8.

ANEXE:

-STUDII DE CAZ-

1.Tate Modern, Londra;

2. Westergasfabriek, Amsterdam;
3. High Line, New York;
NUME, LOCALIZARE: TATE MODERN, Londra
FUNCTIUNE ANTERIOARA: centrala electrica
FUNCTIUNE NOUA: muzeu de arta contemporana
AUTOR PROIECT: Herzog & deMeuron
ANUL INAUGURARII: 2000
SCURT ISTORIC:
Centrala electrica Bankside a fost realizata in 2 etape (1947-1963) de arhitectul Sir Gilles
Gilbert Scott. Dupa mai putin de 40 de ani de functionare, a fost inchisa in anul 1981.1 Centrala este
amplasata in Londra, pe malul de sud al Tamisei, fata in fata cu catedrala St. Paul, in cartierul
Southwark (cartier industrial, mai putin dezvoltat la acea vreme).

fig6: Centrala Electrica Bankside in perioada de functionare fig7: interiorul centralei inaintea interventiei

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Deciziei de a deschide o noua galerie de arta contemporana Tate Modern in fosta centrala
electrica Bankside i-a urmat competitia de proiecte, castigata de Herzog & deMeuron, datorita
interventiei minore propuse fata de alte proiecte participante.
Interventia urmareste pe de o parte relationarea cu orasul si cu raul, iar pe de alta adaptarea
uzinei pentru noua functiune de muzeu. Astfel, este propusa crearea unei piatete publice, care sa
lege cladirea de viata publica. Pentru imbunatatirea accesului in zona si a legaturii cu restul Londrei,
este construita in paralel o noua linie de metrou si un pod pietonal peste Tamisa: Podul Millenium
Bridge, realizat de Norman Foster si Sir Anthony Caro si inaugurat in anul 2000.

1
http://adaptivereuse.info/portfolio/tate-modern/
 La interior, Hala Turbinelor este transformata intr-un atrium expozitional, noi accese
dinspre promenada raului asigurand o mai buna legatura cu spatiul public. Centura orizontala de
lumina propusa deasupra cladirii adaposteste functiuni publice precum restaurante, cafenele, oferind
perspective spre rau. In acelasi timp, asigura iluminarea naturala a galeriei centrale si
contrabalanseaza compozitional verticalitatea cosului de fum. Registrul inferior, compus de
asemenea din spatii publice (cafenele, magazine, galerii, s.a), deschide zone transparente ce
faciliteaza legatura vizuala cu noua promenada si cu orasul.
In prezent este planificata o extindere a muzeului, care ar cuprinde conversia nivelului
subteran in galerii, auditorium si spatii pentru spetacole si construirea unui nou corp, alipit cladirii
initiale, de dimensiuni semnificative.2

fig8: Tate Modern, exterior fig9: Tate Modern, interior fig10: propunere extindere Herzog &deMeuron

IMPACT. CONCLUZII:
Putem spune ca proiectul de conversie a uzinei Bankside este in acelasi timp si unul de
regenerare urbana a cartierului Southwark si a malului sudic al Tamisei, neglijat pana in acest
moment. Transformarea centralei in muzeu a antrenat revitalizarea unei zone subdezvoltate a
Londrei, integrarea ei in viata orasului, amenajarea malului, care devine accesibil publicului,
crearea unor spatii publice de calitate, construirea unui nou pod pietonal si a unei linii de metrou,
contribuind la transformarea specificului zonei din unul industrial in unul cultural. Noul Tate
Modern devine un simbol, un reper pentru oras, atragand anual o medie de 4,6 milioane de
vizitatori.3 Care va fi soarta lui in viitor, dupa materializarea extinderii, nu putem anticipa. Desi ar
putea atrage cel putin la fel de multi vizitatori, valoarea centralei ar putea avea de suferit.

