătrunsese ca o modă mai mult, dar încă nu aveau încredere
în sistemul structural renascentist și încă îl folosesc pe cel gotic -- au pus forma
renascentistă pe o structură gotică
-Șase nervuri descarcă pe o consolă
-Portalul în stil pur renascentist cu denticuli și întoarcere la 45 de gr a bazei; faptul
că cele douăbaghete se încrucișează la colțuri e singura rămășiță din gotic
-Chenarul vestic de la prelungire în stil gotic- are numai arcul cu profilatură și o întoarcere la 45gr,
tendința de a vira către renascentism
-Atunci când s-a făcut prelungirea și una dintre ferestre a fost modificată – era o fereastrăpatrulobă
cu una dedesubt
 48. Biserica minorita (azi ortodoxa) din Bistrita
-Biserica sala – fosta franciscana
-Fatada – ramasite al goticului
-Pridvor in eclectism (sec 19)
-Forma clasica + detalii clasiciste
-Elemente din limbajul renasterii, arc gotic (neo renastere, neo gotic, neo romanic)
-In sec 19 se face o inaltare la altar pentru a converti la baroc

49. Biserica din Sic (jud. Cluj)

-Biserica gotica timpurie de facture cisterciana
-Nu s-au intntionat 2 turnuri, unul singur
-Altar – arhivolta aproape circulara
-Capiteluri cu croseta foarte simpla
-De-o parte si de alta amulete
-Tavanita cu tavan casetat
-I se schimba acoperisul dar nu si structura, toate navele(3) sunt sub acelasi acoperis
-La restaurarea din ani 40 se revine la forma bazilicala
-Turnul construit în 1940 de Kos Karoly, inițial era în ax, s-a demolat și reconstruit într-o parte
-Imaginea bisericii azi și-a reluat imaginea de biserică cu structură bazlicală; restauratorii autratat
partea de jos de gotic timpuriu cu tencuială mai rugoasă, iar partea refăcută în 1940 cu tencuială
mult mai lisă

50. Biserica din Bartolomeu – cerinta a fost scoasa

 51. Biserica din Malancrav

- Gotic timpuriu, dar nu mai e reprezentată de goticul cistercian

-Are structura basilicala
-A fost fortificată în sec 15 și i-au fost dărâmate navele laterale, dar în sec 19 acestea au fostrefăcute
-nu a fost gândită să fie cu piatră aparentă, dar aceasta a fost alegerea restauratorului
-una din puținele biserici care a trecut la reforma dar la care nu s-a distrus pictura – e foarte
spectaculoasă datorită acestei picturi gotice
-Ferestrele de sus, de la nava centrală e posibil să aibă pietrăria inițială, dar
ce e jos a fost refăcutîn sec 19
-Turnulețul e tot de sec 19, dar ar putea fi peste un alt turnuleț când poate
biserica a trecutprintr-o fază de fortificare în care pe zona altarului să fi
existat un drum de strajă asemănător cucel din dreapta
-Fortificarea e de pe la 1500, atunci s-au dat jos și navele laterale

