Manual Tehnician Devize Si Masuratori

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

PROIECT :
CALE ‐ "Calitate în educaţie"

AXA PRIORITARĂ:1
Educaţia şi formarea profesională în sprijinul
creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere

Pag. 1/117
DOMENIU MAJOR DE INTERVENŢIE: 1.4
Calitate în formarea profesională
continuă

COD PROIECT: Perioada de realizare:
POSDRU/4/1.4/S/3 Aprilie 2011 – Mai 2011

SOLICITANT:
Casa de Meseriia Constructorilor
Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Str. Justinian nr.11 A, sector 2, 020101, Bucureşti
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
E-mail: office@cmc.org.ro; www.cmc.org.ro/cale
MANUALUL
TEHNICIAN DEVIZE ŞI
MĂSURĂTORI ÎN CONSTRUCŢII

Pag. 2/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
REALIZATORI:
Angela Cristescu Manager de Proiect
Coordonator Analize și
Andreea Pîrcălăbescu
Formare Profesională
Coordonator Elaborare
Ligia Necula
Manuale Formare
Mirela Capriţescu Metodolog
Specialist Sisteme de
Emilia Movileanu
Calificare

Pag. 3/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CUPRINS
CAPITOLUL 1
UNITĂŢIDE COMPETENŢĂ CHEIE .................................................................................................................... 5
1.1 COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA................................................................................................................................................. 5
1.2 COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ ...................................................................................................................................... 7
1.3 COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE ........................................................................................................................................ 8
1.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE ............................................................................................. 8
1.5 COMPETENŢE INFORMATICE ............................................................................................................................................... 9
1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE ..................................................................................................................................... 10
1.7 COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE .................................................................................................................................... 11
1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL ............................................................................................................................. 12
GRILĂ DE EVALUARE .................................................................................................................................................................. 13
RĂSPUNSURI CORECTE: .............................................................................................................................................................. 15
RECAPITULARE ......................................................................................................................................................................... 16
CAPITOLUL 2
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ GENERALE .......................................................................................................... 17
2.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ................................................................................................................................... 17
2.2 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ... 18
2.3 APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI ................................................................................................................ 20
2.4 ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE ................................................................................................................... 21
2.5 ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU ......................................................................................................................... 22
CAPITOLUL 3
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ SPECIFICE ........................................................................................................... 25
3.1 REALIZAREA DOCUMENTĂRII PRIVIND PREŢURILE PIEŢEI .......................................................................................................... 25
3.2 EFECTUAREA ANTEMĂSURĂTORILOR ................................................................................................................................... 32
STUDII DE CAZ ......................................................................................................................................................................... 33
3.3 INTOCMIREA DEVIZELOR .................................................................................................................................................. 41
3.4 ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR DE LUCRĂRI PENTRU DECONTAREA PLĂŢILOR ...................................................................................... 56
3.5 MONITORIZAREA STADIULUI DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ................................................................................. 62
CAPITOLUL 4
MANAGEMENTUL CALITATII ........................................................................................................................ 68
LECȚIA .................................................................................................................................................................................. 73
EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ .................................................................................................................................................... 74
SIMULĂRILE ............................................................................................................................................................................. 75
LUCRUL PE ECHIPE .................................................................................................................................................................... 76

Pag. 4/117
STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS .................................................................................................................... 76
CAPITOLUL 5
ANEXE: ........................................................................................................................................................ 82
RĂSPUNSURILE CORECTE PENTRU GRILELE DE EVALUARE .......................................................................... 104
GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE ...................................................................................................... 110
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................ 116

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 1
UNITĂŢIDE COMPETENŢĂ CHEIE
1.1 COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA
Competenţe-cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul
european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului
European, 2006
Piaţa forței de muncă s-a schimbat în mod covârșitor în ultimele decenii. Odată cu
integrarea României în Uniunea Europeană, oamenii au posibilitatea de a călători
liber în țările europene, inclusiv în scopul de a găsi alte locuri de muncă, mai bine
plătite. Pe de altă parte, nivelul de calificare al forței de muncă s-a schimbat,
competențele cerute în diverse domenii de activitate s-au schimbat și ele, astfel încât
calificarea și recalificarea – sau în termenii contemporani, învățarea permanentă -
sunt obligatorii pentru asigurarea unui loc de muncă.
Când/Cum/De ce învață adultul?
Învățarea pe tot parcursul vieții ia diverse forme, desfășurându-se atât în cadrul
sistemelor tradiționale de educație și formare, cât și în afara lor. Punctul forte al
programelor de învățare permanentă este faptul că plasează responsabilitatea
individului în centrul procesului de învățare.
Competenţa de a învăţa - se referă la capacitatea de a aloca timp învăţatului,
autonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de învăţare, manifestând capacitatea
de a reflecta critic asupra obiectului şi scopului învăţării; este abilitatea fiecarui adult
de a-și stabili și duce la îndeplinire un scop educațional, de a-și organiza studiul prin
metode efective de gestionare a timpului, atât în mod individual cât și în grup. Tot aici
mai sunt mentionate și identificarea oportunităților și abilitatea de a depăși obstacole
pentru a învăța eficient. Motivația și încrederea în sine sunt cruciale pentru a fi
competent în acest domeniu.
Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar singurul mod prin care se poate face faţă
acestui ritm alert este învăţarea continuă. Aceasta îi asigură fiecărui individ un loc
de muncă, menit să-i garanteze independenţa, resursele de subzistenţă, respectul
semenilor şi, nu în ultimul rând, valorizarea capacităţii, deprinderilor şi cunoştinţelor
de care dispune.
Pe scurt, dacă educația formală, oficială, are loc într-o instituție de învățământ -
școală, facultate etc, iar educația informală reprezintă influențele spontane sau

Pag. 5/117
neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass -media etc. asupra
individului, educația nonformală vine să personalizeze și să dezvolte, acasă, la
locul de muncă, în comunitate și, uneori, chiar la școală, în afara curriculei oficiale,
acele competențe, aptitudini, cunoștințe pe care fiecare și le însușește în funcție de
personalitatea proprie.
Adultul continuă să învețe pe tot parcursul vieții (longlife learning), deși nu se mai
află pe băncile școlii. Adultul învață din experiențele de muncă și de viață, din sursele
de informare în masă, de la adulții seniori pe care îi are în preajmă, la locul de
muncă sau acasă.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Adultul învață din practică, mai mult decât din cărți. Atunci când are de găsit soluții
la situații reale, dificile, se mobilizează și-și adună întregul bagaj de cunoștințe,
deprinderi și motivații pentru a reuși.
Adultul învață prin colaborare cu alții, prin lucrul în echipe de profesioniști,
indiferent de nivelul de pregătire la care ne raportăm, de descrierea meseriei
respective. Învață muncitorul necalificat de la cel calificat, acesta la rândul lui de la
maistru, care preia informațiile de la ingineri, s.a.m.d.
Învățarea nu este însă un simplu proces pe verticală, de la vârful ierarhiei spre bază,
ci și unul în sens invers și pe orizontală. Soluțiile pot apărea chiar de la cei care sunt
direct implicați în producție, atunci când factorii decizionali consultă pe cei de
execuție.
Ceea ce numim generic ”comunitate de practică” reprezintă posibilitatea de a
împărtăși din experiența proprie celor cu care avem în comun domeniul de activitate.
Contextul European
Potrivit Euraktiv – www.euraktiv.ro – educația pe tot parcursul vieții a devenit o
prioritate pentru toate sistemele globale de învățământ.
Iată care este istoricul acestei preocupări, determinate de aspecte demografice
precum îmbătrânirea populației și indici reduși ai natalității.Comisia Europeana a
reunit initiațivele sale privind educația și formarea sub o singură umbrelă -
Programul de învățare pe tot parcursul vieții.
Acesta are patru subprograme - Comenius (pentru învățământul preuniversitar),
Erasmus (pentru învățământul superior), Leonardo da Vinci (pentru educație și
formare profesională) și Grundtvig (pentru educația adulților) - și oferă persoanelor
de orice vârstă oportunități de a studia oriunde în Europa.
Începând cu perioada de finanțare 2007-2013, un program transversal completează
aceste patru subprograme, printre activitățile cheie ale acestuia numărându-se:
cooperarea în domeniul politicii, limbile străine, tehnologiile informaționale și de
comunicare, diseminarea și exploatarea eficientă a rezultatelor proiectelor.
Prioritatea centrală a Programului de Învățare pe tot Parcursul Vieții este să
întărească contribuția adusă de educația și formarea profesională în atingerea
Obiectivului Lisabona, de transformare a Uniunii Europene în "cea mai competitivă
economie, bazată pe cunoaștere, din lume, capabilă de o creștere economică
durabilă, însoțită de o creștere cantitativă și calitativă a numărului locurilor de muncă
și de o mai mare coeziune socială", potrivit unui document al Comisiei Europene.

Pag. 6/117
Scurt istoric
1995 - Cooperarea privind politicile europene în domeniul educației și formării
profesionale a început odată cu adoptarea Cărții Albeprivind educația și formarea
profesională “A preda și a învăța – spre societatea cunoașterii”, prin care
Uniunea Europeană se autodefinește ca îndreptându-se spre o societate care învață,
bazată pe dobândirea de noi cunoștinte și pe învățarea pe tot parcursul vieții.
Documentul a fost publicat chiar înainte de lansarea în 1996 a Anului European al
Învățării pe tot parcursul vieții.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Conform Standardului Internațional de Clasificare în Educație (ISCED 1997),

aprobat de UNESCO, programele de educație nonformală nu sunt obligate să
urmeze un sistem gen "scară în trepte" și pot avea durate variate.
 1997 - apare o comunicare a Comisiei - Pentru o Europă a cunoaşterii – care
leagă obiectivul învățării pe tot parcursul vieţii cu propunerile de programe
privind educația și formarea în perioada 2000 – 2006.
 Ianuarie 2000 - Programul Socrates II a demarat subprogramul Grundtvig
care vizează educaţia adulţilor.
 Noiembrie 2006 – Apare ”Programul de învățare pe tot parcursul vieții
2007-2013”.
La nivel european au existat mai multe inițiative, începând cu Strategia de la
Lisabona, prin care s-au punctat câteva prevederi generale privind depășirea
barierelor dintre educația formală și nonformală, recunoașterea formelor de educaţie
nonformală și recunoașterea faptului că aceasta crește șansele tinerilor de a-și
dezvolta noi competențe și de a-și găsi un loc de muncă.
Programul Grundtvig își propune să ofere alternative educaționale și să
îmbunătățească accesul celor care, indiferent de varstă, doresc să dobândească noi
competențe prin forme de educație a adulților. Grundtvig vine în întâmpinarea
nevoilor de predare/învățare ale adulților și se adresează instituțiilor sau organizațiilor
care asigură sau facilitează educația acestora.Orice organizație din domeniul
educației adulților, din sistemul formal, nonformal sau informal poate să participe la
programul Grundtvig.De asemenea, orice adult poate participa la programe de
dezvoltare profesională și personală, de orientare vocațională, la schimburi de
experiență din țări ale Uniunii Europene.
Adultul, în sensul Programului Grundtvig, este o persoană de peste 25 de ani, sau
un tânăr sub această varstă, care nu mai este cuprins în sistemul formal de educație.
Programele europene de educație, formare profesională și tineret sunt gestionate în
România de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației
și Formării Profesionale (ANPCDEFP) din subordinea Ministerului Educației și
Cercetării.
1.2 COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ
Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta idei,
gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultat, vorbit,
citit, scris), şi de a interacţiona adecvat şi creativ, în educaţie şi formare, la muncă,
acasă şi în timpul liber.

Pag. 7/117
Competenţa de comunicare reprezintă nivelul de performanţă și eficienţă în

transmiterea şi receptarea unui mesaj.
Având în vedere modul de comunicare şi natura semnelor utilizate, se disting trei
tipuri de comunicare:
a. comunicarea verbală se realizează prin cuvinte (limbajul verbal), oral
şi scris;
b. comunicarea paraverbală se realizează prin nuanțele vocii, ritmul şi
viteza de vorbire, intonaţie, pauze semnificative, tăceri;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
c. comunicarea nonverbală se realizează printr-o diversitate de semne

legate de mimică (modificări de expresie la nivelul feţei) şi
pantomimică (ţinută, gesturi etc.)
Componenta ligvistică a comunicării constă în abilitatea de a aplica reguli
gramaticale, de a formula expresii corecte din punct de vedere gramatical şi de a le
folosi corect într-un context adecvat.
1.3 COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE
Comunicarea în limbi străine se bazează pe capacitatea de a înțelege, exprima și
interpreta idei, gânduri, sentimente, fapte și opinii, în educație și în
formareaprofesională, la locul de muncă sau în timpul liber, într-o limbă străină.
Nivelul de cunoaștere a unei limbi străine este observat pe patru dimensiuni:
ascultat, vorbit, citit, scris.
Cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice:
 cunoștințe de vocabular și gramatică;
 cunoștințe privind convențiile sociale, precum și diversitatea obiceiurilor;
 capacitate de a înțelege limba vorbită, de a iniția, susține și termina o
conversație, de a citi, înțelege și produce texte adecvate nevoilor individului;
 capacitate de a folosi instrumente ajutătoare (dicționare) în mod adecvat
și de a învăţa limbi străine din experiențe diverse de muncă și viață, ca parte
a învățării pe parcursul întregii vieți;
 atitudine pozitivă, care implică înțelegerea diversității culturale, interesul și
curiozitatea pentru limbile străine și comunicarea cu semenii care provin din
alte arii culturale.
1.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE
Competența matematică reprezintă capacitatea de a aplica gândirea matematică cu
scopul de a rezolva probleme apărute în situații obișnuite de muncă și viață.
Competența matematică urmărește lucrul cu elemente matematice de bază și
înseamnă capacitatea de a folosi o gândire matematică (de tip logic/ spațial) și
modalitățile specifice de prezentare (formule, modele, machete, grafice, scheme).
Competența în știință se referă la capacitatea de a folosi o serie de cunoștințe și
metode pentru dezvoltarea spiritului de observație. Scopul este acela de a explica
fenomene din lumea naturală, de a găsi soluții, bazate pe observație, la probleme
apărute la locul de muncă.

Pag. 8/117
Competența în tehnologie constă în aplicarea acelor cunoștințe și metode care pot

contribui la adaptarea, inovarea și chiar inventarea unor tehnologii noi. În domeniul
tehnologiei, a fi competent înseamnă a utiliza resursele disponibile în relație cu
nevoile si dorințele umane, înțelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană,
precum și a responsabilității individuale a fiecărui cetățean.
Cunoștințe, deprinderi și atitudini esențiale care au legatură cu această competență:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 adultul are cunoștințe solide de numerație, măsuri, structuri, operații de

bază și prezentări matematice de bază, o înțelegere a conceptelor și
termenilor matematici;
 adultul aplică principii și concepte matematice de bază în situații de zi cu
zi, la locul de muncă, acasă. Deprinderile includ capacitatea de a utiliza
instrumente și mașini tehnologice, precum și date știintifice, în vederea
atingerii scopului;
 adultul apreciază și are curiozitate și interes pentru progresul tehnologic
și științific. In același timp, arată respect pentru siguranță și durabilitate.
1.5 COMPETENŢE INFORMATICE
Competențele informatice au devenit indispensabile pentru specialiştii din orice
domeniu, care trebuie să organizeze informaţiile pe care le au la dispoziție, având
capacitatea de a defini, clasifica şi opera cu fişiere, de a edita un text, de a insera şi
formata tabele. De asemenea, omul modern nu se mai poate lipsi de căutarea
informaţiei pe Internet sau de transmitere a informaţiei sub formă de e-mail.
Competențele informatice implică utilizarea critică și sigură a tehnologiilor societății
informationale în timpul orelor de program, în timpul liber și pentru a comunica.
Acestea sunt fixate prin competențe de bază în TIC (Tehnologia Informațiilor și
Comunicațiilor): folosirea computerului pentru recuperare, evaluare, stocare,
producere, prezentare și schimb de informații, comunicare și participare la rețele de
colaborare prin intermediul internetului.
Cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice:
 adultul are cunoștințe complete despre natura, rolul și oportunitățile
tehnologiei societății informaționale în contexte de zi cu zi: în viața socială și
personală, ca și la locul de muncă;
 adultul înțelege oportunitățile și a riscurile potențiale ale Internetului si ale
comunicării prin mijloace electronice (e-mail, instrumente de rețele) necesare
la locul de muncă, în timpul liber, la schimbul de informații și rețele de
colaborare, învățare și cercetare. Indivizii trebuie, de asemenea, să înțeleagă
faptul că tehnologia societății informaționale poate să sprijine creativitatea și
inovația. Ei trebuie să fie atenți la validitatea și credibilitatea informației și a
prevederilor legale referitoare la folosirea acestora;
 adultul are capacitatea de a căuta, colecta și prelucra informații și de a le
folosi în mod sistematic și critic. Indivizii trebuie să se deprindă să utilizeze

instrumente pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe,

Pag. 9/117
precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin

Internet;
 adultul este capabil să folosească tehnologia societății informaţionale
pentru a munci mai eficient, pentru accesul la informație și inovație.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE

