UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII,CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ

SPECIALIZAREA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI
AGRICOLE

CLĂDIRE MODERNĂ:

Sydney Opera
House din Australia

Cadrul didactic: drd. arh. Miruna Boca

Studentă: Zelina Barbara -Patricia

Oradea,2022

1
 Fig.1. Sydney Opera house
Sydney Opera House, localizată în vârful unui promontoriu ce străjuiește
portul orașului Sydney, Australia, este un proiect, design și realizare a arhitectului
danez Jørn Utzon. Mii de turiști sunt interesați de operă vizitând-o săptămânal doar
pentru a o admira.
Sydney Opera House este sediul Operei australiene, al Companiei de Teatru
și al Orchestrei Simfonice. Aici sosesc numeroase trupe de teatru și balet pentru
reprezentații în turnee. Au loc peste 3000 de evenimente pe an, iar vizitatorii operei
ajung la 200.000 annual,dar este și un renumit loc pentru spectacole culturale.

In 2000, in timpul Olimpiadei, Sydney Opera House a fost inclusă în traseul

tortei olimpice, fiind adusă de înotatoarea australiana Samantha Riley. Totodată a
fost inclusă și în desfășurarea unor probe olimpice, cum ar fi startul probei de
maraton.

Sub acoperișul operei din Sydney au loc cele mai cunoscute reprezentanți de
teatru, balet, musicaluri, opere și concerte simfonice.

Fig.2 Concert Hall, Northern Foyer

2
 Fig. 3 Sydney, New South Wales, Australia, vedere interioară a Operei din
Sydney

Fig.4 Camera Utzon, proiectat de arhitectul Operei din Sydney, Jørn Utzon.

Istoricul Operei din Sydney:

Cu construcția începută în 1956 și terminată în 1973, Opera din Sydney a fost

singura clădire modernă celebră până la terminarea Muzeului Guggenheim în 1997,
opera arhitectului Frank Gehry; și va mai trăi mult timp după ce aceasta va cădea în
obscuritate.
În panteonul clădirilor moderne, creația lui Utzon are statutul unui mit. Mitul
relatează că Jørn Utzon, pe atunci la vârsta de 30 de ani, a trimis juriului concursului

3
de design pentru proiectul Operei câteva schițe nefinisate, iar desenul nu respecta o
bună parte din regulile din domeniu, fiind selectat în ultimul moment dintr-un morman
de proiecte inițial respinse;
Se mai spune că unul din arbitri, arhitectul Eero Saarinen, ar fi declarat că
proiectul e de neconstruit, iar proiectul lui Utzon nu a ajuns niciodată să fie respins.
Divergențele politice legate de construirea clădirii și întârzierile induse de
acestea au fost într-un fel spre norocul constructorilor – între timp tehnica de calcul
s-a dezvoltat suficient pentru a le fi de un real folos arhitecților. În Sydney existau
computere cu suficientă putere de calcul, pentru a le folosi la calculele
structurale extrem de complexe pe care le aveau de făcut.
Explozia arhitecturii „high-tech” în anii ’70 – un stil complet diferit – a fost
inițiată de Opera din Sydney, care a arătat cum arhitecții și inginerii pot colabora
pentru a elabora tipuri extraordinare și cu totul noi de construcții.
Dar opera din Sydney este remarcabilă și din alt punct de vedere: este
complet unică. Nu se încadrează în nicio categorie stilistică sau cronologică. Nici
una din celelalte clădiri ale lui Utzon – biserici, clădiri guvernamentale, case – nu
seamănă cât de puțin cu aceasta, iar acei arhitecți contemporani care se străduiesc
să imite stilul acestei clădiri întotdeauna proiectează construcții care dau impresia de
diletantism comparate cu Opera din Sydney. Este cu siguranță o clădire modernă,
dar modernismul expresionist al acesteia nu cadra deloc cu stilul internațional
rectiliniar al epocii. Desigur, localizarea aduce și ea un enorm ajutor, așezarea ei la
capătul unui promontoriu, înconjurată de apă din trei părți, fiind exploatată la
maximum de Utzon.

Fig.5 Jørn Utzon cu modelul său de design al Operei din Sydney

4
Construirea Operei din Sydney:
Opera din Sydney este așezată pe vechea locație a fortului Macquarie Tram,
care a fost demolat în 1958 pentru a face loc acestei noi clădiri. Piatra de temelie a
fost pusă în martie 1959, iar construcția a fost efectuată în trei etape.
 Prima etapă (1959-1963) a constat în contruirea temeliei și a platformei.
 Etapa a II-a (1963-1967) a reprezentat-o construirea structurii superioare de
rezistență și a acoperișului.
 Etapa a III-a (1967-1973) a fost amenajarea interioară a clădirii.
Guvernul australian a devansat începerea construcției față de data inițial
prevăzută, temându-se ca opinia publică să nu se întoarcă împotriva proiectului, o
dată făcută publică forma pe care urmează să o îmbrace. Cu toate acestea,
constructorii se confruntau cu probleme majore, având parte de întârzieri datorate
condițiilor meteo nefavorabile și dificultăților tehnice.
Acoperișul fusese inițial conceput de Utzon ca o serie de parabole suprapuse,
dar pentru că inginerii constructori nu au reușit să găsească o soluție tehnică pentru
a le construi, planurile au trebuit refăcute. La mijlocul anului 1961, Utzon a terminat
un nou concept pentru acoperiș și a remis noile planuri echipelor de constructori.
Soluția aceasta, care prevedea construirea elementelor acoperișului din secțiuni de
calote sferice întrepătrunse, ogivale în secțiune transversală, a fost foarte bine
primită de ingineri