52. Biserica din Teaca

-Structura bazilicala
-Proces de barocizare in a 2-a jumatate a secolului 18
-Bolta tipic baroca
-Tribune laterale in nave (prost proportionate)
-Nava laterală în schimb era boltită – se văd
bolțile gotice; se observăcum s-a introdus cu
forța tribuna laterală barocă
 53. Biserica sf Mihail din Cluj (evolutie – relatia cu
dezvoltarea orasului)
-Prima realizare integrala a unei structuri hala, cea mai valoroasa
biserica a goticului matur in Transilvania
-Evolutia bisericii este strans legata de dezvoltarea orasului – se
reflecta atat in planimetrie, cat si in sectiune
-Prima mentionare ca localitate urbana sub forma de civitas1316
-Aprox. 1330 – primele fronturi formate
- La 1349 incepe construirea Bisericii Sf. Mihail, exact la mijlocul
distantei dintre zid si frontul sudic
-Aprox. 1365 – Se contureaza si se inchide inca o latura a pietei
-Aprox. 1385 – Abuz urban istoric (inchiderea unei noi laturi
curbate)
-1405 – Clujul primeste dreptul de a realiza a 2-a incinta
-Dupa ce biserica devine brusc centrala, in mijlocul incintei,
se ia hotararea de a transforma biserica dintr-una cu
structura bazilicala intr-una cu structura hala – adica se
mareste si va avea nave la aceeasi inaltime.
-Biserica capata si o incinta comerciala, care a fost
demolata incepand cu ultimi ani ai secolului 19 si in secolul
20, atunci cand in piata se aseaza statuia lui Matei Corvin.
-In 2002, se vede unghiul actualei piete fata de orasul
roman, cee ace denota ca la vremea extinderii orasului
urmele orasului antic nu se mai vedeau pentru ca in evul
mediu foloseau in structurile medieval orice urma de zid antic gaseau.
-Santierul a durat 140 de ani, inceputurile sunt din gotic matur, dar cand se ajunge la fatada
vestica – gotic tarziu, contaminat cu forme de renastere la portalul Nordic.
 54. Biserica franciscana (fosta dominicana) Cluj – piata Muzeului
-A fost dominicana, o biserica sala, actuala franciscana
- In perioada reformei, dominicanii sunt alungati din Cluj.
- Biserica a avut un clastru cu un gang pe 3 laturi, bolti baroce din sec 18, in
perioada de reforma, bolta a fost distrusa.
-In perioada baroca are dimensiuni ale spatiului mai apropriate de scara
umana, in gotic fiind la fel de lata, dar mult mai inalta.

-Pe latura de Sud apare un sir de capele (este o biserica sala)

-Fara turn in fatada V , iar tunrul in plan este baroc

-Cornisa la aceeasi cota a tuturor spatiilor este o regula a

clasicismului. In cazul bisericii s a procedat invers, s a
coboratinaltimea navei ca sa se ajunga la aceeasi inaltime cu
cornisa la aceeasi cota a tuturor spatiilor este o regula a
clasicismului. In cazul bisericii s a procedat invers, s a
coboratinaltimea navei ca sa se ajunga la aceeasi inaltime cu
corul. Actuala cota a cornisei baroce coincide cu cota nasterii
boltii gotice. (zid inaltat, bolta doar si a schimbat tipul) corul.
Actuala cota a cornisei baroce coincide cu cota nasterii boltiigotice. (zid inaltat, bolta doar si a
schimbat tipul)

In prezent se afla intr un proces de restaurare. A fost al doilea santier gotic important din cluj,
inceput la 50 de ani dupa Biserica Sf Mihail.

55. Biserica reformata din Cluj (fosta franciscana)

-Al 3-lea mare santier gotic al Clujului.
-Problema amplasarii: ajunge sa fie cap de perspectiva!
-Alt element important: statuia amplasata in fata
bisericii in 1960, cand se face restaurarea bisericii
-A fost tencuita pana la restaurare
-Biserica sala. Planul are o dimensiune foarte mare
Artificiile din plan:
-contrafortii care mentin impingerile boltii
-datorita deschiderii foarte mari, in continuarea
contrafortilor, spre interior, se pune o pila de grosime
egala cu contrafortul (pt mai multa rezistenta)
-Corul era foarte amplu (biserica e a unui ordin
predicator si a unui ordin calugaresc)
-Statuia – realizata de fratii Martin si Gherghe din Cluj
(1380), este o copie dupa o statuie din Praga, il
reprezinta pe Sf. Gheorghe. Este asemanatoare celor
renascentiste
 56. Biserica reformata din Dej
-Biserica sala, de dimensiuni mari
-Se preia acest sistem de prelungire a contrafortilor la interior prin pile
-Absida altarului a fost prelungita pe o latura cu o sacristie
-In fatada vestica are un turn zvelt
-Toate elementele sunt pur gotice
-Datorita dezaxarii pilelor fata de contraforti, nu avem o conlucrare prea buna. Lumina interioara
este din perete in perete, dar deschiderea structurala este mai mica, de la aceste pile nascandu-se
boltile gotice.
-Avem restaurare in aceeasi perioada cu cea din cluj. Avem o zidarie
mai marunta, lasata aparenta, chiar daca a fost tencuita anterior pana
la coltul contrafortilor din piatra fatuita.
-In prezent este in santier-
-Bolta s-a prabusit (conlucrare slaba, inpingeri mari)
-Se citeste spiritul renascentist, clar, un spatiu larg, cu valente unitare.