Cuprind ansamblul de capacităţi, sentimente, atitudini, relaţii, care ne conduc la
dezvoltarea comportamentelor dezirabile în comunitate.
Acestea însumează capacitatea:
 de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează
comunitatea locală sau comunitatea largă ;
 de a relaționa eficient cu instituții din domeniul public;
 de a profita de oportunitățile oferite de UE;
 de a comunica constructiv în situații sociale diferite (a tolera alte puncte de
vedere, a conștientiza responsabilitatea individuală și colectivă) ;
 de a crea încredere și empatie;
 de a separa viața personală de cea profesională ;
 de a conștientiza și înțelege identitatea culturală națională în interacțiune cu
identitatea culturală a Europei și a restului lumii ;
 de a observa și înțelege puncte de vedere care țin de contexte culturale
diferite.
În relaţiile interumane / de muncă, cele mai importante competenţe civice sunt:
Empatia: capacitatea de a arăta înțelegere, prietenie și respect față de sentimentele
celorlalți; capacitatea de a manifesta interes față de ceea ce gândesc, spun sau fac
ceilalți.
Negocierea: abilitatea de a identifica obiectivele comune ale celor două părți aflate
în negociere, de a-și exprima clar argumentele, de a asculta și a înțelege poziția
celeilalte părți. A negocia însemnă a căuta soluții și a învăța să faci compromisuri.
Leadership-ul (spiritul de conducător): capacitatea de a conduce spre atingerea
unui scop comun un grup, o echipă. Presupune abilitatea de a comunica propriile idei
și sentimente pentru a justifica deciziile, luând în calcul gândurile și sentimentele
celor care formează grupul/echipa.
Capacitatea de lider înseamnă, de asemenea, să-i încurajezi pe cei din jurul tău, să
folosești regulile și valorile comune pentru a obține rezultate pozitive. Leadership
înseamnă să-ți dezvolți abilitatea de a-i face pe ceilalți să creadă în tine, în
competențele tale și în sinceritatea ta.
Lucrul în echipă: deprinderea de a lucra în echipăpresupune dezvoltarea însușirilor

Pag. 10/117
personale care să-ți confere confort emoțional în echipa din care faci parte. Acest
lucru înseamnă să-ți întărești respectul de sine prin confruntarea pozitivă cu ceilalți.
Un bun coechipier lucrează alături de ceilalti, contribuie cu idei, își asumă
responsabilități și le duce la bun sfârșit, îi încurajează pe ceilalți membri ai echipei,
rezolvă conflictele pentru binele echipei.
Diversitatea culturală înseamnă atitudinea deschisă față de situațiile de muncă,
alături de persoane care au o educație diferită și aparțin unei minorități (etnice,
religioase sau de altă natură). Capacitatea de a dovedi toleranță și înțelegere față de

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
diferențele dintre oameni presupune acceptarea acestora și crearea unei atmosfere

de respect și încredere reciprocă.
Cel care dovedește această abilitate își fundamentează impresiile despre cineva pe
felul în care acea persoană se comportă, nu pe stereotipuri (prejudecăți).
Observă, comunică, negociază.
Nu judecă.
De asemenea, îi ajută pe ceilalți să se integreze în cadrul echipei, atunci când este
necesar.
1.7 COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE
Se referă la capacitatea unui individ de a pune ideile în practică. Spiritul
antreprenorial presupune creativitate, inovaţie, asumarea riscurilor, precum şi
capacitatea de a planifica şi de a conduce proiecte. Aceasta sprijină indivizii nu
numai în viaţa lor de zi cu zi, dar şi la locul de muncă, făcându-i conştienţi de
contextul muncii lor și capabili să profite de oportunităţi.
Competența antreprenorială trebuie să includă conştientizarea rolurilor dintr-o
organizație, a responsabilităților și a riscurilor pe care fiecare adult și le poate asuma
la locul de muncă.
Cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice:
 capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale,
profesionale şi/sau de afaceri;
 abilitatea de a observa, analiza și adapta activitățile la contextul în care
oamenii trăiesc şi lucrează, cum ar fi o bună cunoaştere a mersului
economiei, a provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o
organizaţie;
 capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega,
analiza, comunica, raporta, evalua şi înregistra;
 capacitatea de reprezentare efectivă şi negociere, de a lucra atât
individual, cât şi în colaborare cu echipa;
 capacitatea de a aprecia şi identifica punctele tari şi slabe, de a evalua şi
de a-şi asuma riscuri.
Oamenii trebuie să fie, de asemenea, conştienţi de latura etică a spiritului
întreprinzător şi de faptul că pot fi un exemplu pozitiv, prin reușita în afaceri și

implicarea în acțiuni sociale, comunitare.

Pag. 11/117
Atitudinea antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine proactivă în viaţa

personală şi socială şi în timpul orelor de lucru.
Aceasta include, de asemenea, o motivare şi o determinare de a veni în
întâmpinarea obiectivelor de la locul de muncă, ținând cont de relațiile de
subordonare existente.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL

Această competență reprezintă aprecierea importanţei exprimării creative, a
experienţelor şi a emoţiilor, printr-o serie de mijloace printre care muzica, dansul,
literatura, teatrul, artele vizuale.
De ce este importantă competența de exprimare artistică?
Un om cu spirit artistic va fi un mucitor cu creativitate, care va pune accent pe
aspectul estetic al muncii lui, indiferent care este aceasta, va fi perfecționist, curios
să afle noutăți din domeniul său și să le adapteze mereu la propria muncă.
Un om cu preocupări culturale este mai comunicativ, are capacitatea de a strânge în
jurul său colegii și prietenii pentru altfel de relații de comunicare decât cele strict
profesionale.
Cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice:
 conştientizarea moştenirii culturale la nivel local, naţional şi european
şi a locului ei în lume;
 adultul are cunoştinţe de bază despre opere culturale majore, inclusiv
cultură populară. Nevoia de a păstra aceste valori şi de a le împărtăși cu alții
este esenţială pentru înţelegerea diversităţii culturale şi lingvistice din Europa
şi din alte regiuni ale lumii;
 adultul are deprinderea de a aprecia bunurile culturale; el se delectează
cu ajutorul operelor de artăși totodată se exprimă pe sine, folosindu-și
abilităţile înnăscute. El are capacitatea de a raporta propriile puncte de
vedere creative şi expresive la opiniile altor persoane, de a identifica
oportunităţi de comunicare și opțiuni sociale şi economice prin activități
culturale.
Exprimarea culturală este esenţială pentru dezvoltarea deprinderilor creative, care
pot fi transferate într-o varietate de contexte profesionale. O înţelegere solidă a
propriei culturi şi identităţi poate constitui baza pentru o atitudine deschisă şi respect
pentru diversitatea de exprimare culturală. O atitudine pozitivă înseamnă
disponibilitatea de a cultiva capacităţile estetice proprii și de a le aprecia și pe ale
celorlalți.
Un muncitor care deţine toate aceste competenţe-cheie poate deveni un bun
practician atunci când formarea sa profesională este completată, în egală măsură, de
competenţe generale şi specifice.

Pag. 12/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILĂ DE EVALUARE
Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ
1pct.
1. Enumeraţi 5 dintre competenţele cheie. 1,6 pct.
Notați cu A (adevărat) sau F (fals) afirmațiile de mai jos:
Învăţarea continuă se desfăşoară:
a. în cadrul sistemelor tradiționale de educație și formare;
2. b. atât în cadrul sistemelor tradiționale de educație și 0,2 pct.
formare, cât și în afara lor;
c. în afara sistemului de învăţământ.
Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor.
Alegeți variantele corecte de răspuns.
Competenţa de a învăţa se referă la:
a. capacitatea de a aloca timp învăţatului ;
b. abilitatea fiecarui adult de a-și stabili și a duce la
3. îndeplinire un scop educațional ; 0,6 pct.
c. autonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de
învăţare.
Alegerea variantelor corecte se va face prin încercuirea literei
corespunzătoare
Precizaţi cele trei tipuri de educaţie, de care poate beneficia un om pe
4. 0,2 pct.
parcursul vieţii.
Adultul învaţă:
a. numai în instituţii de învăţământ;
5. 0,4 pct.
b. şi din practică;
c. şi prin colaborare cu alții.
Comunicarea în limba maternă este:
a. abilitatea de a vorbi corect;
b. capacitatea de a citi fluent, corect, expresiv şi conştient un

Pag. 13/117
6. text în limba oficială; 0,8 pct.

c. capacitatea de a scrie fără greşeli;
d. abilitatea de a asculta şi înţelege mesajul interlocutorului.
corespunzătoare.
7. Precizaţi cele trei tipuri de comunicare interumană. 0,2 pct.
Comunicarea în limbi străine presupune:
a. cunoștințe de vocabular și gramatică;
8. 0,6 pct.
b. cunoștințe privind convențiile sociale;
c. înțelegerea diversității culturale.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Competența matematică reprezintă:
a. capacitatea de a rezolva orice tip de exerciţii şi/sau
probleme;
b. capacitatea de a aplica gândirea matematică cu scopul de
9. a rezolva probleme apărute în situații obișnuite de muncă 0,2 pct.
și viață;
c. cunoştinţe matematice temeinice şi deprinderea de a le
utiliza.
corespunzătoare.
Competența în știință presupune dezvoltarea spiritului de observație cu
scopul:
a. de a explica fenomene din lumea naturală;
10. 0,4 pct.
b. de a găsi soluții bazate pe observație la probleme apărute
la locul de muncă;
c. de a deţine cât mai multe informaţii în domeniul respectiv.
Precizaţi cum se numeşte competenţa umană necesară în adaptarea,
11. 0,2 pct.
inovarea și chiar inventarea unor tehnologii noi.
Competența în tehnologie este determinată de:
a. cunoştinţe solide de numerație, măsuri, structuri, operații de
bază și prezentări matematice de bază, o înțelegere a
12. 0,6 pct.
conceptelor și termenilor matematici;
b. capacitatea de a utiliza instrumente și mașini tehnologice,
c. capacitatea de a valorifica date știintifice.
Alegeți variantele corecte de răspuns:
Competențele informatice implică utilizarea critică și sigură a tehnologiilor
societății informationale:
a. în timpul orelor de program;
13. 0,6 pct.
b. în timpul liber;
c. când trebuie să comunicăm.
corespunzătoare
14. Precizaţi scopurile în care poate fi folosit computerul. 0,2 pct.
Când folosim informaţiile luate de pe internet trebuie să fie atenți la:
a. validitatea și credibilitatea informației;
15. 0,4 pct.
b. prevederile legale referitoare la folosirea acestora;
c. forma în care sunt prezentate.

Pag. 14/117

Alegeți variantele corecte de răspuns:
Lucrul în echipă înseamnă:
a. să lucrezi alături de ceilalti;
b. să contribui cu idei;
c. să îţi asumi responsabilități și să le duci la bun sfârșit;
16. 1pct.
d. să îi încurajezi pe ceilalți membri ai echipei;
e. să rezolvi conflicte, pentru binele echipei;
f. să fii bun conducător.
corespunzătoare
17. Notați cu A (adevărat) sau F (fals) afirmațiile de mai jos: 0,6 pct.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Spiritul antreprenorial presupune:
a. creativitate, inovaţie;
b. asumarea riscurilor;
c. capacitatea de a planifica şi de a conduce proiecte
18. Precizaţi patru dintre mijloacele de exprimare a competenţei culturale. 0,2 pct.
RĂSPUNSURI CORECTE:
1. Competenţa de a învăţa
Comunicarea în limba oficială
Comunicarea în limbi străine
Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
Competenţele informatice
Competenţele sociale şi civice
Competenţele antreprenoriale
Competenţa de exprimare culturală;
2. a)= F; b)= A;c)= F.
3. a); b); c).
4. educaţia formală; educaţia informală; educaţia nonformală.
5. A)=F;b)= A; c)= A.
6. a); b); c); d).
7. comunicarea verbală; comunicarea paraverbală; comunicarea
nonverbală.
8. a)= A; b)= A; c)= A.
9. b).
10. a)= A; b)= A;c)= F.
11. competența în tehnologie .
12. a)= A; b)= A; c)= A.
13. a); b); c).
14. Computerul este folosit pentru recuperare, evaluare, stocare, producere,
prezentare și schimb de informații, comunicare și participare la rețele de

Pag. 15/117
15. a)= A; b)= A;c)= F.

16. a); b); c); d); e).
17. a)= A; b)= A; c)= A.
18. muzica, dansul, literatura, teatrul, artele vizuale.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
RECAPITULARE
 Competenţele-cheie sunt:
 Competenţa de a învăţa
 Comunicarea în limba oficială
 Comunicarea în limbi străine
 Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
 Competenţele informatice
 Competenţele sociale şi civice
 Competenţele antreprenoriale
 Competenţa de exprimare culturală
 Termenul de competenţe se referă la o combinaţie de deprinderi, cunoştinţe,
aptitudini şi atitudini şi include disponibilitatea de a învăţa, în şcoală şi pe tot
parcursul vieţii.
 Competenţele sunt cele care te fac să avansezi în viaţă. Dobândind
competenţe,vei deveni o persoană activă pentru cei din jur şi nu doar un
receptor pasiv de informaţie. Îţi merge bine în viaţă pentru că ai competenţe
pe anumite domenii, nu pentru că ai cunoştinţe.

Pag. 16/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 2
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ GENERALE
Titlul unităţii 1: Organizarea locului de muncă

Titlul unităţii 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în
muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Titlul unităţii 3: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Titlul unităţii 4: Asigurarea calităţii lucrărilor executate
Titlul unităţii 5: Întreţinerea echipamentelor de lucru
2.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Tehnicienii care realizează devize şi măsurători îşi desfăşoară activitatea în sectorul
construcţiilor ca angajaţi în cadrul unor companii de dimensiuni foarte diferite şi
execută lucrări pentru toate tipurile de construcţii civile, industriale, edilitare şi de uz
gospodăresc, agrozootehnice, hidrotehnice, îmbunătăţiri funciare etc
Pentru desfaşurarea cu competenţă a activitătii în cadrul companiei este necesar ca
acesta să respecte organizarea impusă în cadrul şantierului având în vedere toate
cerinţele specifice.
Pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor, ei trebuie să respecte organizarea
de şantier, conform regulamentului de ordine interioară şi în funcţie de tipul lucrărilor
de executat şi caracteristicile acestora.
Activitatea desfăşurată presupune o bună gestionarea a documentelor specifice
acestei activitaţi. Documentele specifice activităţii proprii sunt gestionate având în
vedere lucrările contractate şi termenele de execuţie şi de finalizare ale acestora.
Documentele specifice activităţii proprii sunt gestionate în conformitate cu cerinţele
de acces operativ la informaţiile necesare în vederea derulării activităţilor îndeplinind
toate cerinţele administrative specifice, conform procedurilor interne ale companiei.
Tehnicianului îi revine sarcina de organizare a locului propriu de muncă, de la
începerea lucrărilor şi se menţine pe tot parcursul activităţilor care se desfăşoară în
condiţii de birou la sediul social al companiilor de construcţii.

Pag. 17/117
Condiţiile proprii de muncă sunt optimizate având în vedere ritmul şi succesiunea

lucrărilor aflate în derulare, asigurând permanent mediul de muncă adecvat în spaţiul
de lucru.
Optimizarea condiţiilor proprii de muncă se face cu preocupare, iar activitatea se
desfăşoară individual sau în echipă, presupunând adaptarea la circumstanţe diverse
în cursul rezolvării problemelor şi asumarea responsabilităţii pentru modul în care
sunt îndeplinite atribuţiile.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2.2 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI

SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Normele de sănătate şi securitate în muncă sunt însuşite pe baza informaţiilor primite

în cadrul instructajelor specifice, în corelaţie cu specificul lucrărilor de executat şi
particularităţile locului de muncă.
Normele de sănătate şi securitate în muncă sunt însuşite având în vedere toate
aspectele relevante pentru desfăşurarea activităţilor şi urmărind semnificaţia
mijloacelor de semnalizare şi avertizare utilizate în sectorul de activitate.
Însuşirea normelor de sănătate şi securitate în muncă se face cu seriozitate şi
conştiinciozitate.
Având în vedere că o parte din activitate se desfăşoară şi în şantier, tehnicianul
trebuie să utilizeaze echipamentul individual de lucru şi de protecţie.
Utilizarea echipamentul se face în corelaţie cu specificul locului de muncă şi riscurile
potenţiale.
Astfel, echipamentul va fi utilizat în conformitate cu procedurile specifice locului de
muncă, cu prevederile producătorului şi în scopul pentru care a fost primit.
Prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă sunt aplicate cu
stricteţe, pentru aşigurarea securităţii personale şi a celorlalţi participanţi la procesul
de muncă şi sunt aplicate permanent, pe întreaga derulare a activităţilor.
Pe lângă prevederile legate de sănătate şi securitate în muncă, tehnicianul trebuie să
respecte cu stricteţe şi acele prevederi referitoare la situaţiile de urgenţă conform
cerinţelor formulate în instructajele specifice.

Pag. 18/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă sunt respectate în corelaţie cu

specificul locurilor în care se desfăşoară activităţile şi conform procedurilor interne
specifice.
Fiecare firmă deţinătoare de salariaţi cu meseria de tehnician devize şi măsurători
are obligaţia să întocmească un plan general de SSM-SU. În plus, pentru fiecare
lucrare se va stabili o convenţie cu beneficiarul sau antreprenorul general pe baza
căreia se va realiza un plan de SSM-SU pentru lucrarea în cauză. Dosarul de SSM-
SU va sta, în permanenţă, pe parcursul lucrării, la şeful de şantier. Întreg personalul
de execuţie în frunte cu şeful de şantier va fi instruit şi va semna în acest sens în
fişele de SSM şi SU.
În general, pentru lucrările la care ne referim, este obligatoriu ca întreg echipamentul
de protecţie să fie utilizat (bocanci sau pantofi cu bombeu metalic, mănuşi de
protecţie, cască de protecţie, centură de siguranţă, atunci când se lucrează pe
suprafeţe înclinate, veste reflectorizante).
Fiecare societate comercială îşi stabileşte planul propriu de SSM-SU, respectând
legea nr. 319/14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi toate actele normative
care reglementează modalitatea de rezolvare a situaţiilor de urgenţă. Acest plan va fi
detaliat, începând cu organizarea de şantier până la închiderea lucrărilor.