2
http://www.tate.org.uk/about/projects/tate-modern-project/design
3
http://adaptivereuse.info/portfolio/tate-modern/
NUME, LOCALIZARE: WESTERGASFABRIEK, Amsterdan
FUNCTIUNE ANTERIOARA: uzina de gaz
FUNCTIUNE NOUA: parc cultural
AUTOR PROIECT: Kathryn Gustafson si Mecanoo
ANUL INAUGURARII: 2005
SCURT ISTORIC:
Uzina de gaz Westergasfabriek, cea mai mare astfel de uzina din Amsterdam, a fost
construita intre anii 1885-1907 si servea la producerea gazului folosit pentru iluminatul public.
Amplasarea era una strategica, fiind situata in partea de vest a orasului, de-a lungul unui canal si in
apropierea caii ferate si a drumurilor de legatura rutiera. In 1967 a fost inchisa, odata cu
descoperirea unor surse de gaz natural, producerea acestuia din carbune nemaifiind necesara. De
atunci, uzina a servit drept spatii de depozitare pana in anul 1992, cand a intrat in proprietatea
consiliului local, care a permis utilizarea temporara a spatiilor de catre miscarea artistica pentru
evenimente culturale (teatru, expozitii, proiectii, concerte, s.a.) si clasarea unor cladiri ale
ansamblului ca monumente industriale.4 Acest fapt a trezit interesul comunitatii pentru potentialul si
viitorul sitului, care nu mai fusese accesibil publicului pana in acel moment. Astfel, transformarea
sa in parc cultural s-a dovedit a fi cheia pentru regenerarea sitului.

fig11: vedere aeriana 1927

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul a urmarit mai multe aspecte:
-adaptarea, prin interventii minore, a cladirilor pentru noile functiuni culturale si comunitare: spatii
de spectacol, de expozitie, sala de cinema, workshopuri, cafenele, puburi, alimentatie publica;

4
http://archrecord.construction.com/news/daily/archives/040122amsterdam.asp
-amenajarea parcului: de-a lungul unei axe principale de circulatie est- vest, care face trecerea de la
un mediu urban la unul natural; zonele parcului sunt tratate in mod diferit, existand zone peisagere,
salbatice, naturale, si zone moderne, zone pentru evenimente, zone surpriza (gradinile scufundate de
apa din fostele gazometre), alternand spatii plantate, cu oglinzi si jocuri de apa, texturi minerale si
naturale, jocuri de lumina-umbra, etc.; parcul poate fi uneori perceput ca fiind fragmentat datorita
tratarii diferite a zonelor, intre care trecerea este poate insuficient gradata;
- rezolvarea problemelor de mediu: decontaminarea solului si purificarea apelor;
- amenajarea spatiilor interioare si exterioare astfel incat sa fie utilizate de categorii variate de
public (tineri, artisti, familisti, copii, batrani, sportivi, s.a) si sa poata gazdui o gama variata de
activitati (evenimente si festivaluri de muzica, film, arta, moda, mancare, targuri, activitati sportive,
industrii creative etc.);
- sporirea gradului de accesibilitate prin construirea unui nou pod;5 cu toate acestea, accesibilitatea
propriu-zisa in parc este redusa ( 3 intrari greu vizibile).

fig12: gazometru transformat in spatiu de evenimente fig13: planul proiectului

IMPACT. CONCLUZII:
Prezervand valorile patrimoniului industrial si integrand noile functiuni culturale, publice si
comunitare, proiectul completeaza nevoile cartierelor invecinate (cartiere dense, lipsite de parcuri
sau functiuni culturale), sustine interactiunea sociala si contribuie la imbunatatirea calitatii
mediului. Parcul este viu, animat permanent de locuitorii care vin sa isi petreaca timpul liber aici.
Putem afirma ca parcul cultural Westergasfabriek reprezinta o reusita, in toate aspetele
regenerarii urbane: economic, social, de mediu si urban.