In opozitie cu spatial greu de perceput al goticului.

-Tribuna vestica, adaugata la inceputul de secol 20 inlocuieste o fosta
tribuna gotica, Se observa urme pe pereti (in gotic se prefera o
inaltime mai mare, in baroc era un raport 1/1 sau mai mare, in
renastere avem un raport egal, deci la dej avem un tavan coborat cu
2m din ratiuni estetice)

57 – 60 . Cerintele au fost scoase

61. Fortificarea bisericii din Sanzieni (Covasna)

-Realizata de tarani, dupa modelul unei cetati cu fortificatii
(tip stea) e mai mult “zig-zag” – interpretare gresita
-Stinta militara 0 - Lipsesc bastioanele, nu prea functioneaza
ca fortificatie
-Valoros ca informatie – cat de puternica era dorinta de
modernizare
-Biserica era initial gotica, dar a fost transformata in baroc
-Decoratiuni gotice inghitite de pilastrii baroc
-Turnurile rotunde sunt renascentiste
 62. Biserica Sf. Maria din Sibiu (sectiune si evolutia planului)
63. Biserica Sf. Maria din Sibiu (evolutia planului)
-Biserica bazilicala
-Navele laterale inaltate pana la nava centrala- contrados bolti -> tribune
-Latura Nordica a fost prima ridicata, ulterior latura sudica (mijlocul sec 14—1350-1375)
-Cand se elimina biserica romanica (prima faza), apare goticul matur, apare moda cu biserica hala si
atunci se inalta mult aceasta latura sudica si se introduce o tribuna vestica. Ca spatialitate interioara
biserica ramane basilica, dar apare o tribuna pe latura sudica, astfel din exterior se percepe ca
biserica hala.
-Faza 2 – biserica cu transept (gotica) trebuia sa fie cu structura bazilicala (de aceea avem si transept,
care e compatibil cu aceasta)
-Diferentele volumetrice raman vizibile la nivelul acoperisurilor. Pe langa acoperisul navei centrale
apar acoperisurile traveilor suprainaltate.
- S-a droit realizarea unui nou cor, asemeni celui din sebes, dar e nefinalizat.

64. Biserica din Siret

-Se aplica perfect planimetria de tip bizantin, un
spatiu central care e acoperit cu o cupola oarba
(nu lasa lumina sa intre)
-Diferenta fata de spatiile occidentale este ca nu
se poate vedea din naos in zona altarului
-Plan triconc, are 3 abside. Planul se numeste
triconc atunci cand unghiul dintre cele 2 abside
iese simetric, daca cele doua abside se intalneau fara unghi atunci planul se
numea plan trilombard. Planul triconc este foarte folosit in arhitectura bizantina,
apare si in arhitectura romanica
-A fost restaurata o data in perioada interbelica, anii 30, si odata in anii 80
 65. Biserica din Radauti (influente la plan)
-Cea mai vece constructive, pastrata din sec 14 (celelalte de pana
acum erau arheologice)
-Tentativa de a inchega o cladire fara prea multa rigoare
dogmatica
-Dorinta de a face un plan oriental, dar mijloacele tehnice sunt
cele ale arhitecturii occidentale (gotice)
-Impartire tipic orientala, cu un naos
-In arhitectura orientala i-ar fi corespuns o structura perfect
simetrica dupa axele bratelor crucii, aici avem o bolta pe axa E-V,
iar partea cealalta este ca o bazilica

66. Bisericile din Tara Hategului (Densus, Strei, Santa Marie

Orlea,Gursada, Streisangeorgiu Petresti, Gurasada Sf Nicolae
Hunedoara)
Denus – Apartine evului mediu dar continue foarte mult material antic
-Bolta facuta din pietris mai marunt, zidurile din blocuri de

piatra mai masiva

-Statui sub forma de leu din piatra romana
-Goluri date in pietre in loc de ferestre
-La interiorm pe niste stalpi de piatra imensi se ridica bolta cu
structura medievala
-Se gaseste ritmul antic: trei travei egale care sunt realizate prin
montarea a patru coloane pe fatada vestica
-La 1400 cand s-a realizat, taranii constructori vedeau in
apropiere (la Sarmisegetusa) inca parti intregi din castru dupa care s-au
luat