Pag. 19/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2.3 APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Pe lângă prevederile legate de sănătatea şi securitatea în muncă şi situaţiile de
urgenţă, tehnicianul trebuie să-şi însuşească şi normele de protecţie a mediului
primite în cadrul instructajelor specifice.
Aceste norme sunt în corelaţie cu specificul sectorului de activitate, particularităţile

locului de muncă şi zonei geografice.
Menţionăm:
 specificul sectorului de activitate: tipuri de activităţi din sectorul de
construcţii, procese tehnologice, materiale utilizate, cerinţe de organizare
a şantierelor etc.;
 particularităţile locului de muncă: amplasare, întindere, vecinătăţi, căi de
acces etc.;
 particularităţile zonei geografice: relief, ape, ecosisteme etc.;
 tipuri de incidente/accidente de mediu: deversări de substanţe toxice,
acumularea şi abandonarea de deşeuri care conduc la poluarea apei,
aerului, solului, spargerea unor conducte de combustibili, acţiuni care
conduc la degradarea biodiversităţii etc.;
 tipuri de deşeuri: resturi de tablă, moloz, bucăţi de lemn, gunoi menajer
etc.;
 cerinţe privind gestionarea deşeurilor: colectarea zilnică din spaţiile de
lucru, depozitarea în spaţii special amenajate, separarea pe categorii etc.;
 echipamente pentru gestionarea deşeurilor: tomberoane, pubele,
containere pentru moloz, toalete ecologice etc.

Pag. 20/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2.4 ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE

Cerinţele de calitate privind realizarea lucrărilor sunt identificate pe baza
documentaţiei tehnice de specialitate şi în corelaţie cu tehnologiile specifice.
Calitatea lucrărilor executate este verificată prin compararea caracteristicilor tehnice
ale acestora cu indicaţiile din documentaţia de referinţă, folosind metode adecvate în
funcţie de tipul lucrării executate şi caracteristicile tehnice urmărite.
Apariţia unor deficienţe pe parcursul desfăşurării activităţii trebuie remediată ori de
câte ori este nevoie, pe parcursului procesului de muncă, atât în condiţiile de birou la
sediul social al companiei cât şi pe şantier.
În îndeplinirea sarcinilor care îi revin tehnicianul trebuie să aibă în vedere anumite

cerinţe de calitate precum:
 respectarea caracteristicilor tehnice ale resurselor materiale indicate în
proiectele de execuţie,
 respectarea indicaţiilor privind calitatea resurselor luate în calcul la
întocmirea devizelor,
 înregistrarea corectă a cantităţilor de lucrări zilnice,
 transpunerea exactă a situaţiei din şantier în schiţele lucrărilor realizate,
 efectuarea de calcule corecte,
 înregistrarea completă şi exactă a datelor în fişele de antemăsurători şi în
foile de ataşament etc.
 tipul lucrării de executat:
- lucrări de măsurători,
- calcul matematic al consumurilor specifice pe lucrări individuale,
- calcul matematic pentru determinarea cantităţilor de resurse necesare,

Pag. 21/117
- întocmirea situaţiilor de plată şi devize de lucrări specifice,

- întocmirea ataşamentelor etc.;
 tipuri de activităţi:
- măsurare,
- încadrare în articole de deviz,
- stabilire baze de preţuri,
- stabilire cantităţi de lucrări, c
- ompletare documente de înregistrare etc.;
 documentaţia tehnică de specialitate:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
- proiect de execuţie,
- caiet de sarcini,
- fişe tehnice ale diverselor produse,
- echipamente şi materiale etc.;
 cerinţele tehnologiilor specifice:
- materiale,
- echipamente,
- scule,
- instrumente de lucru etc.
 tipuri de materiale puse în operă: lemn, beton, tablă, otel beton,
materiale pentru zidării, materiale pentru finisaje etc.;
 caracteristicile lucrărilor: numărul activităţilor distincte şi tipul acestora,
complexitatea activităţilor etc.;
 specificul activităţii:
- activitate de birou cu caracter intelectual,
- activitate cu caracter tehnic care presupune deplasare în şantier la
locul de punere în operă;
 faze de lucru:
- studiul documentaţiei tehnice,
- analiză oferte,
- stabilire baze de preţuri,
- efectuare antemăsurători,
- întocmire devize,
- întocmirea situaţiilor de lucrări pentru decontarea plăţilor etc.
 caracteristicile tehnice ale lucrărilor executate:
- tipuri de articole de deviz,
- cantităţi de lucrări încadrate în articole de deviz,
- cantităţi de lucrări consemnate în ataşamente,
- detalii ale schiţelor pentru lucrările executate,
- tipuri de operaţii încadrate în articole de deviz etc.;
 indicaţii din documentaţia tehnică de referinţă: etape de lucru,
succesiunea activităţilor, tipuri etc.
2.5 ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

Pag. 22/117
La locul de desfăşurare a activităţii, compania pune la dispoziţia angajatului

(tehnicianului ) echipamente de lucru necesare desfăşurării în condiţii optime a
muncii.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Aceste echipamente trebuie verificate periodic de către tehnician pentru menţinerea

siguranţei în utilizarea acestora pe parcursul executării lucrărilor.
Verificarea echipamentelor se face cu atenţie şi în conformitate cu procedurile
interne ale companiei.
În vederea menţinerii în condiţii optime a echipamentelor tehnicianul are obigaţia să
informeze personalul abilitat asupra deteriorării/ defectării lor, informare care se
realizează în timp util, astfel încât să se asigure continuitatea procesului de muncă.
Activitatea se realizează în spaţii special amenajate şi protejate, în contexte diferite
de timp, pe durata programului de lucru, sub coodonare directă, cu un anumit grad
de autonomie;
Pentru a acorda atenţia cuvenită echipamentelor tehnicianul trebuie să aibă
cunoştinţe privind:
 tipurile de echipamente de lucru: dispozitive, echipamente de birotică,
tehnică de calcul etc. şi cerinţele privind utilizarea acestora;
 starea echipamentelor: integritate, număr, grad de uzură, diverse defecte
etc.;
 cerinţele de utilizare a echipamentelor: integritate fizică, încadrare în
limite de uzură, încadrare în normele de securitate în muncă, încadrare în
parametrii proiectaţi etc.;
 procedurile de întreţinere: curăţire uscată/umedă, înlocuire consumabile
etc.;
 personalul abilitat: personal service, personal din cadrul compartimentului
de tehnologie a informaţiilor, personalul compartimentului administrativ
etc.

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.

Pag. 23/117
1. Alegeţi varianta de răspuns corectă 1 pct.

Tehnicianul care realizează devize şi măsurători îşi desfăşoară activitatea in:
Sectorul alimentar
Sectorul construcţiilor
Sectorul confecţiilor
2. Precizaţi ce presupune buna desfăşurare a activităţii 2 pct.
3. Alegeţi variantele de răspuns corecte. 2pct.
Pentru desfăşurarea activităţii pe şantier tehnicianul trebuie să:
Utilizeze ţinuta personală
Utilizeze echipamentul de lucru

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Utilizeze echipamentul de protecţie

4. Alegeţi varianta de răspuns corectă. 2 pct.
Pe lângă prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă tehnicianul
trebuie să mai cunoască:
Legislaţia privind noxele
Legislaţia privind normele ISCIR
Prevederile privind situaţiile de urgenţă
Notarea se va face in partea stângă a afirmaţiilor.
5. Alegeţi variantele de răspuns corecte: 2 pct.
Apariţia unor deficienţe pe parcursul desfăşurării activităţii trebuie remediată:
Ori de câte ori este nevoie
Pe parcursul procesului de muncă
Atât în condiţiile de birou la sediul social al companiei cât şi pe şantier.

Pag. 24/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 3
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ SPECIFICE
Titlul unităţii 1: Realizarea documentării privind preţurile pieţei

Titlul unităţii 2: Efectuarea antemăsurătorilor
Titlul unităţii 3: Întocmirea devizelor
Titlul unităţii 4: Întocmirea situaţiilor de lucrări pentru decontarea plăţilor
Titlul unităţii 5: Monitorizarea stadiului de realizare a lucrărilor de construcţii
3.1 REALIZAREA DOCUMENTĂRII PRIVIND PREŢURILE PIEŢEI

Descrierea ocupaţiei
Tehnicienii care realizează devize şi măsurători îşi desfăşoară activitatea în sectorul
construcţiilor ca angajaţi în cadrul unor companii de dimensiuni foarte diferite care
execută lucrări pentru toate tipurile de construcţii civile, industriale, edilitare şi de uz
gospodăresc, agrozootehnice, hidrotehnice, îmbunătăţiri funciare etc.
Munca se desfăşoară individual sau în echipă, presupunând adaptarea la
circumstanţe diverse, flexibilitate în rezolvarea problemelor şi asumarea
responsabilităţii pentru modul în care sunt îndeplinite atribuţiile. Tehnicienii au un
grad ridicat de autonomie în unele situaţii de lucru, în timp ce în alte contexte
specifice se află sub coordonarea nemijlocită a directorului companiei, a directorului
de producţie şi a şefului de şantier. Pentru realizarea atribuţiilor de la locul de muncă
ei colaborează în mod curent cu factorii de decizie din cadrul companiilor în care
lucrează şi cu reprezentanţii serviciilor: aprovizionare, resurse umane, mecanizare,
marketing, logistică etc., în funcţie de modalitatea internă de organizare.
1. Tehnicianul devizier realizează măsurători ale amplasamentelor
fronturilor de lucru din cadrul şantierului, ale cantităţilor de lucrări
necesare pentru realizarea obiectivului de investiţie, stabileşte cu factorii
de decizie bazele de preţuri şi întocmeşte devizul pe categorii de lucrări
al investiţiei totale, precum şi situaţiile intermediare de plată conform
contractelor şi graficelor lucrărilor.
2. Tehnicianul ataşamentist măsoară în mod direct, cantităţile real

Pag. 25/117
executate zilnic în cadrul şantierului, pe fiecare categorie de lucrări,

realizează schiţele lucrărilor executate, calculează consumurile tehnice
zilnice pentru executarea lucrărilor urmărind progresul lucrărilor pe tot
parcursul derulării contractului. El colaborează ori de cîte ori este nevoie
cu şeful punctului de lucru şi şeful de şantier.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3. Tehnicianul devize şi măsurători în construcţii realizează măsurători

ale lucrărilor, atât pe teren, la locul de punere în operă, cât şi pe baza
documentelor de execuţie, întocmeşte baze de preţuri , caiete de
măsurători, încadrează cantităţile de lucrări în articole de deviz,
întocmeşte devize şi situaţii de plată, calculează costul final al investiţiei,
consumurile specifice ale acesteia, stabilind în timp real încadrarea în
graficele de lucrări a investiţiei.
Pentru practicarea oricăreia dintre ocupaţii, un tehnician trebuie să dovedească o
foarte bună cunoaştere a tehnologiilor de execuţie şi a modului efectiv în care se
derulează operaţiunile din cadrul procesului de muncă. El trebuie, de asemenea, să
demonstreze adaptabilitate, pragmatism, capacitate de concentrare şi de lucru sub
presiunea timpului.
Identifică cu mare atentie necesarul de servicii şi resurse pentru finalizarea lucrării.
Necesarul de servicii şi resurse este identificat în funcţie de tipul lucrării de executat
şi caracteristicile acesteia şi, de asemenea, în conformitate cu termenii contractului
încheiat cu beneficiarul. Tehnicianul trebuie să aibă în vedere proiectul de executie
atunci când identifică necesarul de servicii şi resurse.
Tehnicianul culege informaţiile privind preţurile serviciilor şi produselor cu

consecvenţă, prin metode specifice, urmărind asigurarea tuturor cerinţelor privind

Pag. 26/117
consistenţa acestora.
Informaţiile privind preţurile serviciilor şi produselor sunt culese ţinând seama de
zona de realizare a investiţiilor şi de punere în operă a lucrărilor. Informaţiile privind
preţurile serviciilor şi produselor sunt culese având în vedere condiţiile de livrare,
impreună cu persoane abilitate, în funcţie de modul de organizare al companiei.
Analizează conţinutul ofertelor, comparând raportul dintre preţurile promovate de
diverşi furnizori şi serviciile/produsele oferite.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Conţinutul ofertelor este analizat cu rigurozitate, având în vedere acoperirea

întregului necesar de servicii şi resurse pentru executarea lucrării de construcţie,
ţinând seama de cerinţele de calitate specificate în proiect.
Tehnicianul realizează baza de preţuri pentru întocmirea devizelor, selecţionând
preţurile avantajoase, în funcţie de termenii contractuali.
Baza de preţuri este întocmită cu pragmatism, având în vedere toate aspectele
relevante pentru costul real al resursei.
Tehnicianul apelează la o varietate de metode de culegere a informaţiilor:
 studiul ofertelor primite,
 lansări de cereri de oferte,
 participare la seminarii,
 conferinte,
 târguri şi expoziţii,
 navigare pe internet,
 discuţii directe cu furnizorii, producătorii, prestatorii de servicii etc.
Tehnicianul urmăreşte preţuri oferite de producători/prestatori diferiţi pentru acelaşi
produs/serviciu, preţuri pentru produse din aceeaşi gamă şi cu caracteristici tehnice/
fizice/chimice/funcţionale diferite, preţuri raportate la cantităţi comandate, promoţii şi
perioade de desfăşurare, discounturi şi condiţii de aplicare etc. Se urmăreşte
efectuarea de comparative cât mai aproape de realitate.
Trebuie să se ţină cont şi de zona de realizare a investiţiilor: zona geografică,
apropierea/depărtarea faţă de aglomerările urbane, distanţa faţă de resurse etc.
Nu trebuie neglijate nici condiţiile de livrare: termene, cu/fără transport inclus, facilităţi
acordate, discounturi în funcţie de cantităţi etc.
Tehnicianul apelează la persoane abilitate pentru colaborare în vederea culegerii
informaţiilor: personal din cadrul serviciului administrativ, comercial, aprovizionare,
logistică, marketing, resurse umane etc.
Produse oferite de furnizori:
 echipamente (staţii de epurare, staţii de pompare, staţii de sortare,
motocompresoare, electrocompresoare, pompe, hidrofoare, tablouri electrice
şi de automatizări etc.),
 utilaje (utilaje multifuncţionale, generatoare electrice etc.), aparatură de
măsură şi control etc.

Pag. 27/117
În proiecte sunt specificate cerinţe de calitate precum: rezistenţa materialelor,

componenţa unor diverse materiale şi amestecuri, temen de valabilitate, dimensiuni,
profile, grosimi, diametre, abateri admise etc.
Persoane abilitate să analizeze ofertele: director, reprezentanţi ai serviciilor
administrativ, comercial, aprovizionare, logistică, marketing, resurse umane.
Pentru stabilirea costului real al resursei, tehnicianul trebuie să ţină cont de
următoarele aspecte: distanţa de transport, raport calitate/preţ, termene de livrare
etc.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Persoane abilitate să colaboreze pentru întocmirea bazei de preţuri: directorul

companiei, reprezentanţii serviciului aprovizionare. Pentru îndeplinirea cu succes a
sarcinilor, tehnicianul trebuie să fie familiarizat cu noţiuni elementare de calcul
matematic (operaţii aritmetice de bază, unităţi de măsură, transformări, procente),
noţiuni elementare de marketing (dinamica pieţei, preţuri, oferte), notiuni elementare
de folosire a computerului (programele Word şi Excel) şi abilităţi de navigare pe
Internet.
Totodată, tehnicianul trebuie să aibă noţiuni generale privind mijloacele de muncă
utilizate în sectorul de construcţii şi performanţele tehnice ale acestora, să cunoască
tipuri de servicii necesare pentru activitatea şantierelor de construcţii, succesiunea
logică a etapelor de derulare a lucrărilor de construcţii şi mai ales, modul de
dimensionare a necesarului de resurse pe etape de lucru.
Figura 2 - Defalcarea cheltuielilor pe categorii de lucrări
Figura 1 - Ponderea cheltuielilor pt. o investiţie nouă
Construcţie hală termoizolată cu structură profile metalice pe fundaţii beton armat

(S=3200 mp), închideri panouri sandwich spumă poliuretanică, platformă betonată
B300 15 cm şi armată plasă ø6x100x100 pe pat de balast cilindrat 25 cm, parcare
1500 mp, instalaţii sanitare, termice, electrice, racorduri la utilităţi apă - canal de la
150 ml, tâmplărie termopan aluminiu, anexă birouri şi centrală termică valoare 1,5 mil
Euro la data 15.12.2006.
Metodele de contactare în vederea obţinerii de oferte de preţ - contactul cu clienţii se
poate realiza prin fax, telefonic, mail.
Funcţiunea de marketing cuprinde activităţi care asigură cea mai mare parte a

Pag. 28/117
legăturilor întreprinderii cu exteriorul: prospectarea pieţii, prezentarea produselor şi

serviciilor, promovarea pe piaţă, publicitatea, distribuţia, asigurarea serviciilor post-
vânzare, urmărirea comportării produsului în consum, etc. Ansamblul acestor
activităţii, ce asigură relaţiile firmei cu piaţa, ca şi pregătirea şi adoptarea deciziilor
din sfera acestor relaţii, se desfăşoară în general în cadrul compartimentului sau
departamentului de marketing, în funcţie de modul specific în care se realizează
organizarea structurală, reflectată în structura organizatorică.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 3 - Schemă- marketingul produselor
Principalul obiectiv al activităţii de aprovizionare se concretizează în asigurarea

completă şi complexă a unităţii economice cu resurse materiale şi tehnice
corespunzătoare calitativ, la locul şi termenele solicitate, cu un cost minim.
ETAPELE APROVIZIONĂRII:
1. Identificarea şi stabilirea volumului şi structurii materiale şi energetice
necesare desfăşurării activităţii de ansamblu a unităţii economice şi în
primul rând a celei productive;
2. Fundamentarea tehnico-economicâ a planului şi programelor de
aprovizionare (asigurare) materială şi energetică a unităţii;
3. Dimensionarea pe baza de documentaţie tehnico-economică a
consumurilor materiale şi energetice;
4. Prospectarea pieţei interne şi externe de resurse materiale şi energetice
în vederea depistării şi localizării surselor reale şi potenţiale de furnizare;
5. Alegerea resurselor materiale şi echipamentelor tehnice care răspund cel

Pag. 29/117
mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum, prezintă cele mai

avantajoase condiţii de livrare, reprezintă substituenţi eficienţi pentru
materiale deficitare, scumpe, care se asigură prin import etc.;
6. Alegerea furnizorilor a căror ofertă prezintă cele mai avantajoase condiţii
economice şi asigură certitudine în livrările viitoare pe termen scurt sau
lung;
7. Elaborarea strategiilor în cumpărarea de resurse în raport cu piaţa de
furnizare internă şi externă;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
8. Negocierea şi concretizarea relaţiilor cu furnizorii aleşi, acţiune care

implică stabilirea, prin acord de voinţă, a tuturor condiţiilor de livrare între
parteneri;
9. Finalizarea relaţiilor de vânzare-cumpărare se realizează prin emiterea
comenzilor şi încheierea de contracte comerciale;
10. Urmărirea şi controlul derulării contractelor de asigurare materială,
întocmirea fişelor de urmărire operativă a aprovizionării pe furnizori şi
resurse. În acest cadru se înscrie şi preocuparea pentru asigurarea
mijloacelor de transport eficiente în baza contractelor încheiate cu
unităţile de transport. Acţiunea presupune şi o legatură permanentă cu
furnizorii prin agenţii de aprovizionare, în vederea prevenirii unor
dereglări în livrări, verificării pe parcursul fabricaţiei a stadiului execuţiei şi
a calităţii resurselor materiale etc.;
11. Analiza periodică a stadiului asigurării bazei materiale şi tehnice, a
realizării programelor operative şi a planurilor de aprovizionare, a
contractelor economice pe total şi distinct pe furnizorii principali la
resursele vitale, de importanţă strategică etc.;
În categoria activităţilor pentru a căror realizare se impune o atenţie sporită se
încadrează:
 studierea pieţei de furnizare, a furnizorilor potenţiali şi reali;
 selectarea şi testarea credibilităţii furnizorilor;
 elaborarea strategiilor în cumpărarea (achiziţionarea) de resurse materiale şi
echipamente tehnice, ca şi în domeniul gestiunii stocurilor;
 negocierea condiţiilor de vânzare-cumparare, de comercializare în general şi
finalizarea acţiunii, în cea mai mare măsură, pe bază de contracte
comerciale;
 urmărirea evoluţiei pieţei de furnizare, a structurii şi potenţialului de resurse,
a preţurilor etc.