5
http://www.project-westergasfabriek.nl/english
NUME, LOCALIZARE: HIGH LINE, New York
FUNCTIUNE ANTERIOARA: cale ferata suspendata
FUNCTIUNE NOUA: parc - promenada
AUTOR PROIECT: James Corner Field Operations
arh. Diller Scofidio &Renfro
ANUL INAUGURARII: 2009 (prima sectiune) ; 2011 (a doua sectiune)
SCURT ISTORIC:
High Line este denumirea caii ferate suspendate ce tranzita cel mai mare distict industrial al
Manhattan-ului, aflat in vestul acestuia. A fost construita intre anii 1929-1934, la o inaltime
echivalenta cu 3 niveluri ale unei cladiri, cu scopul de a reduce numarul de accidente produse in
zona intre trenurile marfare, autoturisme si pietoni. Avand o lungime de 2,33 km, aceasta nu a mai
fost folosita din anul 1980, fiind propusa spre demolare.6

fig14: High Line inainte de interventie

DESCRIEREA PROIECTULUI:
In anul 1999 se infiinteaza organizatia non-profit Friends of the High Line, alcatuita din
locuitori ai New York-ului, care, inspirati de Promenade des Plantes din Paris7, incep demersurile

6
http://www.thehighline.org
7
Carol BERENS - Redeveloping Industrial Sites: A Guide for Architects, Planners, and Developers, New Jersey, ed.
John Wiley & Sons, p.73
pentru salvarea caii ferate si transformarea ei intr-un parc public, destinat tuturor locuitorilor
orasului si nu numai.
Proiectul presupune:
- amenajarea parcului linear cu: amenajari peisagere, plantatii variate, mobilier urban, texturi
minerale si naturale, instalatii, etc. - pastrarea si integrarea in designul urban a sinelor originale de
cale ferata (peste o treime au fost pastrate - fig 15);
- asigurarea acceselor din principalele intersectii de la nivelul carosabilului; varierea designului pe
diferitele segmente, pentru a evita monotonia si a incuraja parcurgerea intregului pietonal;
- animarea spatiului cu servicii si activitati: cafenele, restaurante, activitati pentru copii, activitati
artistice, tururi ghidate, instalatii temporare de arta, evenimente, etc.;
High Line devine un parc urban inedit, care ofera un traseu spectaculos printre si prin
cladiri, o promenada de loisir cu perspective asupra cartierului si a raului Hudson. In prezent, se afla
in proprietatea primariei si este intretinut de organizatia Friends of the High Line, pe baza de donatii
publice si voluntariat (in proportie de 90%)8.

fig15: High Line,amenajare fig16: High Line,amenajare fig17: High Line, constructie noua

IMPACT. CONCLUZII:
Proiectul High Line a avut numeroase efecte pozitive, precum: regenerarea zonei,
introducerea sitului in viata urbana, resemnificarea caii ferate in vederea pastrarii memoriei locului,
stimularea salvarii si conversiei unor cladiri industriale din vecinatate, implicarea comunitatii,
cresterea sigurantei in zona, incurajarea coeziunii sociale. High Line a devenit un punct de atractie
turistica majora (peste 4 milioane de vizitatori anual).
Dezvoltarea imobiliara de-a lungul liniei a explodat - peste 30 de proiecte noi in zona,
realizate sau in curs de realizare, cu functiuni variind de la locuinte, muzee, magazine, birouri,
hoteluri, pana la restaurante, baruri, cluburi de noapte. Acest fapt are drept consecinta gentrificarea

8
http://www.thehighline.org
zonei: pretul chiriilor si a terenurilor a crescut foarte mult, ceea ce face ca noile investitii sa devina
din ce in ce mai scumpe. Astfel, zona prezinta o serie de dezvoltari poate nepotrivite pentru
caracterul locului: turnuri de lux (adapostind birouri, locuinte hoteluri, fig.17), buticuri si magazine
de lux, cluburi de noapte, s.a. Desi se dorea ca promenada High Line sa apartina tuturor, ne putem
pune intrebarea: cat mai este High Line a comunitatii si cat mai e pana cand va deveni "curtea
privata"9 a celor care isi permit sa traiasca acolo?

9
Carol BERENS - Redeveloping Industrial Sites: A Guide for Architects, Planners, and Developers, New Jersey, ed.
John Wiley & Sons, p.73