Santa Marie Orlea

– Biserica cu planimetrie occidentala,
-Altar patrat
-Facuta de comunitati romanaesti care aveau un conducator local
-In sec 17 romanii din acea zona s-au maghiarizat si au trecut la reforma
-Biserica ortodoxa in sec 14-15 si dupa a devenit biserica reformata
-A fost restaurata de mai multe ori

-Pinionul triunghiular e rezultatul restaurarilor din sec 19

-Succesiune tipica de biserica occidentala
-In perioada interbelica se credea ca biserica ar fi romanica si considerate din
sec 13
Strei
- Imitatie a celei din Santa Marie Orlea, dar mai mica
-Pinioane geometrice
-Biserica fiind mai mica nu a fost posibila succesiuna monofora, bifora, frifora,
ramananc cu 2 registre
-Arc mai primitive
-Biserica s-a aplificat, I s-a mai facut o incapere in fata, dar dupa restaurarile din 60
aceasta s-a eliminat si a ajuns la forma initiala.
-Se bucura de perspectiva din teren
-Iconostas – pile de zidarie in interior
-Se apreciaza efortul de a face o forma (arcurile de la ferestre)
Streisangeorgiu -Foarte rudimentara, in sec 18 a fost extensa cu incaperea din vest,
care era boltita cu caramida, dar si in acest caz partea adaugata a fost demolata
-Monument de simplitate si modestie
-Ferestrele – au vrut sa faca un arc romanic, dar era prea complicat, asa ca au facut un bloc scobit in
forma semicirculara, nu lucreaza ca un arc.

Garsada – Plan central, Smolea- Plan central de mici dimensiuni

-Arata ca doua constructii -Altarul in forma de patrat
-la biserica exista numai 4 locuri -Fereastra turnului trifora
-Tipic romana
 67. Biserica Neagra Brasov
-Cea mai mare biserica din Transilvania
-Biserica de gotic tarziu in care gasim si elemente
renascentiste
-Bolti plasa, bolti stelate
-Altarul era atat de mare incat era rezolvat cu
structura hala si el – numai altarele de dimensiuni colosale sunt rezolvate asa
-In sec 17 sufera un incendiu, se inegreste de la fum, asa capata numele de
Biserica Neagra
-Boltile din altar si nava centrala s-au prabusit si biserica a fost refacuta in stil
baroc
-Barocitatea bisericii este ascunsa in publicitate
-Fatada in care avem impartirea pe orizontala cu profile de piatra – care sunt
opuse gandirii unei compozitii gotice, compozitia gotica trebuie sa fie dominate
de vertical
-Forma portalului – forma irationala, gotic tarziu, mijeste renasterea
-La interior toate boltile sunt baroce
-Cel mai spectaculos monument gotic cu cea mai medievala perspectiva.
Biserica blocheaza perspectiva unei strazi (specific Germaniei si Austriei

68. Biserica evanghelica din Bistrita

-Structura hala - cu navele la aceeasi inaltime
- Particularitate: tribuna de jur imprejur – 3 tribune laterale si
tribuna vestica
-Creeaza o spatialitate, oarecum asemanatoare cu cea a unei
Sali de spectacol – se intampla in apropierea renasterii
-Forme neregulate din cauza faptului ca biserica foloseste o
structura anterioara – (Bolti stelate simple, bolti stelate
compuse si bolta in plasa (in altar)
-Gotic tarziu/ foarte tarziu
-Toate navele sunt sub acelasi acoperis
-Un singur turn adosat
-Separarea volumelor: intre corpul bisericii si altar
-Forma stalpilor in partea de jos este octogonala – renascentista, iar in partea
de sus se transforma din stalpi in coloane si au sectiune circulara.
-Peste aceste elemente verticale structurale renascentiste se ridica boltile
gotice
-Cor – bolta e atat de impanzita, ea pare regulata cu stele, dar lucreaza ca o
bolta in plasa.
-Fatada vestica – Adopta o fatada renascentista, partea de sus este numita
impropriu “atica poloneza” – are forma de pinion, adaptata la acoperisul pe
care trebuia sa-l capaceasca, ca in renasterea italiana, doar ca avea forma
dreptunghiulara si iesea mult fata de zona acoperisului. Aici se observa
clasicismul impartirii pe register pe orizontala si impartirea in panouri
ondulate, egale intre ele. Ideea de compozitie clasica este alterata de faptul
ca avem capac triughiular.
 69. Casa Matei Corvin, Cluj
- Gotica la origine, initial un han (posibil sa nu fie hanul in care s-a nascut Matei Corvin, celalalt a fost
demolat in sec 19 pt o investitie imobiliara)
-Notiuni relevante pe sec 19: eclectism, nationalism excesiv, (re)nastere nationala, Monument Istoric