Pag. 30/117
Figura 4 - RELAŢIONAREA COMPARTIMENTELOR

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Unde işi desfăşoară activitatea tehnicienii care realizează devize şi 0,5 pct.
măsurători?
2. Cu cine colaborează în mod curent tehnicienii pentru realizarea atribuţiunilor 0,5 pct.
la locul de munca?
3. Ce metode foloseste tehnicianul pentru culegerea informaţiilor necesare la 1 pct.
întocmirea devizelor?
4. Pe lângă cunoştinţele şi competenţele pe care le are tehnicianul, acesta 2 pct.
trebuie să mai aibă şi noţiuni generale privind......................
5. În ce constă principalul „obiectiv” al activităţii de aprovizionare? 2 pct.
6. Enumeraţi primele cinci etape ale aprovizionării. 1 pct.
7. În categoria activităţilor pentru a căror realizare se impune o atenţie sporită 2 pct.
se încadrează:

Pag. 31/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.2 EFECTUAREA ANTEMĂSURĂTORILOR

Antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de lucrări din
fiecare articol necesar a se executa la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect.
Antemăsurătoarea stă la baza întocmirii listelor cu cantităţi de lucrări aferente fiecărei
categorii de lucrări. Prima etapă în vederea efectuării antemăsurătorilor este
verificarea stării fizice a amplasamentului, prin deplasarea în teren la locul în care
urmează să fie demarate lucrările.
Tehnicianul face acest lucru prin măsurători directe (lungimi, suprafeţe,volume),
utilizând dispozitive de măsurare omologate (rulete, dispozitive electronice de
măsurare etc.). Starea fizică a amplasamentului este verificată colaborând după caz,
cu specialiştii abilitaţi (topometrist, geodez), în funcţie de complexitatea
amplasamentului şi caracteristicile zonei: accesibilitate, diferenţe de nivel, tipul
solului, altitudine, forme de relief, elemente geografice conţinute (ape, lacuri, râuri,
mlaştini, vegetaţie/păduri etc.), având în vedere particularităţile existente cu influenţă
asupra costului final al lucrării (situri, monumente arhitecturale, clădiri demolabile,
aglomerări de deşeuri, gropi etc.).
Apoi, pe baza documentaţiei de execuţie (proiect tehnic, planuri, caiete de sarcini,
memorii tehnice etc) calculează cantităţile de lucrări necesare realizării investiţiei.
Cantităţile de lucrări necesare investiţiei sunt calculate, având în vedere situaţia reală
existentă pe amplasamentul lucrării (gradul de ocupare al amplasamentului, zone
diferite de acces etc.), în funcţie de tipul construcţiei de realizat (construcţii civile:
case, ansambluri rezidenţiale etc.; construcţii administrative: spitale, spaţii
comerciale, spaţii pentru birouri etc.; construcţii industriale: hale, fabrici, depozite
etc.); construcţii edilitare: poduri, drumuri, şosele, pasaje etc., construcţii speciale:
viaducte, galerii de metrou etc.).
Cantităţile de lucrări necesare investiţiei sunt calculate aplicând formulele de calcul
(pentru suprafeţe geometrice, diametre, volume, densităţi etc) adecvate în funcţie de
tipul activităţii necesare (umpluturi de pământ, demolări, evacuare deşeuri, săpături,
decapări, turnări de beton, armări, executări cofraje, zidării, lucrări de dulgherie,
tinichigerie, izolaţii, utilităţi etc.). Întocmeşte documentele primare de înregistrare a
operaţiunilor: fişe de antemăsurători, caiete de antemăsurători.
Documentele primare de înregistrare a operaţiunilor sunt întocmite pe tipuri de
lucrări, urmărind succeşiunea logică a execuţiei: eliberarea amplasamentelor,
execuţia fundaţiilor, realizarea suprastructurii, executarea racordurilor de utilităţi,
împrejmuirea zonei, sistematizarea pe verticală etc.

Pag. 32/117
Documentele primare de înregistrare a operaţiunilor sunt întocmite respectând

tehnologia de execuţie pentru fiecare lucrare pusă în operă.
Pentru efectuarea antemăsurătorilor, tehnicianul trebuie să cunoască noţiuni
generale de calcul matematic (operaţii aritmetice de bază, procente, geometrie plană
elementară, noţiuni elementare de trigonometrie, formule de calcul), noţiuni
programe Word, Excel, Doclib, Windev, Autocad. Totodată, trebuie să cunoască
succesiunea operaţiilor în cadrul desfăşurării diferitelor tipuri de lucrări din şantierul
de construcţii şi procedurile de lucru.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 5 - Interfaţă program devize pentru antemăsurătoare
STUDII DE CAZ
1. Studiu de caz nr. 1 : Hală de producţie Woodcraft - Tg. Mureş
Date geometrice de bază:
 Deschidere = 25 m deschidere liberă;
 Lungime = 50 m (10 traveei x 5m);
 Înălţime = 6,0 m;
 α = 8 grade.
Încărcări:
 Încărcarea seismică: α=1, ks=0,12, ψ=1, Tc=0,7s
 Încărcare zăpadă: 1,50 kN/mp
Structura executată în cadre din oţel, secţiuni compuse, calitatea OL 37, dublu

Pag. 33/117
articulate la bază, baza stâlpului s-a considerat cu comportare semi-rigidă. Secţiunile

elementelor fiind de clasa 3, structura s-a considerat nedisipativă.
În urma proiectării consumul de oţel din structura principală de rezistenţă a rezultat
36 kg/mp. Comparativ, această valoare faţă de valorile de referinţă obţinute în urma
analizei arată următoarea tendinţă:
 Prin creşterea înălţimii la streaşină de la 5 m la 6 m consumul de oţel a
crescut brusc de la 32 kg/mp la 36 kg/mp (cca. 12%) – Figura 6;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Diferenţa este mare faţă de o creştere ameliorată de la 4 m la 5 m

înălţime la streaşină, unde diferenţa în consum este numai de la 31 kg/mp
la 32 kg/mp (cca. 3%).
Figura 6 - Diagramă consum oţel/deschidere

Pag. 34/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 7 - Cadre articulate şi încastrate – detalii structurale
2. Studiu de caz nr. 2: Hală depozit şi producţie Lindab - Bucureşti

Date geometrice de bază:
 Deschidere = 2x24 m deschidere liberă (în două nave);
 Lungime = 48 m (8 traveei x 6m);

Pag. 35/117
 Înălţime = 6,0 m;
 α = 12 grade.
Încărcări:
 Încărcarea seismică: α=1, ks=0;2, ψ=1, Tc=1;5s
 Încărcare zăpadă: 2;90 kN/mp
Structura executată în cadre din oţel, secţiuni compuse, calitatea OL 52, dublu
încastrate la bază. Secţiunile elementelor fiind de clasa 3, structura s-a considerat
nedisipativă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În urma proiectării consumul de oţel din structura principală de rezistenţă a rezultat

30 kg/mp. Comparativ, această valoare faţă de valorile de referinţă obţinute în urma
analizei arată următoarea tendinţă:
 Prin creşterea calităţii oţelului de la OL37 la OL52 consumul de oţel a
scăzut de la 37 kg/mp (determinat prin extrapolare) la 30 kg/mp (cca.
23%) – Figura 8;
 Diferenţa de consum obţinut (23%) este diminuat de diferenţa de preţ
datorită calităţii (cca. 10-12%) între OL 37 şi OL52.
Figura 8 - Diagramă consum oţel/deschidere

Pag. 36/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 9 - Detalii închideri hale Lindab

Pag. 37/117
Figura 10 - Centralizarea analizei sub formă de diagrame
Este important de menţionat faptul că în nici una din cazuri nu se aplică restricţia de
zvelteţe, care ar avea un impact semnificativ asupra consumului de oţel.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Analize cu considerarea închiderilor

În următoarea secţiune sunt prezentate aspectele tehnico-economice privind
închiderile unei hale Lindab realizate cu soluţii standard.
Soluţiile de închidere sunt prezentate în figura 9.
Rezultatele analizei sunt centralizate în tabelul 1. Reprezentarea datelor din tabel
sub formă de diagramă sunt prezentate în figura 10.
 Comentarii privind componentele pentru înţelegerea informaţiilor prezentate:
 Structura: reprezintă structura principală de rezistenţă (grinzi, stâlpi,
contravântuiri, şuruburi de îmbinare;
 Table cutate: sînt tablele de acoperiş şi perete de pe ambele feţe;
 Profile uşoare Z, C: reprezintă sistemul de pane de acoperiş şi rigle de pereţi;
 Izolaţii, folii: reprezintă termoizolaţia din acoperiş şi perete, folii anticondens
şi barieră contra vaporilor din acoperiş şi perete respectiv fâşiile de izolare
împotriva punţilor termice;
 Şorţuri: reprezintă totalitatea elementelor de tinichigerie (coame, streşini,
colţuri, etc.);
 Elemente de legătură: reprezintă prinderile necesare tablelor cutate de pane
şi rigle, şuruburi de ţesere, şuruburi de prindere ale şorţurilor;
 Jgheaburi: reprezintă sistemul de jgheaburi şi burlane pentru realizarea
scurgerilor apelor pluviale;
 Proiectare: costurile proiectării structurii de rezistenţă şi detalii (fără fundaţii,
arhitectură şi instalaţii).
Comentarii:
În cazul studiului de caz nr. 1, variaţia înălţimii de la 5 la 6 m are un impact de 4,4%
în costul total al suprastructurii faţă de 1% ceea ce reprezintă variaţia costului de la 4
la 5 m înălţime.
În cazul studiului de caz nr. 2, creşterea calităţii oţelului de la OL37 la OL 52 aduce
o scădere totală a costurilor de cca. 5%. Efectul este diminuat datorită diferenţei de
preţ ale oţelurilor OL37 şi OL 52.
Pag. 38/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Tabel 1 - Analiză cu considerarea închiderilor
Concluzii
Studiile efectuate arată că o componentă semnificativă, atât din punct de vedere al
ponderii în preţul final, cât şi al greutăţii finale structura principală de rezistenţă ocupă
un loc important. Orice îmbunătăţire adusă acestei componente implică o modificare
semnificativă a preţului total al sistemului.
Acest lucru este exploatat de furnizorii de sisteme prin:
 folosirea oţelurilor de calitate superioară (OL 52) pentru structură;
 confecţionarea structurii în soluţie sudată pentru ca, din punct de vedere al
formei elementului şi al secţiunii, acesta să fie utilizat cât mai eficient;
 adecvarea proiectului la tehnologiile disponibile de fabricaţie;
 alegerea soluţiei adecvate de ancorare a stâlpilor în fundaţie.
Diferenţele înregistrate în prezenta analiză sunt datorate variaţiei dimensiunilor
geometrice şi a încărcărilor aferente. În cazul secţiunilor mai suple supuse la
încărcări mari (ex. zone cu încărcări exagerate de zăpadă) se pune rezolvarea
problemei pierderii stabilităţii prin încovoiere cu răsucire. Pe de altă parte, nivelul
dezvoltării tehnologice - posibilităţile de fabricaţie a structurii variate (structuri sudate
automat sau manual, structuri din profile laminate) implică de la caz la caz costuri de

Pag. 39/117
manoperă foarte variată (costurile forţei de muncă).

Concepţia de "sistem" îmbină o serie de parametri (costuri materiale, montaj,
termene de livrare şi execuţie, cerinţe estetice etc.) care, însumate, răspund unor
situaţii impuse la un nivel de performanţă înalt.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 40/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Ce este antemăsurătoarea? 2 pct.
2. Cum sunt calculate cantităţile de lucrări necesare investiţiei? 2 pct.
3. Cum sunt întocmite documentele primare de înregistrare a operatiunilor? 2pct.
4. Ce trebuie să cunoască tehnicianul pentru efectuarea măsurătorilor? 2 pct.
5. Pe lângă noţiunile generale de calcul matematic, tehnicianul trebuie să mai 1 pct.
cunoască şi …………..
3.3 INTOCMIREA DEVIZELOR

Devizul pe categorii de lucrări este piesa scrisă din cadrul documentaţiei economice
prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de
resurse din articolele de lucrări şi a preţurilor unitare ale acestor resurse.
Devizul pe categorii de lucrări se elaborează pe baza listelor cu cantităţile de lucrări
aferente fiecărei categorii, pe capitole şi subcapitole de lucrări.
Valoarea devizului pe categorii de lucrări se poate prezenta în baza unui deviz
structurat pe capitole de cheltuieli sau a unuia, în preţuri unitare sau în ambele
moduri, în funcţie de cerinţele investitorului sau de reglementările în vigoare privind
procedura de achiziţii pentru lucrările publice.
Documentaţiile de participare la licitaţii publice se întocmesc de către personalul cu
înaltă calificare, de preferat ingineri constructori cu experienţă de minim 5 ani în
activitatea de întocmire a ofertelor şi de evaluare a lucărilor de construcţii şi instalaţii
pe baza de devize analitice şi indici de preţ şi care activează în firmele de construcţii
în cadrul compartimentului Ofertare-Licitare.
Devizele întocmite de tehnician alcătuiesc documentaţiile pentru licitatii, care au o
complexitate ridicată şi trebuie întocmite respectând caietul de sarcini şi conţin

Pag. 41/117
OFERTA TEHNICĂ, OFERTA FINANCIARĂ şi DOCUMENTELE DE CALIFICARE,

cele trei secţiuni ale ofertei, conform caietului de sarcini întocmit după legislaţia în
vigoare şi pus la dispoziţie de autoritatea contractantă.
DOCUMENTE DE CALIFICARE - acest volum include toate documentele solicitate
în FIŞA DE DATE A ACHIZIŢIEI. Din acest volum nu trebuie să lipsească certificatele
de plată a taxelor şi impozitelor catre bugetul de stat şi local, precum şi două
certificate eliberate de Registrul Comertului : certificatul de înregistrare a societăţii şi
certificatul constatator eliberat pentru utilizare la licitatie. Dacă din acest volum
lipsesc, la deschiderea ofertelor, mai mult de trei documente, oferta poate fi

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
descalificată ca fiind incompletă. Acest volum este primul care se se deschide la

orice licitaţie sau cerere de oferte.
Ca o glumă, dacă se trece cu bine de acest pas, tehnicianul poate considera că nu a
muncit degeaba.
OFERTA TEHNICĂ - conţine devizele-ofertă care se întocmesc după
antemasurătorile existente în caietul de sarcini achizitionat de la autoritatea care
organizează procedura de licitaţie publică sau cerere de ofertă. Devizele trebuie să
contină încadrări corecte, conform indicatoarelor de norme de deviz acceptate şi
aprobate de M.L.P.T.L. , seria 1982), utilizând formularele F1, F2, F3, F4, F5, F6
(echivalentele vechilor C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9). Oferta tehnică mai conţine
extrasele de material (C6), manopera (C7), utilaj (C8) şi transport (C9),
centralizatoarele pe obiect (F2) şi investiţie (F1), şi graficul de execuţie fizic şi valoric.
În funcţie de solicitările din caietul de sarcini, acest volum mai poate include şi
anumite documente suplimentare care să dovedească calitatea materialelor utilizate
în ofertă, certificate de garanţie, agremente tehnice, etc.
OFERTA FINANCIARĂ - trebuie să conţină în mod obligatoriu formularul de oferta
10C, cu sau fără anexa însoţitoare, graficul de execuţie fizic şi valoric, centralizatorul
pe investiţie, centralizatorul pe obiecte şi listele de procurare utilaje.
În urma emiterii Hotărârii nr 28 din 9 ianuarie 2008 se introduce Devizul general,
documentaţia economică prin care se stabileşte valoarea totală estimativă a
cheltuielilor necesare realizării obiectivelor de investiţii sau a cheltuielilor asimilate
investiţiilor, necesare realizării lucrărilor de intervenţii la construcţii şi instalaţii, în faza
de proiectare, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de
intervenţii.
Devizul general se structurează pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
Devizul general întocmit la faza de proiectare – studiu de fezabilitate /documentaţie
de avizare a lucrărilor de intervenţii se actualizează prin grija beneficiarului ori de
câte ori este necesar, dar de regulă în următoarele situaţii:
 la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de
fezabilitate;
 la data solicitării autorizaţiei de construire;
 la data organizării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică
pentru execuţia de lucrări;
 după încheierea contractelor de achiziţie, rezultând valoarea de finanţare a