Fig.6 Constructia Operei din Sydney progresează de la Mrs Macquarie’s

Point,noiembrie 1965
Ca urmare a unei schimbări de guvern, în 1965, întregul proiect a fost trecut
sub administrarea Ministerului Lucrărilor Publice. Acesta nu a fost de acord cu
agenda înaintată de Utzon pentru terminarea lucrărilor la partea interioară a clădirii și
nici cu amenajările interioare propuse de acesta și, ca urmare a disensiunilor ce au
survenit, arhitectul a fost nevoit să demisioneze.
Deși ulterior i-a fost oferit postul de „arhitect de design“, Utzon l-a refuzat
pentru că îl situa într-o poziție mult inferioară, sub ordinele unor arhitecți executivi.
La momentul demisiei lui Utzon era în derulare faza a II-a a construcției. Poziția lui
fiind preluată mai ales de Peter Hall, acesta a devenit responsabil de designul
interior al clădirii, aducând patru schimbări majore față de structura lui Utzon:

5
  Partea inferioară a podiumului a fost închisă complet : inițial Utzon
prevăzuse să fie lăsat liber în părțile laterale, nu închis pană la nivelul
apei;
 Construirea pereților de sticlă : cu toate că este un design inventiv, diferă
de planurile inițiale ale lui Utzon, care prevăzuse panouri prefabricate
pentru aceasta.
 Destinația sălilor : sala mare era inițial prevăzută a fi o sală cu multiple
scopuri, destinată a găzdui concerte și spectacole de operă, dar a afârșit
prin a fi doar sală de concerte. Sala mică, inițial destinată doar
spectacolelor de teatru a fost amenajată pentru a putea găzdui și
spectacole de operă. În plus, au mai fost adăugate două săli de teatru.
Toate acestea au schimbat complet aranjamentul interior, printre altele
mașinăriile scenice trebuid să fie complet înlocuite.
 Tot în ceea ce privește designul interior, planurile inițiale ale lui Utzon
pentru structura sălilor și așezarea scaunelor au fost schimbate. Designul
lui inițial a fost ulterior modelat pe calculator și s-a descoperit că oferea o
acustică ideală , ceea ce însemnă că acustica, în forma actuală a sălilor,
nu mai este optimă.

Fig.7 Opera din Sydney. Stânga sus: Văzut de la distanță; Dreapta sus: Elevație
care arată suprafața cochiliei cu nervuri; Stânga jos: Secțiune longitudinală; Dreapta
jos: Structura principală a arcului cu trei balamale și detaliul grinzilor cu arc despicat
în partea de sus, unde sunt fixate panourile exterioare .

6
Un puzzle în construcție

Ridicarea propriu-zisă a clădirii a demarat de abia în 1958, din cauza

diverselor dificultății administrative, dar adevăratele probleme de abia acum
începeau.
Secretul transpunerii în realitate a viziunii lui Utzon rămânea un secret pentru
majoritatea celor implicați.
În cele din urmă, s-a luat decizia ca scoicile acoperișului să fie susținute de o
structură din beton prefabricat,ale cărei componente au fost realizate chiar pe șantier
și poziționate cu ajutorul macaralelor. Elementele structurale au fost goale pe
interior, pentru a permite trecerea unor cabluri de oțel menite să confere ansamblului
rezistență și elasticitate.

Curiozități despre Opera din Sydney

Există mai mult de 1 milion de plăci de ceramică pe acoperiș, acoperind

aproximativ 1,62 hectare așezate peste structură, iar plăcile au fost făcute in Suedia.
Șapte avioane A380 s-ar putea așeza de la aripă la aripă pe acoperiș.
Când Orchestra Simfonică din Sydney se află pe scenă,în Sala de Concrete,
temperatura trebuie să fie de 22,5 grade pentru a se asigura că instrumentele rămân
acordate. Temperatura și umiditatea sunt esențiale pentru instrumentele muzicale.
Arnold Schwarzenegger a câștigat titlul suprem de Mr. Olympia, în anul 1980,
în Sala de Concrete.
Opera din Sydney se răcește folosind apă de mare luată direct din port.
Sistemul circulă apa rece din port, prin intermediul a 35 de kilometri de țevi, pentru a
asigura funcționarea aerului condiționat din clădire.
Anul Nou Chinezesc este celebrat de fiecare dată la Operă, care este
împodobită cu pânze de un roșu aprins si lanterne chinezești. În 2016, aproximativ
22.000 de persoane au sarbatorit evenimentul.

7
 Fig.8 Sydney Opera House, Jørn Utzon, Noua Galie de Sud

Planul lui Jørn Utzon pentru Opera din Sydney

Fig. 9 Opera din Sydney - Sydney, Australia - noaptea

8
 Fig.10 Sydney Opera House-Sydney, Australia

Proiectul pentru majoritatea proiectelor arhitecturale importante din întreaga

lume este adesea determinat de o competiție - similară cu un apel de turnare, o
încercare sau un interviu de angajare. Jørn Utzon tocmai a intrat într-o competiție
anonimă pentru ca o casă de operă să fie construită în Australia pe un punct de
pământ care traversează portul din Sydney. Din cele aproximativ 230 de intrări din
peste treizeci de țări, conceptul lui Utzon a fost selectat.

Mass-media a descris planul lui Jørn Utzon ca "trei bolți de beton sub formă
de cochilii acoperite cu plăci albe".

Fig.11 Model arhitectural al Operei din Sydney

9
 Bibliografie

1. https://utzon.dk/portfolio-item/sydney-opera-
house/
2. https://ro.eferrit.com/despre-opera-din-sydney/
3. https://architecturesideas.com/2018/11/29/the-
interior-decor-of-sydney-opera-house/
4. https://www.britannica.com/biography/Jorn-
Utzon

10