-Actuala Casa a lui Matei nu prea avea elemente renascentiste – aceasta a fost puternic istoricizata +
I s-a conferit importanta ulterior.
-Casa devine monument istoric – cu valoare memoriala, in consecinta, cladirea trebuie reparata si
infrumusetata
-Forma initiala: chenar gotic la intrare + ferestre tipice sec 18
-Forma 2: chenare de piatera cu profilaturi, bosaje mimate, compozitie de fatada clasicista, cornisa
puternica
-1899 Proiect restaurare: se adauga o lucarna (care e posibil sa fi existat in perioada gotica, dar e
incert), notiunea de monument istoric evolueaza – casa devine apreciata pt valoarea ei arhitecturala
-Interbelic : dupa estetica modernista, fatada era considerata odioasa

-1941-1944 Restaurare (Coscaru) – influente moderniste asupra notiunii de “medievalitate” – fara

lucarna, fatada razuita, modificarea sarpantei.
-1944 Imaginea finala – In spate s-a facut o logie din lemn, pe fatada s-au pastrat si amplificat toate
elementele “renascentiste”, astfel cladirea capata imaginea actuala
-Actualmente – este un monument istoric important pentru modul in care arata nasterea si evolutia
efectiva a notiunii de monument istoric din Romania
 70. Castele renascentiste in Transilvania (cetatea de Balta / Sinmiclaus)
Cetatea de Balta
-Plan patrat, aproape un castel renascentist tipic (ii lipsesc dimensiunile corecte si curtea interioara),
-E mai degraba o casa

Cetatea din Sanmiclaus

-Tot o casa mai mare, scara e adaugata in sec 19
-Incaperi pe colt iesite in dublu rezalit, care fac trimitere la bastioane, insa nu sunt functionale in
acest sens
-Logica este masiva, manierista (au preluat un model similar cu logica de la San Marco), coloanele
sunt din zidarie (capitelul intra in coloanal)
-Fronton despicat – Renastere tarzie
-Intrarea marcheaza caracterul provincial al cladirii: proportii gresite ale frontonului (unghi prea
ascutit), frontonul este de asemenea supradimensionat, acesta a fost gandit ca un capac de pod, si
imita unghiul unui acoperis traditional
-Bolta pur renascentista
 71. Urbanism renascentis la Bistrita
-Sir de case medieval – primesc portice
-Prima interventie urbanistica de tip renascentist
-Multe piese renascentiste facute de mesteri italieni – puse pe case medieval
-Multe constructii distruse, pastrate doar piesele de tamplarie
72. Biserica din Feleac – romaneasca in maniera gotica –
-Biserica atribuita lui Stefan cel Mare
- In partea stanga – extinderea bisericii +
turn modernist
-Insriptie in chirilice – pe altar (acum se
exfoleaza din cauza finisajelor nepotrivite)
-Fatada sudica cu un chenar de usa gotic –
spre renastere si cele 2 chenare gotice
-Turn modernist facut prin anii 30 si
terminatia tipica de arh. Modernista
-Tribuna vestica – asezata pe boltisoare pe
grinzi metalice
-Ferestrele sunt noi, inventie a lui Kos
Karoly, cu capiteluri secesiono-populare-
romanico-gotice, specific perioadei
interbelice