Pag. 42/117
obiectivului de investiţie/lucrărilor de intervenţii;

 la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite,
potrivit legii, a listei obiectivelor de investiţii, anexa la bugetul de stat sau la
bugetul local, atât pentru obiective de investiţii noi, cât şi în continuare.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 11 - Interfaţă program devize- norma TSA01A1(reţetă)

Pag. 43/117
Figura 12 - Interfaţă program devize – completare bază preţ materiale(1)

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 13 - Interfaţă program devize-completare bază preţ materiale(2)

Pag. 44/117
Figura 14 - Interfaţă program devize- Articol CA01A1 (reţetă)

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 15 - Interfaţă program devize – completare preţuri transport

Pag. 45/117
Figura 16 - Interfaţă program devize – completare preţuri utilaje+manoperă
În capitolele/subcapitolele devizului general se cuprind următoarele cheltuieli:

Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului: Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de
terenuri, plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri,
despăgubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporară sau
definitivă din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1.2. Amenajarea terenului: Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor

pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolări, demontări,
dezafectări, defrişări, evacuări materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din
amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente
realizării lucrărilor pentru investiţia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutări de
localitaţi sau monumente istorice etc.
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială: Se includ
cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru
refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum plantare de copaci,
reamenajare spaţii verzi şi reintroducerea în circuitul agricol a suprafeţelor scoase
temporar din uz.
Capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului
de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale,
agent termic, energie electrică, telecomunicaţii, drumuri de acces, căi ferate
industriale, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic,
ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la
reţelele de utilităţi.
Capitolul 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren: Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice,
hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate ale
terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie.
3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii:
Se includ cheltuielile pentru:
a. obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism;
b. obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
c. obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi bransamente la
reţele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică,
telefonie etc.;
d. obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă;
e. întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi
înregistrarea terenului în cartea funciară;
f. obţinerea acordului de mediu;

Pag. 46/117
g. obţinerea avizului P.S.I.;

h. alte avize, acorduri şi autorizatii.
3.3. Proiectare şi inginerie:
Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie), pentru
plata verificării tehnice a proiectării şi pentru plata elaborarii certificatului de
performanţă energetică a clădirii, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor
necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de
investiţie (documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de

amplasament, studii de trafic etc.).
Pentru lucrările de intervenţii la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor
la obiective începute şi neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru
expertizarea tehnică.
Pentru lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor, ca urmare a
modernizărilor/reabilitărilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului
energetic.
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie
Se includ cheltuielile aferente organizării şi derulării procedurilor de achiziţii publice,
precum: cheltuieli aferente întocmirii documentaţiei de atribuire şi multiplicării
acesteia (exclusiv cele cumpărate de ofertanţi); cheltuielile cu onorariile, transportul,
cazarea şi diurna membrilor desemnati în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie,
de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţa prin poştă, fax, poşta
electronică etc., în legătură cu procedurile de achiziţie publică.
3.5. Consultanţa
Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:
a. plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă, de
evaluare etc.;
b. plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului execuţiei
investiţiei sau administrarea contractului de execuţie.
3.6. Asistenţa tehnică
Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:
a. asistenţa tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuţie a
lucrărilor (în cazul în care aceasta nu intră în tarifarea proiectului);
b. plata diriginţilor de şantier, desemnaţi de autoritatea contractantă,
autorizaţii conform prevederilor legale pentru verificarea execuţiei
lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii: Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor
obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii
aferente construcţiilor, precum instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de
alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, P.S.I.,

Pag. 47/117
telecomunicaţii şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului. Cheltuielile

se desfaşoară pe obiecte de construcţie, iar delimitarea obiectelor se face de către
proiectant. Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcţie sunt estimate prin
devizul pe obiect.
4.2. Montajul utilajelor tehnologice: Se cuprind cheltuielile aferente montajului
utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile functionale, inclusiv reţelele
aferente necesare funcţionării acestora. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de
construcţie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj: Se cuprind

cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice, precum şi a
celor incluse în instalaţiile funcţionale. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de
construcţie.
4.4. Utilaje fară montaj şi echipamente de transport: Se includ cheltuielile pentru
achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor care nu necesită montaj, precum şi a
echipamentelor de transport tehnologic. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de
construcţie.
4.5. Dotări: Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii,
intră în categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotări
P.S.I., dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecţia muncii. Cheltuielile se
desfăşoară pe obiecte de construcţie.
4.6. Active necorporale: Se cuprind cheltuielile cu achiziţionarea activelor
necorporale: drepturi referitoare la brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice
nebrevetate.
La TOTAL şi TOTAL GENERAL din devizul general se precizează partea de
cheltuieli care reprezintă construcţii-montaj (C+M).
Capitolul 5 - Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier: Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare
contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-
montaj.
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier: Se
cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii
existente a vestiarelor pentru muncitori, grupurilor sanitare, rampelor de spălare auto,
depozitelor pentru materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi
forţă, căi de acces – auto şi căi ferate - branşamente/racorduri la utilităţi, împrejmuiri,
panouri de prezentare, pichete de incendiu şi altele asemenea. Se includ, de
asemenea, cheltuielile de desfiinţare de şantier.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente
lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de
circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă,
canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere,
feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contract

Pag. 48/117
temporar cu furnizorul de energie electrică, cu unităţi de salubrizare, taxe depozit

ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public, costul
energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizării de şantier pe durata de
execuţie a lucrărilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea
acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului autorizat etc.
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă Inspectoratului de
Stat în Construcţii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru
controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de

asigurare din sarcina autorităţii contractante, taxe pentru acorduri, avize şi autorizaţia
de construire/desfiinţare, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în
condiţiile legii. În costul creditului se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente
creditului pe durata execuţiei obiectivului.
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
a. Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor
prevăzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului
general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.
b. In cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale,
extinderilor, transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la
construcţii şi instalaţii existente, se aplică un procent de până la 10%.
c. În cazul lucrărilor de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii
existente şi instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrărilor pentru
prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale
şi/sau calamităţi naturale, se aplică un procent de până la 20%, în
funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.
d. Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în
urma modificărilor de soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări,
utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei, precum
şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din
cauze independente de autoritatea contractantă.
Capitolul 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice, teste şi predare la beneficiar
6.1. Pregătirea personalului de exploatare: Se cuprind cheltuielile necesare
instruirii/şcolarizării personalului, în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi
tehnologiilor.
6.2. Probe tehnologice şi teste: Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei
probelor/încercărilor, prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la receptie,
omologărilor etc. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor
tehnologice, în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre
cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea.
Valoarea de deviz a fiecărei categorii de lucrări se determină ca sumă a următoarelor
capitole de cheltuieli:
 cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj,

transport);
Pag. 49/117
 alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de către agentul

economic (executantul) potrivit prevederilor legale în vigoare (CAS,
şomaj, sănătate, fond risc, şi alte cheltuieli de aceeaşi natură);
 cheltuieli indirecte;
 profit.
Tehnicianul realizează devize de lucrări din orice domeniu al construcţiilor şi
instalaţiilor cum ar fi:
 Construcţii civile şi industriale,

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Instalaţii electrice, de alarmare şi supraveghere,

 Instalaţii sanitare,
 Instalaţii termice şi de climatizare,
 Instalaţii de alimentare cu apă,
 Instalaţii de alimentare cu gaze,
 Drumuri şi poduri,
 Transport şi distribuţie energetice,
 Construcţii Hidrotehnice,
 Lucrări de silvicultură,
 Lucrări de montaj al utilajelor tehnologice,
 Lucrări de terasamente şi îmbunătăţiri funciare,
 Lucrări de linii şi căi ferate.
Colecţia de indicatoare de norme de deviz cuprinde următoarele cataloage:
AC, AT, AUT, C, D, E, F, F, J, G, H1, H2, I, IF, IZ, L1, L2, M1, M2, M3, M5, M6, M7,
M8, MDT, NMB, P, RPA, RPC, RPE, RPG, RPI, RPS, S, T, TC, TF, TR, TS, V, W1,
W2, W3 - editia 1981
C, E, G, I, RPC, RPG, RPI, RPS, RpV, S, Ts, V, W1L, W1M, W1S, W2, WLS, WRL -
editia 1999
AC, D, E, G, ITL, RCL, RKL, RM, RpAc, RpD, RpE, RpIz, RTL, TF, W1L, W1L, W1S,
W3 - editii revizuite 2006
Cantităţile de lucrări sunt încadrate în articole de deviz, având în vedere cerinţele
tehnice şi de calitate specificate în proiectul de execuţie şi ţinând cont de
succesiunea tehnologică a operaţiilor de executat.
Tehnicianul calculează preţurile unitare pe operaţiuni pe baza ofertelor de la furnizorii
de servicii/producători, în funcţie de tipul resursei, utilizând programe de calcul
specializate.
Preţurile unitare sunt calculate cu atenţie pe operaţiuni, verificând exactitatea datelor
prelucrate. Preţurile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrări, prevăzute în
listele cu cantităţi, au următoarele caracteristici:
 materiale – preţuri ale producătorilor (furnizorilor) de la care executantul se
aprovizionează, exclusiv TVA;
 manopera – tarife medii orare, practicate de executant pentru plata forţei de
muncă, pe categorii de meserii aferente categoriilor de lucrări, conform listei
meseriilor, utilizate în construcţii în concordanţă cu Clasificarea Ocupaţiilor

Pag. 50/117
din România (COR);

 utilaje – tarife medii orare pentru utilajele de construcţii din dotarea unităţilor
de execuţie sau a celor practicate de unităţile prestatoare de servicii, necesare
pentru execuţia lucrărilor;
 transport – tarife, care după caz sunt aprobate, la nivel naţional, de foruri
competente (SNCFR), în funcţie de categoriile de transporturi utilizate, de
distanţe şi cantităţi.
Tehnicianul stabileşte valoarea totală a investiţiei, având în vedere preţurile unitare
pe operaţiuni şi cantităţile determinate în documentele primare de înregistrare.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Valoarea totală a investiţiei este stabilită asigurând cumularea valorilor pentru

echipamentele şi utilajele cu care urmează să fie dotată lucrarea.
Valoarea totală a investiţiei este stabilită având în vedere reflectarea cantitativă şi
valorică a resurselor necesare în toate capitolele specifice.
Există mai multe tipuri de devize: pentru partea de construcţii-montaj, pentru utilităţi
(racorduri electrice, apă, gaz etc.), pentru utilaje tehnologice, pentru instruirea
personalului de deservire etc.
Articolele de deviz fac referire la operaţii de lucrări de construcţii: cofraje, demolări,
betonări, zidării, tencuieli, săpături, armări, vopsitorii, placări ceramice etc.
Devizele duc la identificarea resurselor, cu consumurile aferente: materiale, forţa de
muncă, utilaje, transporturi, dezvăluind: tipuri de lucrări, cronologia lucrării, tipuri de
operaţiuni, preţuri etc.
La întocmirea devizelor, tehnicianul trebuie să ţină cont de cerinţele tehnice
specificate în proiecte: debite nominale, presiuni nominale, rezistenţe mecanice,
chimice, proprietăţi fizice (permeabilitate, acţiunea îngheţ/dezgheţ, rezistenţă la
degradare sub acţiunea factorilor de mediu, rezistenţe la compresiuni, rezistenţă la
întindere/forfecare etc.), proprietăţi chimice etc.
Proiectele precizează şi cerinţele de calitate ce trebuiesc respectate: materiale
speciale, gradul de finisare al suprafeţelor, grosimi, diametre, profile, tipul şi calitatea
prelucrării profilelor, granulaţii ale materialelor, reţete, compoziţii ale amestecurilor
etc.
Atunci când tehnicianul trece la calcularea preţurilor unitare colaborează cu persoane
abilitate, cum ar fi: conducătorul companiei, persoane din cadrul serviciilor resurse
umane, aprovizionare etc.
În vederea intocmirii devizelor, tehnicianul foloseşte tipuri de programe de calcul
specializate: Windev, Doclib în diverse variante, programe personalizate de calcul
etc.
Trebuie subliniată diferenţa dintre echipamente şi utilaje, greşeli des întâlnite la
tehnicieni.
echipamentele sunt: motocompresoare, electrocompresoare, pompe,
hidrofoare, tablouri electrice şi de automatizări, senzori etc.
utilajele pot fi: macarale, buldozere, excavatoare, generatoare electrice etc.;
Devizele sunt reflectarea cantitativă şi valorică a resurselor:

Pag. 51/117
materiale: cantităţi, tipuri de materiale, valori etc.;

utilaje: tipuri de utilaje, consumuri, valori etc.;
forţă de muncă: tipuri de meserii, număr de ore de muncă pe fiecare meserie,
valoarea orelor etc.;
transport: kilometri, tipul mijlocului de transport, valoarea transportului etc.;
Devizele conţin următoarele capitole:
 cheltuieli directe (manoperă, materiale utilaje, transport),
 cheltuieli indirecte (pază, curăţenie, cotă parte din aprovizionare etc.);
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Cote de cheltuieli indirecte şi profit la recapitulaţia devizelor de lucrări

Cheltuieli indirecte:
 Cheltuieli indirecte: între 7,00% - 12,00% pentru lucrări de construcţii, în
funcţie de mărimea şi importanţa lucrării şi între 9,00% - 15,00% pentru
lucrări de instalaţii care au valoarea mai mică datorită valorii reduse a
materialelor.
 Pentru subantreprenori care preiau execuţia parţială sau totală de lucrări,
atunci când materialele sunt procurate de antreprenorul general (se
întocmeşte devizul cu pret zero la materiale) cota de cheltuieli indirecte se
negociază între 45% - 60%.
 PROFIT (BENEFICIU ) :
 între 4,00% - 7,00% pentru lucrări de construcţii
 între 6,00% - 10,00% pentru devizele de instalaţii.
Ce înseamnă cheltuieli indirecte ?
Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor
 Cheltuieli cu retribuţiile personalului de conducere, tehnic, economic, de altă
specialitate, administrativ, de deservire şi pază, (impozitul, contribuţia la
asigurările sociale şi la fondul de somaj, aferente acestor atribuţii);
 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe de interes general/ chirii pentru
mijloacele fixe de interes general ;
 Cheltuieli pentru proiectare, agrementări, studii, cercetari, încercări
experimentări, creaţii, invenţii şi inovaţii, pentru conducere şi asigurarea
calităţii;
 Cheltuieli cu protecţia muncii;
 Dobânzi bancare;
 Cheltuieli pentru prelucrarea prin mijloace proprii de calcul automat sau prin
unităţi specializate;
 Perisabilităţile stabilite prin norme aprobate de organele competente, care nu
se pot localiza pe lucrări, produse, servicii
 Cheltuieli cu retributiile suplimentare ale muncitorilor direct productivi
impozitul, contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de somaj, asupra
retribuţilor);
 Cheltuieli cu utilaje de mică mecanizare, scule şi dispozitive folosite la

Pag. 52/117
lucrările de construcţii;
 Cheltuieli pentru amenajarea şi întreţinerea şantierului;
 Cheltuieli legate de predarea lucrărilor, inclusiv evacuarea şantierului;
 Cheltuieli legate de cazarea şi transportul periodic al personalului, exclusiv
cheltuielile cu transportul personalului nelocalnic de la locul de muncă la
spaţiile de cazare, puse la dispoziţie de antrepriză, care se suportă din fondul
pentru organizarea de şantier;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Cheltuieli pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări,

neimputabile;
 Cheltuieli de protocol;
 Cheltuieli pentru publicitate (reclame, pliante);
 Cheltuieli pentru pregătire (calificare), creşterea competenţelor;
 Alte cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor.
Cheltuieli administrativ-gospodăreşti
 Cheltuieli cu achiziţia de furnituri de birou;
 Cheltuieli cu achiziţia de documentaţii de specialitate (cărţi, publicaţii,
cataloage etc.);
 Cheltuieli legate de plata unor servicii de tip poştă, curierat;
 Alte cheltuieli legate de plata unor servicii de birou, executate de terţi;
 Cheltuieli determinate de detaşările/transferările în interes de serviciu ale
personalului;
 Cheltuieli cu deplasările în ţară;
 Cheltuieli cu deplasările în străinatate;
 Cheltuieli cu întreţinerea şi curăţenia clădirilor şi a altor mijloace fixe;
 Cheltuieli cu reparaţiile;
 Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de
transport;
 Cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea obiectelor de inventar de mică
valoare sau cu durată de viaţă scurtă, care au caracter administrativ –
gospodăresc;
 Cheltuieli pentru asigurarea încălzirii spaţiilor;
 Cheltuieli cu energie electrică pentru iluminatul spaţiilor şi de forţă
(ascensoare, pompe, echipamente de calcul);
 Cheltuieli cu apa, canalizarea şi salubritatea;
 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie, executate prin terţi.
Cheltuielile neproductive
 Cheltuieli generate de întreruperi ale activităţii productive; se au în vedere şi
sumele recuperate;

 Lipsuri de inventar la mijloacele circulante din magaziile unităţii peste

Pag. 53/117
normele legale de perisabilităţi.

 Cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii
 Cheltuieli privind asigurarea obligatorie prevazută prin contracte la condiţiile
speciale de contractare a lucrărilor de construcţii pe perioada execuţiei.
Activitatea tehnicianului poate avea şi un rezultat negativ, şi anume:

a. Oferta sa poate fi respinsă:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Se resping ofertele necorespunzătoare, respectiv cele care sunt irelevante în raport

cu obiectul contractului, inacceptabile sau neconforme. Prin oferta inacceptabilă se
înţelege oferta care:
 a fost depusă după data şi ora limită de depunere a ofertelor;
 a fost depusă la o altă adresă decât cea stabilită în anunţul de participare;
 nu a fost însoţită de garanţia de participare aşa cum a fost solicitată în
decumentaţia de atribuire;
 a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de
calificare;
 conţine în propunerea financiară un preţ care depăşeşte valorea
fondurilor disponibile pentru îndeplinirea contractului respectiv;
 prezintă un preţ neobişnuit de scăzut, în raport cu ceea ce urmează a fi
furnizat, executat sau prestat, iar justificările primite nu au fost
concludente.
b. Oferta poate fi neconformă:
 nu satisface cerinţele caietului de sarcini;
 conţine propuneri referitoare la clauze contractuale care sunt în mod
evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
 conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul
liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate;
 conţine vicii de formă sau erori aritmetice a căror remediere nu a fost
acceptată de ofertant;
 este revocată/modificată ulterior deschiderii, cu excepţia licitaţiei
electronice.

Pag. 54/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Ce este devizul pe categorii de lucrări? 0,5 pct.
2. Din ce se compune documentatia pentru participare la licitatie? 0,5 pct.
3. Ce conţine Oferta tehnică? 0,5 pct.
4. De câte feluri pot fi resursele? 0,5 pct.
5. Din ce se compune Oferta financiara? 0,5 pct.
6. Cand a fost introdus „Devizul general”? 0,5 pct.
7. În ce situaţii oferta se consideră respinsă? 2 pct.
8. Dati 5 exemple de cataloage indicatoare norme de deviz in 1982. 1 pct
9. Când o ofertă este considerată neconformă? 2 pct.
10. Ce cunoaşteti despre cheltuieli indirecte si profit? 1pct.

Pag. 55/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.4 ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR DE LUCRĂRI PENTRU DECONTAREA PLĂŢILOR

Tehnicianul identifică cu exactitate stadiul realizării lucrării, centralizând rapoartele
zilnice în care se regăsec operaţiile efectuate şi cantităţile aferente.
Stadiul realizării lucrării este identificat pe baza datelor înscrise în ataşament,
periodic, ţinând seama de procedura internă a companiei.
Stadiul realizării lucrării este identificat conform contractului încheiat cu beneficiarul.
Tehnicianul încadrează corect operaţiile în articole de deviz, pe baza cantităţilor
consemnate în ataşamente.
Operaţiile sunt încadrate în articole de deviz în funcţie de tipul lucrărilor executate,
asigurând corespondenţa necesară, în funcţie de structura şi preţurile specifice
fiecărui deviz în parte.
Calculează atent valoarea lucrărilor efectuate, având în vedere ansamblul
operaţiunilor executate.
Valoarea lucrărilor efectuate este calculată respectând încadrările din devizul iniţial şi
întocmind situaţiile de plată pentru fiecare deviz în parte.
Valoarea lucrărilor efectuate este calculată în concordanţă cu consumurile specifice
de resurse.
Identificarea stadiului de realizare se poate face: zilnic, săptămânal, decadal, lunar.
Ataşamentele conţin următoarele tipuri de lucrări:
 eliberarea amplasamentelor,
 execuţia fundaţiilor,
 realizarea suprastructurii,
 executarea racordurilor de utilităţi,
 împrejmuirea zonei,
 sistematizarea pe verticală etc.
Operaţii ce apar în ataşamente: demolări, evacuare deşeuri, săpături, decapări,
turnări de beton, armări, executări cofraje, executare zidării, executare elemente de
dulgherie, tinichigerie, instalare materiale izolante, realizare racorduri pentru utilităţi
etc.
În ataşamente sunt consemnate următoarele cantităţi: adâncimi săpate, suprafeţe
betonate, suprafeţe tencuite, elemente armate, pereţi zidiţi, elemente cofrate,

Pag. 56/117
suprafeţe izolate etc.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Devizele pentru decontarea plăţilor pot fi:

 devize separate pe părţi din lucrare,
 devize pe etape ale lucrării,
 devize pe cronologia lucrării,
Situaţiile de plată pot fi şi ele de mai multe feluri: lunare, situaţii de plată stadiu fizic
etc.
Şi în cazul devizelor pentru decontarea plăţilor trebuie să se tină cont de consumuri
specifice de resurse: materiale, forţă de muncă, utilaje, transport.
Tehnicianul trebuie să aibă noţiuni de bază de calcul matematic (operaţii aritmetice,
procente, formule de calcul), de lucru cu calculatorul şi să cunoască tipurile de lucrări
derulate pe şantierul de construcţii şi etapele acestora. Tehnicianul de foloseşte de
programe specializate, utilizate pentru întocmirea devizelor/situaţiilor de lucrări
(Doclib, Windev). Totodată, tehnicianul trebuie să dezvolte relaţii operaţionale cu
persoanele abilitate, să conlucreze la realizarea documentelor primare pentru
întocmirea situaţiilor de plată cu şefii de şantier, contabilii,etc.
Folosind program de devize/situaţii de plată, fiecărui deviz i se pot ataşa oricâte
situaţii de lucrări lunare. Dacă este cazul, se pot crea mai multe serii de situaţii de
lucrări in aceeaşi lună.
Pentru introducerea situaţiilor de lucrări la devize nu este nevoie să se completeze
decât cantitatea, totul preluându-se din devizul pentru care se întocmeşte situaţia.
Putem obţine apoi un raport cu resturile de execuţie şi cu eventualele depăşiri la
decontare faţă de contract.
Ceea ce trebuie remarcat este că, dacă un deviz are cel puţin o situaţie de lucrări,
programul nu vă va permite să ştergeti articole din devizul respectiv. În schimb, puteţi
adauga noi articole în deviz care vă vor permite realizarea situaţiilor de lucrări pentru
lucrări suplimentare la acel deviz.
Pentru a crea o situaţie de lucrări nouă, se selectează un deviz din lista din stânga a
"Colecţiei de devize", după care se dă click pe butonul "Crează o situaţie de lucrări
nouă". Programul va cere încă o dată confirmarea pentru adăugarea unei noi situaţii
de lucrări. Daţi Ok la această întrebare dacă doriţi într-adevăr să creaţi o situaţie de
lucrări nouă. Situaţia nouă de lucrări va apărea ca sublistă a devizului.

Pag. 57/117
Figura 17 - Iniţiază program devize-structură investiţie

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 18 - Iniţiază program devize-structură situaţie de lucrări
În dreptul fiecărei situaţii de lucrări apare un număr. Acest număr este numărul de
identificare pentru situaţia de lucrări. Nu are nici un fel de relevanţă pentru utilizator,
decât în cazul în care se fac mai multe serii de situaţii de lucrări în aceeaşi lună, caz
în care ajută la diferenţierea lor.
După crearea situaţiei de lucrări, cantităţile se introduc în situaţia de lucrări în acelaşi
mod în care se face la introducerea unui deviz, deosebirea fiind că programul nu vă
va lasa să modificaţi decât cantitatea.
Există două facilităţi pe care le puteţi folosi dând Click dreapta deasupra listei de
articole a situaţiei de lucrări: preluarea cantităţilor din deviz sau anularea tuturor
cantităţilor din situaţia de lucrări în lucru.
La contractele de tip FIDIC galben, ţinându-se cont de Rapoartele de progres
întocmite lunar (document ce se va completa cu descrierea stadiului proiectului din
punct de vedere fizic; este cerut (lunar sau trimestrial), chiar dacă în perioada pentru
care este completat nu s-a realizat nici o cheltuială), decontarea se face procentual
din suma globală asociată billului de cantităţi. Când se atinge procentul stabilit prin
contract se întocmeşte situaţia de lucrări, obţinându-se un Certificat de Plată
Intermediară de la Inginerul Consultant. Pe baza acestui Certificat se facturează
către Autoritatea Contractantă.

Pag. 58/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 59/117
Figura 19 - Centralizator situaţie de lucrări- contract fidic galben

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Figura 20 - Centralizator situaţie de lucrări- contract fidic galben

Pag. 60/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Identificarea stadiului de realizare se poate face:........................ 0,5 pct.
2. Ce tipuri de lucrari contin ataşamentele? 0,5 pct.
3. Ce fel de operaţii apar în ataşamente? 1 pct.
4. Avem de turnat 5 mc de beton B100 pe care ii achizitionăm de la o staţie de 2 pct.
betoane aflată la 15 km depărtare de şantier. Ce cantitate (tone) avem de
transportat şi în ce articol încadrăm operaţia respectivă?
5. În cazul unei fundaţii pentru stâlp de gard cu dimensiunile 50x50x50 cm, 2 pct.
calculaţi volumul de săpătură necesară unei astfel de fundaţii.
6. Ce fel de cantităţi sunt consemnate în ataşamente? 1 pct.
7. De câte feluri pot fi devizele pentru decontarea plăţilor? 2 pct.

Pag. 61/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.5 MONITORIZAREA STADIULUI DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE

CONSTRUCŢII
Tehnicianul măsoară corect cantităţile de lucrări executate, în funcţie de stadiul
realizării zilnice a activităţilor din cadrul şantierului conform graficelor de execuţie.
Cantităţile de lucrări executate sunt măsurate prin metode specifice, în funcţie de
tipul lucrării şi caracteristicile acesteia, utilizând dispozitivele de măsurare adecvate.
Cantităţile de lucrări executate sunt măsurate pentru toate lucrările executate zilnic în
cadrul şantierului. Tehnicianul intocmeşte cu acuratete schiţele lucrărilor executate.
Schiţele lucrărilor executate sunt întocmite cuprinzând toate detaliile de execuţie ale
elementelor de construcţie realizate şi urmărind transpunerea exactă a situaţiei reale
din şantier.
Schiţele lucrărilor executate sunt întocmite având în vedere toate elementele de
construcţie realizate pe şantier în ziua de referinţă.
Tehnicianul consemnează cu conştiinciozitate stadiul realizării lucrărilor pe baza
masurătorilor efectuate zilnic.
Stadiul realizării lucrărilor este consemnat stabilind procentual cantităţile de lucrări
efectuate în fiecare zi şi resursele consumate, completând în mod corect
documentele specifice de înregistrare.
Stabileşte cu atenţie consumurile periodice de resurse, urmărind furnizarea unor
informaţii tehnice corecte pentru realizarea analizelor de producţie de către
persoanele abilitate.
Consumurile periodice de resurse sunt stabilite pe baza măsurătorilor zilnice privind
cantităţile de lucrări executate, având în vedere tipul resurselor introduse în operă şi
cantităţile acestora.
Cantităţile de lucrări executate fac parte din următoarele tipuri de lucrări de
construcţii: eliberarea amplasamentelor, execuţia fundaţiilor, realizarea
suprastructurii, executarea racordurilor de utilităţi, împrejmuirea zonei, sistematizarea
pe verticală etc.
Tehnicianul măsoara suprafeţe, volume, lungimi folosindu-se de diverse dispozitive
de măsurare: ruletă, dispozitive cu laser etc.
Lucrarea are următoarele caracteristici: configuraţie, dispunere pe orizontală şi
verticală, număr elemente de construcţie, adâncimi etc.

Pag. 62/117
Lucrări executate zilnic: lucrări cuprinse în deviz, lucrări neprevăzute, lucrări

suplimentare necesare din diverse motive.
Detaliile de execuţie ale lucrării: formă, dimensiune, repartiţie etc.
Elemente de construcţie: elemente de fundaţii, stâlpi, grinzi, pereţi, planşee, şarpante
etc.
Tehnicianul urmăreşte resursele consumate ( materiale, forţă de muncă, utilaje,
transport) cantităţiv (număr de bucăţi, număr de oameni, număr de utilaje, volume,
kilometri de transport) şi le inregistrează în foi de ataşament, caiet de ataşament.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Informaţii tehnice deţinute şi furnizate de către tehnician superiorilor: cantităţi

executate, rest de executat, număr de personal muncitor utilizat efectiv, utilaje
implicate în procesul de muncă, timp de execuţie etc.
După această raportare urmează o analiză de producţie realizată de şeful de şantier,
şeful de producţie, şeful punctului de lucru.
Tehnicianul trebuie să cunoască noţiuni de bază de calcul matematic (operaţii
aritmetice de bază, geometrie plană, unităţi de măsură, transformări, trigonometrie) şi
noţiuni elementare de desen tehnic.
Totodată, trebuie să fie familiarizat cu succesiunea derulării operaţiilor în cadrul
proceselor tehnologice de pe şantier.
Paşii monitorizării unui contract:
Dosarul achiziţiei publice cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul unei
proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea
procedurii.
Dosarul de achiziţie publică se întocmeşte şi se păstrează de către autoritatea
contractantă prin compartimentul intern specializat de achiziţii publice. Se păstrează
atât timp cât contractul de achiziţie publică sau acordul - cadru produce efecte
juridice, cel puţin 5 ani de la data finalizării acestuia. Dacă este solicitat, poate fi pus
la dispoziţia oricarei autorităţi publice autorizate spre consultare sau organelor
abilitate pentru dovedirea fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor.
Derularea acordului – cadru, Constituirea garanţiei de bună execuţie, dacă este cazul
Garanţia de bună execuţie a contractului asigură autoritatea contractantă de
îndeplinirea cantitătivă şi calitativă şi în perioada convenită a contractului. Autoritatea
contractantă are dreptul de a nu solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de bună
execuţie. Garanţia de bună execuţie se constituie în perioada premergătoare
semnării Contractului sau ulterior semnării acestuia, într-un termen limită convenit de
către părţi şi înscris în contract. Cuatumul garanţiei de bună execuţie nu va depaşi
10% din preţul contractului, inclusiv TVA. Perioada de valabilitate a garanţiei de bună
execuţie a contractului este cel puţin egală cu durata contractului.
Intrarea în efectivitate a contractului
Contractul intră în efectivitate fie după constituirea garanţiei de bună execuţie fie la
termenul convenit de părţi.
Recepţia finală

Pag. 63/117
Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă îşi exprimă
acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările rezultate în urma unui contract
de achiziţie publică şi pe baza căruia efectuează plata finală. Comisia de recepţie are
obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor
acestuia cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare.
Eliberarea garanţiei de bună executie
Eliberarea garanţiei de bună execuţie se efectuează potrivit clauzelor contractuale şi
dacă nu s-au ridicat pretenţii asupra ei. În cazul contractului de furnizare garanţia de

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
bună execuţie se eliberează în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului verbal
de recepţie a produselor şi/sau de la plata facturii finale.
În cazul contractului de furnizare pe bază de leasing, garanţia de bună execuţie se
eliberează în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului verbal de recepţie a
produselor şi/sau de la plata facturii finale.
În cazul contractului de servicii, garanţia de bună execuţie se eliberează în cel mult
14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contract.
În cazul contractelor de servicii de proiectare, garanţia de bună execuţie se
eliberează în 14 zile de la data aprobării documentaţiei aferente studiilor de
prefezabilitate şi/sau fezabilitate sau încheierii procesului verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor executate în baza proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie.
În cazul contractelor de lucrări, 70% din valoarea garanţiei se eliberează în termen
de 14 zile de la data încheierii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
iar restul de 30% la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza
procesului verbal de recepţie finală.
Analiza procesului
Persoana responsabilă pentru realizarea unei achiziţii publice analizează modul în
care a fost îndeplinit contractul respectiv, măsura în care au fost satisfăcute nevoile
autorităţilor contractante, punctele tari şi punctele slabe ale procedurii de atribuire a
contractului de achiziţie publică şi propune măsuri de îmbunătăţire a procesului de
achiziţie publică pentru viitor.
Factorii cheie care asigură succesul proiectelor, dar care, dacă sunt scăpaţi de sub
control sau sunt slab definiţi sau planificaţi ajung să funcţioneze ca supape prin care
se poate scurge profitul estimat la semnarea contractului pentru un proiect. Trebuie
menţionat tot aici că aceşti factori pot fi deosebit de volatili şi pot conduce nu doar la
eşecul proiectului dar şi la pierderea totală a beneficiilor preconizate sau chiar la
pierderi.

Pag. 64/117
Figura 21 - factorii cheie care pot reduce profitul în proiect
Unul dintre cei mai importanţi factori este legat de definirea clară a cerinţelor. Există
mai puţin de 10% din contracte în care să fie definite clar cerinţele, pentru fiecare
nivel: proiect, faza, activitate, element şi până la resurse în contextul în care se ia în
considerare şi interacţiunea dintre proiect şi planificare. Lipsa definirii clare a
livrabilelor conduce în foarte multe situaţii la stări de conflict, care pot degenera dar

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
oricum ar fi rezolvate acţionează ca nişte răni parţial cicatrizate pe toată perioada

derulării proiectului.
Lasând la o parte aşa numitele „strategii” prin care constructorul informează inexact,
incomplet sau eronat clientul, în vederea „prinderii contractului” (tehnică total greşită
dar practicată de peste 50% dintre firmele de construcţii) s-a constat că atunci când
este analizat conţinutul contractelor ce se semnează, se constată că există o
multitudine de elemente ce definesc incomplet sau inexact cerinţele, tocmai pentru a
lăsa anumite „portiţe” deschise prin care să se scape de efectele legii, atunci când
clienţii apelează la un Project Manager profesionist şi ulterior la un avocat
specializat.
Definirea săracă a cerinţelor provoacă peste 50% dintre pierderile pe care le
înregistrează firmele de construcţii, atunci când autoritatea contractantă este statul
român, un dezvoltator sau un Antreprenor General care beneficiază de serviciile unui
Project Manager în Construcţii. Problema se poate rezolva prin specializarea unui
salariat tehnic, membru al echipei de Project Management, un Project Manager sau
un Manager Executiv în Managementul Cerinţelor (curs care abordează problema
cerinţelor unui proiect şi modalităţile de definire a acestora).
Un alt factor la fel de important, dar care are în general un efect ceva mai mic (dar
deloc de neglijat), care este într-o legătură indirectă cu cerinţele, este definirea sferei
(sau ariei) de cuprindere a proiectului şi a procedurilor de control al acesteia. În
limbajul de specialitate poartă denumirea de „scope management” . Acest „scope”
este perceput ca pe o cutie în care se găsesc absolut toate elementele de care avem
nevoie pentru a livra proiectul: cerinţe, reguli, proceduri, unelte, procese, planificarea,
programarea timpului , cunostinţe, resurse, materii prime, etc.) .
”Scope” furnizează o schiţă cuprinzătoare a ceea ce trebuie făcut, pentru a realiza un
produs acceptabil, descris în cerinţele proiectului. Ceea ce nu este trecut în „scope”
este în afara proiectului şi nu trebuie executat, iar modificarea „scope” – ariei de
cuprindere a proiectului trebuie făcută numai printr-o procedură care să asigure paşii
de evaluare, planificare, control şi acceptanţa formală a semnatarilor contractului
proiectului.
Definirea „Scope” necesită anumită experienţă şi abilităţi, cunoştinţe de Project
Management dar şi cunoştinţe de specialitate din industria în care se desfăsoară
proiectul, construcţii, în cazul nostru. Important de menţionat este faptul că definirea
saracă a ariei de cuprindere a proiectului creează posibilitatea introducerii ulterioare
de „conţinut” care produce pierderi firmelor de construcţii care au semnat contracte
cu preţ fix sau contracte cu autorităţi contractante ale statului, dezvoltatori sau

Pag. 65/117
antreprenori generali secundaţi de un Project Manager.

Un alt factor deosebit de important este legat de abordarea inadecvata a
Managementului Riscului. Industria construcţiilor este plină de riscuri datorită
climatului volatil în care se desfăsoară activităţile. Societăţile de construcţii depind de
o multitudine de factori: furnizori de materiale, furnizori de utilaje, transportatori, forţa
de muncă, entitatea care asigură finanţarea, etc. Cât şi de alte fenomene şi
evenimente imposibil sau foarte greu de anticipat. Între constrângeri, provocări
tehnice şi resurse limitate absolut toate proiectele au riscuri. Este un adevăr faptul că

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Managementul Riscurilor este unul dintre cele mai importante arii de cunoştinţe
pentru un Project Manager.
În piaţa construcţiilor din România, foarte puţine companii de construcţii au acordat
importanţa cuvenită acestui domeniu, datorită marjelor generoase de profit care
permiteau susţinerea costurilor cu ignorarea riscurilor. Creşterea competitivităţii pieţei
de construcţii, existenţa unor proiecte cu bugete corect estimate (în special cele
europene – ISPA, Banca Mondiala, Banca Europeană de Reconstrucţie, etc.) au
făcut ca din ce în ce mai multe firme de construcţii să fie interesate de
Managementul Riscurilor. Un fapt este cert: lipsa Managementului Riscurilor, un
management slab sau incomplet al riscurilor reprezintă o supapă importantă prin
care se scurg beneficiile firmelor de construcţii semnatare ale unor contracte.
Deşi unora nu o să le vină să creadă, comunicarea slabă în cadrul proiectelor de
construcţii produce pierderi foarte mari din cauza nesincronizării forţei de muncă cu
materialele, cu existenţa frontului de lucru liber cu transportatorii, etc. Dar absolut toţi
cei care au fost implicati în proiecte de orice fel au simţit ce înseamnă comunicarea
în cadrul unui proiect sau lipsa unui sistem de comunicare bine planificat.
Matricea de comunicare, împreună cu formalizarea formatelor de raportare, frecvenţa
şi conţinutul rapoartelor, toate pot produce câştiguri/pierderi considerabile. Există un
procent important de proiecte care au eşuat din cauza comunicării slabe. De aceea,
specialiştii consideră comunicarea slabă ca pe o altă „supapă” prin care se scurg
procente importante din veniturile estimate iniţial de firmele de construcţii.
Deşi au o pondere destul de mică (doar 3%), resursele calificate din cadrul
contractelor de construcţii asigură uneori „sarea şi piperul” unor părţi din cadrul unui
proiect sau, în cazul unor proiecte ce conţin linii tehnologice complexe, pot deveni
chiar decisive.
Există în general două tipuri de competenţe. Ambele categorii pot descrie
comportamentul angajatului sau aşteptările în privinţa realizării unor probleme
particulare.
Prima se adresează succesului organizaţional şi cuprinde competenţe comune de
tipul: lidership, comunicare, îndemânare, pricepere, viziune, colaborare.
Cea de-a doua este legată de succesul unui anumit job. Aceste abilităţi funcţionale
se referă la abilitatea individului de a executa un set de activităţi pe baza unui job
particular. Aceste competenţe funcţionale sunt uneori strict necesare pentru
realizarea cu succes a unui set de activităţi din cadrul unui proiect.

Cantitatea redusă de resurse specializate de pe piaţă, combinată cu migraţia

Pag. 66/117
acestora, creează nu de puţine ori presiuni mari asupra bugetelor proiectelor,

cauzând pierderi importante.
Dezvoltarea acestor competenţe în cadrul fiecărei companiii de construcţii poate
aduce venituri foarte mari prin eliminarea pierderilor şi prin creşterea veniturilor. În
cazul în care încă nu există rezolvată această problemă, se poate apela la sprijinul
unei organizaţii specializate, care să facă analiza de business ( Business Analysis)
din cadrul firmei şi să implementeze unele schimbări (BPR – Business Process
Reengineering), în vederea îmbunătăţirii situaţiei actuale.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Ce anume măsoară tehnicianul? 0,5 pct.
2. Care sunt dispozitivele de măsurare folosite de către tehnician? 0,5 pct.
3. Ce fel de lucrări pot fi executate zilnic? 1 pct.
4. Daţi 5 exemple de elemente de constructive. 2 pct.
5. Când se poate constitui garanţia de bună execuţie? 2 pct.
6. Definiţi “recepţia finală”. 1 pct.
7. Ce aţi înteles prin „Scope”? 1 pct.
8. Definiţi „Managementul riscului”. 1 pct.

Pag. 67/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 4
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
Ce se înțelege prin calitate?

Atunci când vorbim despre calitate nu ne referim numai la calitatea unui produs sau a
unui serviciu, ci și la calitatea proceselor sau a activității ce duce la realizarea
produsului sau a serviciului.
S-a început să se vorbească despre calitate în sectorul industrial, în momentul în
care câteva companii japoneze au introdus concepte noi privind procesele de lucru.
Practic, s-a introdus și s-a susținut ideea că dacă se elimină cauzele ce duc la
rebuturi și nu se urmărește doar ca rebuturile să fie identificate și înlăturate pentru a
nu ajunge la clientul final, calitatea produselor finale crește, ponderea rebuturilor
scade semnificativ, procesul de fabricație se îmbunătățește, cu beneficii pe termen
lung pentru întreaga companie.
Din lumea industriei, acest concept a fost preluat și adaptat și în alte sectoare
productive, iar în final la cel al serviciilor. Conceptul de calitate, în acest sens, a
evoluat spre un principiu mai general ce duce la satisfacerea cât mai deplină a
clientului de către un bun sau un serviciu (chiar și un curs de formare). Din acest
motiv, includerea în acest manual a unui capitol despre managementul calității,
vizează creșterea gradului de conștientizare a importanței derulării propriilor activități
cu respectarea principiilor calității.
Formarea profesională vizează dezvoltarea unor competenţe „cerute” în mod direct
pe piața muncii. De aceea, un bun formator trebuie să acționeze din perspectiva
calității, cu scopul de a se asigura că toate procesele în care este implicat vizează
furnizarea de valoare pentru client.
Elementul central, mai mult sau mai puțin explicit, al definirii formării este, fără
îndoială, conceptul de schimbare. Însușirea unei cunoștințe, modificarea unui
comportament sau dezvoltarea unei abilități reprezintă un proces de schimbare de la
o stare la altă. Astfel, orice activitate de formare produce sau își propune să producă
o schimbare. Schimbarea se poate produce la nivelul unui individ sau al unui grup de
indivizi, dar poate să se producă și la nivelul organizației. Aceasta este
indispensabilă de fiecare dată când se reorganizează sau restructurează procesele
firmei.

Pag. 68/117
Astfel, lucrul într-un context de calitate înseamnă pentru formator a se asigura că

toate activităţile din cadrul proceselor legate de formare se desfășoară în un mod
corect, conform planificării şi că eventualele acţiuni de îmbunătăţire permit acţiuni
corective şi preventive.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Abordarea bazată pe procese

Astăzi, abordarea bazată pe procese este consacrată de standardul SR EN ISO
9000:2006, aceasta reprezentând unul dintre principiile fundamentale ale calității.
Modelele organizaționale pot fi funcţionale sau pe procese. În ceea ce privește
abordarea funcțională, sarcinile care urmează să fie efectuate, oamenii desemnați să
îndeplinească aceste sarcini și resursele alocate acestor entități, sunt clar definite.
Totuși, acest model este de tip ierarhic și piramidal și prevede o organizare
centralizată și o utilizare redusă a delegării. Logica acestui model se bazează pe
economia de scară și nu ţine cont de satisfacţia clienţilor.
Abordarea funcțională are următoarele caracteristici:
 Orientarea către șef
 Atingerea unor obiective prestabilite
 Relații ierarhice
 Structuri verticale și statice
 Asistență
 Leadership orientat spre control
 Deresponsabilizrea resurselor
 Controlul post-factum și controlul prin inspecție
În schimb, abordarea bazată pe procese presupune o organizare transversală în
raport cu diferitele funcţii din firmă, având următoarele caracteristici principale:
 Orientarea către client
 Îmbunătățirea continuă a prestațiilor
 Organizarea pe echipe
 Structuri aplatizate și flexibile
 Ingeniozitate
 Leadership bazat pe valori împărtășite
 Responsabilizarea resurselor
 Control inițial și pe parcursul activităților operaționale
Prin proces se înțelege un set organizat de activităţi şi de decizii desfăşurate de
diferite entităţi organizatorice, corelate într-o succesiune logică şi cronologică și care
vizează obținerea unui rezultat definit şi măsurabil, pornind de la intrări definite.

Acest rezultat trebuie să aibă valoare (sau capacitatea de a satisface o nevoie)

Pag. 69/117
pentru client/clienți.
Abordarea bazată pe procese face ca fiecare persoană implicată în activitate să fie
conștientă de nevoia de coordonare a muncii sale cu a celorlalți actori implicați.
Activitatea unui actor (output-ul) poate să fie input-ul activității unui alt actor,
deoarece în cadrul proceselor, activitățile sunt legate între ele.
Elementele unui proces sunt:
 Rezultat (produs fizic, informație)
 Client
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Furnizor
 Una sau mai multe activități inter-corelate
 Entități organizatorice implicate
 Resurse utilizate
Din acest motiv, este important ca fiecare actor să fie conștient că munca pe care el
o desfășoară influențează munca altora și că suma muncii tuturor rezultă în valoarea
oferită clientului final.
Procesele specifice formării profesionale
În general, în formarea profesională, pot fi identificate câteva procese-cheie:
c. Analiza nevoilor de formare
d. Proiectarea programului de formare
e. Furnizarea sau implementarea programului de formare
f. Evaluare rezultatelor programului de formare
Analiza nevoilor de formare
Acest proces include o analiză a nevoilor individuale sau ale grupului-ţintă, cu scopul
de a identifica și verifica cerințele de formare în ceea ce privește profesia sau mediul
de lucru al cursantului. Analiza nevoilor poate fi un proces complex și elaborat care
pornește de la colectarea informațiilor referitoare la context, la grup și la modalitățile
de desfășurare a muncii etc, care se face de regulă împreună cu managerii operativi
(de obicei, aspectele strict tehnice legate de tipul de profesie) şi cu responsabilul cu
resursele umane (în general, aspecte legate mai mult de aşa-numitele soft-skills,
adică abilități, precum capacitatea de comunicare, de a lucra în echipă, de
negociare, de coordonare, etc).
Analiza nevoilor subiecților care participă la procesul de formare ar trebui să se
desfășoare în două etape: în prima fază, ca analiză a participării „potențiale” care
vizează identificarea „publicului” căruia ar putea să i se adreseze cursul; a doua fază,
ca analiză a nevoilor subiecților implicați în procesul de formare.
Acestă fază este destul de delicată, deoarece implică identificarea lipsurilor de
cunoștințe/competențe pe care ar trebui ulterior să se bazeze proiectarea intervenției
formative.
Analiza nevoilor este o activitate prin care se obţin date şi informaţii utile pentru
proiectarea programului de formare (definirea obiectivelor generale şi specifice,
identificarea destinatarilor, structurarea conţinutului, alegerea metodelor de predare).

Prin "nevoile de formare" se înțelege "diferenţa" dintre competențele pe care

Pag. 70/117
subiectul le are şi competențele necesare pentru a îndeplini în mod eficient şi eficace

activitățile din cadrul unor procese de muncă specifice.
Astfel, nevoia de formare este strâns legată atât de locul de muncă pe care subiectul
îl are, cât și de totalul competențelor cerute de organizație pentru îndeplinirea
activităților profesionale. Numai analiza şi, prin urmare, cunoaşterea nevoilor de
formare, permite celui care proiectează programul de formare să realizeze o
intervenție specifică și eficientă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Nevoile de formare pot fi (cf. E. Catarsi, T. Cini - Proiectarea formării. Manual pentru
proiectantul sistemului de formare, Ediția Cerro, Pisa, 2003):

explicite, exprimate de către cei care reprezintă cererea sau oferta din
sistemul de ocupare;
 evidente, produse de schimbările de pe piaţa muncii (modificare adusă
de inovaţii legislative, de produs, etc), dar nu întotdeauna exprimate de
către firmă/sector/teritoriu;
 latente, cerute de firme și care nu găsesc un răspuns în oferta de pe
piața muncii;
 potențiale, identificabile prin analiza pieții muncii pe termen mediu/lung.
În ceea ce privește dimensiunea obiectului examinat, nevoia poate fi definită:
pentru un singur subiect, ca nevoi de formare individuale cu scopul de
empowerment;
 în cadrul unei anumite organizaţii/companii, pe baza unei analize
organizaţionale care trebuie neapărat să țină cont de obiective, resurse,
mediul intern şi extern, procese operative, activităţi, roluri;
 în raport cu teritoriul, pe baza analizei elementelor ce descriu
capacitatea şi potenţialul de dezvoltare a unei zone şi, prin urmare a
nevoilor de formare din domeniul care face obiectul anchetei;
 în cadrul unui sector/domeniu specific, pe baza informațiilor oferite de
analiza proceselor operative, a activităţilor, a profilelor profesionale ce
caracterizează un anumit sector.
În ceea ce priveşte procedurile şi instrumentele de analiză, nu există "modele" de
referinţă pentru analiza nevoilor. Totuși, este de la sine înțeles că etapele analizei şi
instrumentele trebuie să fie corelate în mod specific cu obiectul vizat și cu scopurile
specifice ale acesteia. Aceasta permite concentrarea activităților de analiză pentru a
culege informații cantitative și calitative relevante pentru definirea nevoilor de
formare.
Chiar dacă cursul în cauză este desfășurat de un formator foarte competent şi cu
experienţă, lipsa analizei adecvate a nevoilor poate duce la ratarea obiectivelor
cursului; acesta se desfăşoară în conformitate cu programa, dar participanților le
lipsesc caracteristicile necesare pentru a-și însuși conținutul cursului. Este o situaţie
destul de des întâlnită: cineva, de obicei, managerul, decide să trimită un angajat la
un curs de formare, fără ca mai întâi să verifice dacă acesta este capabil sau nu să
înţeleagă sau eventual să-și însușească conținutul cursului, tocmai din cauză că la
început a lipsit această fază de analiză și evaluare. În multe cazuri, este esenţial ca