73. Biserica din Vad

-Plan mult mai adaptat la cultul orthodox, in sensul ca e trilobat,
corpul bisericii (naos si pronaos) la care s-a pus un altar polygonal,
dupa care s-au introdus cele 2 abside
-Sec 18 – biserica a fost extensa cu sala din fata – initial era pana la
contraforti
- Din cauza absidelor laterale structura n-a rezistat (eforturile se
scurgeau pe colturi, unde biserica era libera- bolta s-a prabusit si a
fost inlocuita in sec 18)
-Intrarea in biserica, cu chenar gotic – imitatie la feleac
-Doar in altar se mai pastreaza boltirea gotica initiala
-Iconostas din sec 18 cand biserica a devenit Greco-catolica si sufera
influente din culutra occidentala
-Pe portiunea care a fost extensa s-au pus pietre romane
 74. Biserica din Dorohoi
-Are deasupra o turla acoperita cu un acoperis coif
-Are detalii gotice
-Pronaosul este largit

75. Biserica manastirii Neamt

-Frontul neoclassic a fost eliminat
-Biserica este tencuita
-Are plan alungit
-Pe langa naos se mai adauga inca o travee cu o turla oarba.
Pronaosul are doua travei cu doua turle
-Fatada vestica foarte perforate
-In sec 19 I se adauga in Sud o proscomidie neoclasica si acoperisul
schimbat cu un acoperis de facture baroca
-Corpurile manastiresti care au fost initial cu portic din lemn, au
primit la restaurari niste bolti din piatra

76. Biserica Sf. Ion din Piatra Neamt

-Are absidele sub forma unei nise intr-un perete mult ingrosat fara
sa fie exprimat in volum
-Se incearca o adaptare la compozitia clasica
-Daca abisda era iesita trebuia sa aiba acoperis separat si nu mai
putea fi in linie dreapta. Acest artificiu este datorat influentelor
clasice
-Decoratiile in 2 registre, de facutra clasica
-Prin contraforti se accentueaza verticalitatea dar prin liniile
orizontale duce spre arhitectura renascentista
 78. Biserica Parhauti
-Pastreaza pridvorul, dar numai cu doua travei
-Naos si pronaos de aceeasi dimensiune, ambele cu turla oarba
-Impartire in doua registre - influenta renascentista
-Din cauza dimensiunilor mici nu s-au putut face 3 travei, cum este
normal in compozitia clasicista
-Derivat modest din biserica de la Humor
-Zidaria aparente = rezultatul restaurarilor

79. Biserica Vatra Moldovitei

-O ruina
-Fatada vestica: compozitie clasica corecta,
cornisa puternica, elemente de ritmare a
fatadei
-Se impune un plan combinate intre planul
bizantin si planul occidental.
-Are o parte centrala, naosul, apoi pronaosul
si zona altarului.
-Un plan central dar si alungit, de tip occidental. Aceasta combinatie va face planul tipic
moldovenesc
-Este singura epoca in care avem ceva absolut characteristic romanesc, in sensul ca acest plan nu se
gaseste in alte parti

80. Planul triconc

-Plan triconc, are 3 abside. Se numeste triconc atunci cand
unghiul dintre cele 2 abside iese simetric, daca cele doua abside
se intalneau fara unghi atunci planul se numea plan trilobat.
Planul triconc este foarte folosit in arhitectura bizantina, apare si
in arhitectura romanica

81. Planul trilobat

-2 abside laterale + naos
82. Planimetria bisericii de oras in Moldova in sec 15-16
coparativ cu cea rurala
-Spre deosebire de biserica de sat, biserica de oaras are pronaosul supralargit. Ex: biserica de la
Dorohoi
-Supralargirea maim ult cu valoare simbolica, pentru a diferentia biserica de oras cu cea de la sat
 83. Volumetria unei biserici din moldova in sec. 15
-Silueta specifica a bisericii moldovenesti – ex: Manastirea Voronet

84. Influenta renascentista in biserica moldoveneasca

-Cornisa dreapta care unifica intregul volum al bisericii, decoratie cu caracter ritmic si monoton.
-In cazul Voronet, pictura este profund renascentista prin continuarea caracterului religios al imaginii
cu idei politice (pedepsirea inamicului turc de catre sfinti)
-Biserica Arbore: Crearea unui portic fara intrare
-Crearea unui volum foarte compact
-Ingrosarea zidurilor si scobirea absidelor in
interiorul acestora, in timp ce in exterior volumul
ramane compact
-Turle specific stilului bizantin inglobate in volumul bisericii, tot in idea de creare a unui volum
ocupat
-Chenar cu baghete incrucisate: tranzitie de la gotic la renastere
-Porticul/ pridvorul cu 3 travei si cu intrare pe axul principal

85. Dealul Cetatuia din Cluj – importanta/ semnificatie

86. Palatul Banffy din Cluj

- Initial:castel renascentist tipic, plan patrat cu patru turnuri circulare (fronturile erau toate continue)
-Inscris in front, rezalit care iese din planul fatadei
-Parter boltit, etajul tavanit
-Proiectat de Agostino Aserena (specializat in fortificatii in Italia)
-Ca elemente “pur” renascentiste se remarca forma planului si turnurile
-Chenarele geamurilor sunt renascentiste
-S-a adaugat pe o latura logia romanica, care apoi e inchisa
 87. Palatul Teleki din Gornesti
-Construit intre anii 1772-1802 – intr-un stil mai
simplu baroc.
-Cel mai reprezentativ element arhitectural este
fatada principala prezentand o decoratie mai
ampla a elementelor sale.
-Planimetrie baroca adevarata – de ultima
generatie
-Seamana cu palatele noi din perioada baroca –
ex: Palazzo Barberini din Roma
-Modern si emancipat datorita influentei francize
– ex: Versailles, Banffy facut dupa metoda veche

88. Biserica Iezuitilor din Cluj

-Baroc temperat, totul in acelasi plan.
-Tribuna vestica pentru orga
-Reia elemente specific barocului vienez
-Planimatria imita biserica Il Gesu din Roma.
-Altar patrat, biserica Sala, capele laterale
Exterior: sobru – Interior: opulenta decorative
Biserica catolica medievala- imagini pt cei care nu
stiu sa citeasca, in Baroc: pt cei care au citit prea
mult
-Interior cornisa intermediara din sala se
continua in altar

89. Biserica franciscana din Cluj (fosta dominicana) – sectiuni transversal cu transformarea
 90. Biserici de lemn ortodoxe in sec 17 (planimetrie)

1. Biserici cu o singura incapere cu plan patrat, cu otemelie de bolovani de rau.

Compartimentarea in 3 incaperi este sugerata. Este cel mai simplu tip de plan
2. Biserici de lemn cu nava dreptunghiulara si absida poligonala ale carei laturi appropriate
navei sunt fie in prelungirea peretilor ultimei incaperi, fie oblice fata de restul planului
dreptunghiular
3. Biserici de lemn cu nava dreptunghiulara, absida patrata, dreptunghiulara sau poligonala cu
peretii de N si S, retrasi spre interior.
-Bisericile de lemn din Romania au multe trasaturi commune, printer care planimetria
dreptunghiulara, boltirea navei si acoperisul in 4 ape.
-Sunt alcatuite, in general, din 4 parti: pronaosul (deasupra caruia este construit un turn clopotnita,
naosul, altarul si adesea un pridvor cu stalpi sculptati asezat pe latura de Sud.
-Modelul ideal de naos era cel in care latimea, lungimea si inaltimea erau egale. Celelalte incaperi –
altarul, tinda, pridvorul, turnul – au fost adaugate in timp.
-Bolta semicilindrica, numita “cerul bisericii” este prezenta mereu in bisericile de lemn, subliniind
asocierea cu lumea cereasca si sacralitatea spatiului.

91. Biserici de lemn Greco-catolice in Transilvania sec 13 (planimetrie)

92. Influente culte in arhitectura lemnului

-Din secolul al 18-lea incepe sa se genereze pritvorul pe latura vestica
-Inaltimea colosala a unei biserici urbane gotice: -turnul clopotnita de inaltime
mare (Maramures- Plopis)
La interior
-Tavan boltin in trilob – imita o biserica basilica de tip occidental

-Profile de lemn sculptat – de inspiratie baroca pentru a semana cu o strucutra clasica

-Pilastrii cu capitel evazat care se continua cu un profil in limbaj classicist
-Profil de lemn care imita stucatura (si la exterior)
-Acoperis suplimentar – zidul din barne de lemn este in acelasi pla cu cel de sus, totusi
acoperisul suplimntar sugereaza o strucutra bazilicala (Maramures – Sugatag)
-Chenar exterior – care imita chenarul telescopic in retrageri numai ca este de lemn in
acelasi plan.

-4 turnulete mici – in sec 15 sprimau statutul de oras liber, acum – imagine prestigioasa
(Maramures-Surdesti)