Pag. 71/117
pentru obţinerea unor rezultate de calitate să existe o distribuție omogenă a

cursanților în sala de clasă. În cazul în care participanţii nu au un nivel îndeajuns de
omogen de competență există riscul ca unii participanţi să nu reuşească să țină
pasul sau să-și piardă concentrarea, lucru care nu va face decât să le crească și lor
frustrarea.
Prin urmare, formatorul va trebui ca mai întâi să verifice dacă nivelul de competență
a cursanților este adecvat pentru profilul impus de cerințele de participare prevăzute
în programul de formare și dacă acest nivel este suficient de omogen.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Dacă îndeplinirea acestor condiții nu este fi posibilă și dacă există o situație de

neomogenitate a competențelor cursanților, ar trebui ca formatorul să folosească un
limbaj care să poată fi ușor înțeles iar atunci când explică ceva, să o facă într-un mod
clar și concis, fiind conștient că unii participanți vor putea să asimileze informațiile
ușor, iar altora le va fi greu și vor avea nevoie de ajutor.
Proiectarea formării
Proiectarea formării este atribuția fiecărui angajat care are o funcție de formare.
Astfel, proiectarea poate fi definită ca fiind funcția de „adaptare” a liniilor și deciziilor,
de “programare” la nevoi și la realitatea subiecților care se află în curs de formare, și
este prin excelență, o fază educativă, în sensul larg al cuvântului. Aceasta se referă
în mod specific la profesionalismul formatorului, profesorului sau al expertului de
formare.
Elementele iniţiale ale proiectării sau motivul pentru care se proiectează o nouă
intervenție formativă, pot fi reprezentate de:
 cerințe normative;
 nevoi identificate în faza de analiză a nevoilor de formare;
 probleme apărute în faza implementării, care implică modificări ale
conținutului, ale destinatarilor, duratei etc;
 noi cerințe de formare identificate;
 noua planificare a formării.
Odată efectuată analiza nevoilor, următorul pas este definirea obiectivelor formării,
ca o consecință logică a analizei nevoilor. Această etapă înseamnă specificarea
scopului concret al formării, luarea în considerare a subiecților destinatari, a teoriilor
de învățare care vor ghida procesul de formare.
Prin urmare, un obiectiv este "ansamblul de cuvinte, simboluri și/sau imagini care
descriu o intenție"; „un obiectiv trebuie să indice în mod clar intenția deoarece
descrie cu precizie ceea ce elevul va trebui să facă pentru a demonstra însușirea
obiectivului.” (Cf. MONASTA A. (editat de), Ocupație: proiectant de formare, Carocci,
Roma 1997). Identificarea obiectivelor ca ţinte care trebuie atinse, este o activitate
care trebuie să țină cont de tipul de obiective "care pot fi obținute" la nivelul
organizaţiei de formare şi de caracteristicile pe care acestea trebuie să le aibă pentru
a putea fi utilizate şi "consumate" de către cursanți, în cadrul activității lor din cadrul
organizației. Obiectivele de formare pot fi, de asemenea, împărțite pe trei dimensiuni
fundamentale, aceleași dimensiuni care se regăsesc în definiţia competenţei:

cunoştinţe (concepte, principii, legi, teorii), abilităţi (manuale şi intelectuale) şi

Pag. 72/117
atitudini.
O etapă ulterioară a proiectării programului de formare constă în stabilirea și
conturarea metodologiei și a conținutului. În alegerea conținutului, trebuie să se
urmărească coerența cu obiectivele; este vorba de specificarea a ceea ce trebuie să
se cunoască pentru a atinge obiectivele stabilite. Trebuie să se țină cont și de
valoarea formativă a conținuturilor care vor fi considerate corespunzătoare.
Conținutul va trebui să corespundă capacității de înțelegere a cursanților, deoarece
un material extrem de dificil va genera un nivel crescut de greșeli și neînțelegeri care

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
apoi vor trebui lămurite. (cfr. DEMETRIO D., Vârsta adultă, noua Italie științifică,
Roma 1990).
Identificarea metodologiilor de formare constituie pasul succesiv pe care
formatorul trebuie să îl îndeplinească în vederea definirii complete a programului de
formare. Folosirea metodelor tradiționale (sala de clasă), a metodelor active sau noi
(video, role playing, active learning, etc.) presupune o alegere exactă deoarece este
evident faptul că aceste metode diferite nu sunt interşanjabile, generând rezultate
diferite.
Un exemplu al procesului de proiectare a programului de formare poate fi reprezentat
prin următoarele activităţi succesive:
 definirea fișei tehnice a cursului, care include destinatari, obiective,
conţinuturi, durată, locaţie şi predare; în acest stadiu se identifică și suportul
tehnic / logistic pentru organizarea corectă a cursului (hardware, software,
mediu, materiale didactice și documentații).
 revizuire sau verificarea elementelor de intrare care au determinat
necesitatea redactării unui nou curs şi fișa tehnică a cursului. Dovada reviziei
este dată de semnătura pe fișa de curs a coordonatorului zonal.
 verificarea sau controlul final înainte de organizarea cursului proiectat, are
scopul de a sesiza dacă tot ceea ce a fost planificat corespunde obiectivelor
implementării.
 validarea -reprezintă proba că noul curs derulat a avut rezultate pozitive și
poate fi repetat.
Furnizarea sau implementarea programului de formare
Furnizarea reprezintă procesul cel mai important al formării și constă în
concretizarea programului de formare. Succesul intervenției formative depinde în
mare parte de capacitatea formatorului de a concepe cursul conform obiectivelor de
învățare stabilite anterior. Desigur, acesta este procesul care face diferența între un
bun formator și unul mai puțin bun. Un bun formator știe că trebuie să mențină în
permanență interesul participanților, să respecte diferențele de opinii, să încerce să îi
facă pe toți participanții să se simtă confortabil pentru a le utiliza la maxim
capacitatea de intervenție și de interacțiune.
Controlul unei săli de clasă, similar cu gestionarea unui grup, presupune o continuă
alternare a dinamicilor de team building, de leadership natural sau de rol şi de relaţii
individuale între formator şi participant. Pentru a aborda aceste dinamici este
importantă cunoașterea şi considerarea unor stiluri de lucru adoptate de către

Pag. 73/117
participanți; aceste modele ajută la calibrarea prestației formatorului pentru a stimula

învățarea participanţilor.
LECȚIA
Lecţia clasică desfășurată în sala de clasă tradițională este o tehnică de predare
inactivă și, prin urmare, nu este potrivită pentru educarea adulţilor, deoarece tinde să
îl pună pe cursant într-un rol pasiv, chiar dacă această tehnică rămâne una din cele
mai utilizate. Acest tip de predare permite comunicarea rapidă a cunoștințelor într-un

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
format structurat şi omogenizarea, cel puţin în parte, a diferenţelor dintre cunoştinţele

teoretice ale participanţilor.
Principalele dezavantaje constau în slaba reținere a conceptelor (din cauza faptului
că acestea sunt doar auzite) şi scăderea gradului de concentrare al participanţilor.
Rezultul, prin urmare, va fi de calitate numai în cazul în care predarea este
gestionată într-un mod activ şi echilibrat, în ceea ce priveşte participanţii şi
obiectivele cursului și prin includerea de exerciții sau discuţii de grup pentru a sprijini,
amplifica şi completa ceea ce reiese din lucrul pe grupe. Eficacitatea sa depinde, de
asemenea, de grija cu care profesorul se pregătește, de cât de mult ia în considerare
caracteristicile cursanților în ceea ce priveşte, de exemplu, cunoștințele, rolurile şi
competenţele lor; de capacitatea profesorului, de exemplu, de a interacționa cu
celelalte persoane, de a se exprima, de dezinvoltura și de stilul său de leadership.
În predarea lecției, de asemenea, ar trebui să se ia în considerare intervalul mediu
de atenție, menținând trează atenția prin folosirea unui limbaj articulat și a unui ton al
vocii nemonoton; oferind frecvent exemple din viaţa cotidiană a celor care învaţă;
motivându-i pe cei prezenți să participe în mod activ prin întrebări și întreruperi
constructive; ilustrând noțiunile prezentate cu suporturi grafice pentru a consolida
conceptele cele mai importante.
Utilizarea proiectorului sau a flip chart-ului poate îmbunătăţi procesul de asimilare
atunci când ambele instrumente sunt utilizate în mod corespunzător. Diapozitivele şi
foliile transparente pot fi un sprijin adecvat în comunicarea verbală, însă nu ar trebui
ca acestea să o înlocuiască: ele trebuie să fie concise, scrise într-un mod clar şi
vizibil, şi mai presus de toate, nu trebuie să fie compuse dintr-un număr mare de
diapozitive.
În ultimul timp, este foarte utilizată prezentarea cu ajutorul slide-urilor. Efectele pot fi
foarte dinamice, contând pe impactul imaginii şi al sunetului, în formate
personalizate. Riscul acestor prezentări este, ca în cazul tuturor metodelor bazate pe
formator, neimplicarea cursantului şi pierderea conţinutului odată cu schimbarea
slide-ului. Un număr mai mare de slide-ri (>6 slide/uri) creează monotonie şi scade
atenţia grupului.
Flip chart-ul este util pentru predarea de tip "aici şi acum", adică în procesele şi
evoluțiile imprevizibile ale grupului, dar care merită să fie luate în considerare,
analizate şi aprofundate în clasă. Este important să se ofere o copie a materialelor
înainte de începerea cursului, deoarece acestea sprijină menținerea atenției,
evitându-se utilizarea notițelor.

Pag. 74/117
EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ

Exercițiile și studiile de caz ajută la fixarea conceptelor teoretice. Ele pot fi de mai
multe feluri:
3. exercițiile legate de noțiuni
Constau în chestionare sau teste ale gradului de asimilare și sunt utile în sprijinirea
procesului de învățare, pentru a estompa diferențele de la nivelul grupului (mai mult
decât ale indivizilor în mod separat) şi pentru a asigura atingerea unui anumit nivel
implicit de cunoştinţe (prin verificarea lecţiei, de ex.). Ar trebui să fie folosite în scopul

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
formării şi nu al evaluării, de preferinţă de mai multe ori pe parcusul cursului, nu doar

la sfârșitul acestuia.
4. exercițiile practice
Au ca scop dezvoltarea capacității de a desfășura operativ o anumită activitate
definită foarte clar (cum ar fi o procedură standardizată la nivelul firmei).
5. exerciții de rezolvare a problemelor
Constau în propunerea unei probleme cât mai apropiate de realitatea de zi cu zi de la
locul de muncă, care poate fi soluționată prin utilizarea cunoștințelor și noțiunilor deja
dobândite sau care urmează să fie aprofundate. Exercițiul se desfăşoară în grup sau
subgrup iar rezolvarea sa este urmată de o discuţie în plen. Necesită o evaluare
corectă a timpului pentru desfășurarea exercițiului şi pentru discuţia ulterioară, care
reprezintă un moment fundamental al învăţării.
6. studii de caz
Comparativ cu exerciţiile anterioare, acestea au o rezolvare mai puțin previzibilă,
fiind utile în evidenţierea proceselor logice urmate de grup și de indivizi. Ele pot
declanşa dinamici organizaţionale dificil de gestionat dacă nu sunt corect evaluate şi
recunoscute; declanşează reacţii emotive; necesită o lungă perioadă de timp
petrecută în sala de curs și competențe solide din partea profesorului în gestionarea
dinamicilor de grup.
7. incident sau studiu de caz în mai multe faze
Face ca situaţia propusă să pară mai realistă deoarece grupul trebuie să caute
informaţiile necesare pentru rezolvarea cazului în mod activ. Pot ocupa mult timp și
implică intervenția teoretică a profesorului, între diferitele etape.
8. cazuri de studiu proprii
Cazurile sunt pregătite chiar de către participanţi pe baza unor situații cotidiene reale,
iar pentru rezolvarea lor intervin toți participanții cu întrebări utile. Dacă lectorul nu
cunoaşte suficient contextul din care sunt luate aceste cazuri, dacă grupul nu provine
dintr-un sector de muncă omogen, dacă grupul nu este suficient de matur sau are un
important potenţial conflictual, dacă profesorul nu are competenţele necesare pentru
a controla grupurile şi conflictele, ele pot fi riscante și pot contribui la diminuarea
credibilității sale și a capacității de a gestiona cursul.
SIMULĂRILE
9. Jocurile de rol în sens restrâns

Pag. 75/117
Constau în a solicita participanților să reproducă o situație interpersonală mai mult

sau mai puțin specifică, adesea după citirea unui anumit studiu de caz. Sunt utilizate
pentru a îmbunătăţi abilitățile comportamentale și de comunicare prin intermediul
feedback-ului primit din partea grupului. Părţile de interpretat şi situațiile în care se
desfășoară jocul de rol trebuie să fie descrise într-un mod adecvat: succesul
depinde, de asemenea, de abilitatea implicării și a jucării rolului. Capacitatea
conducătorului jocului de a crea un mediu care să depășească eventuale rezistențe
este foarte importantă. Situațiile propuse trebuie să fie aproape de realitatea
participanților, dar nu neapărat reale. Durata desfășurării acestui tip de exercițiu
trebuie să permită menținerea atenției participanților.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
10. Exercițiile demonstrative

Sunt construite pe baza unor situații abstracte, care nu se apropie de realitatea
participanților (de ex. "Dilema prizonierului") şi servesc atât la evaluarea relaţiilor
dintre participanţii, cât și la verificarea proceselor cognitive care stau la baza luării
deciziilor. Unele dintre aceste exerciţii, prin încurajarea unei abordări ludice a
problemei şi prin realizarea lor în situaţii de risc scăzut, îi ajută pe participanți să facă
faţă unor mecanisme psihologice care în alte condiții ar putea fi percepute ca fiind
periculoase.
Abilitatea profesorului constă mai ales în alegerea celui mai potrivit exercițiu pentru
stadiul existent de evoluție a grupului, ţinând seama și de obiectivele generale ale
cursului.
11. Exerciții de analiză
Acest tip de exercițiu se centrează pe ceea ce se întâmplă între participanţii unui
grup şi pune accentul pe analiza de tip "aici şi acum." Chiar mai mult decât în alte
cazuri, competenţele psihodinamice individuale şi de grup ale profesorului sunt foarte
importante.
LUCRUL PE ECHIPE
Prin acest termen se descriu toate acele situații în care totalul participanților, în
ansamblul lor sau pe subgrupe, participă la o inițiativă de formare specifică, precum
cele deja descrise. Dincolo de diferențele evidențiate, toate exercițiile de grup tind
spre intensificarea interacțiunilor active dintre participanți, favorizând schimbul de idei
și de experiențe, relațiile de egalitate, discuțiile fără preconcepții, dezvoltarea criticii
constructive prin intermediul feedback-ului şi, în cele din urmă, autonomia progresivă
a grupului față de relaţiile de control/dependenţă din partea conducătorului.
Eficacitatea lor, în afara elementelor deja identificate, depinde de dimensiunea
grupului şi de componența acestuia; de natura cursului, de claritatea cu care
profesorul îl expune şi de asimilarea lui explicită din partea grupului, de exactitatea
cu care se estimează durata şi de capacitatea de a împărtăși, analiza şi revizui
rezultatele obținute de grupul de lucru.
STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS
Potrivit unor cercetători din domeniul educaţional (a se vedea Glenn M. Parker),
există patru stiluri de comportament al membrilor unui grup, adică patru moduri
diferite de participare la un grup de lucru (la un curs, de ex.). Aceste stiluri nu
măsoară cât de pozitivă sau cât de negativă este participarea, din moment ce acest

Pag. 76/117
lucru depinde de motivaţia şi scopul persoanei în cauză, ci arată modul în care

pozitivitatea (eficacitatea), sau negativitatea (ineficacitatea) este exprimată.
Un alt specialist, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howard Gardner, susţine o
schimbare de perspectivă, de la ideea că inteligenţa e unică şi măsurabilă prin
instrumente standard psihometrice, la ideea că un individ poate avea grade diferite
de inteligenţă pe mai multe niveluri, în funcţie de care se poate calibra şi stilul de
învăţare, ba chiar traiectoria vocaţională. Cele opt inteligenţe propuse de Gardner
sunt: verbală/lingvistică, logică/matematică, vizuală/spaţială, kinestezică/corporală,
muzicală/ritmică, intrapersonală, interpersonală, naturalistă.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Un bun formator se evidențiază mai ales prin capacitatea sa de a fi flexibil şi de a se

adapta la personalitățile diferite ale participanților, pentru a asigura calitatea cursului,
având grijă ca toți participanții pot să urmărească în acelaşi fel şi că este păstrat un
nivel omogen de participare.
Conform modelului, în sala dumneavoastră de clasă se pot întâlni:
12. Contributorii
Sunt participanți orientați mai ales către sarcină, către responsabilități. În cadrul
cursului, sunt interesați mai ales să obțină (și să ofere) informații și date tehnice
legate strict de ceea ce trebuie făcut. Un concept, o informaţie, o tehnică trebuie să
fie aplicabile direct sferei lor profesionale, altfel vor fi percepute ca având un caracter
abstract.
13. Colaboratorii
Sunt orientați în mod special spre obiective: sunt motivați nu de ceea ce fac, ci de
scopul pentru care o fac. Pentru colaborator, obiectivul şi viziunea legată de obiectiv
sunt foarte importante. Cu greu un colaborator vede competenţa ca pe un scop, o
trăiește ca pe un mijloc iar dacă este convins de obiectiv, tinde să dobândească tot
ceea ce este necesar (inclusiv competenţe). Colaboratorul ajută grupul să identifice
obiectivele și nu permite inițierea unei activități, de exemplu a unui exercițiu în clasă,
înainte ca obiectivul de lucru să nu fie clarificat și împărtășit. Îi este greu să asimileze
concepte, principii, materiale, activități dacă nu este documentată legătura directă cu
obiectivele care îl motivează. Centrarea sa pe obiectiv îl face să se concentreze mai
mult pe resursele disponibile decât pe cele care îi lipsesc. Va fi aliatul
dumneavoastră cel mai bun (sau contestatar) în faza de prezentare a obiectivelor
formării, insistând ca acestea să fie clare și măsurabile.
14. Comunicatorii
Comunicatorii sunt participanții orientați în mod special spre proces. Aceștia pun
accent pe modul în care se realizează lucrurile, mai mult decât pe scopul sau pe
ceea ce e de făcut. Comunicatorul este dotat cu o bună capacitate de ascultare și
simte nevoia ca din timp în timp să facă o recapitulare a proceselor și a punctelor de
referință obținute și este gata să participe la discuții ca modalitate eficientă de
progres. Comunicatorul acordă o importanță deosebită feedback-ului, înțeles ca o
contribuție prin exprimarea opiniei, cu aspecte pozitive şi aspecte de îmbunătăţit.
Astfel, contribuie la îmbunătăţirea procesului și este întotdeauna dispus să
primească și să dea un feedback.
15. Provocatorii (sau challenger-ii)

Pag. 77/117
Sunt participanți orientați mai ales spre punerea sub semnul întrebării a tuturor
aspectelor: obiective, instrumente, metode, sarcini. Întrebările lor sunt întotdeauna
percepute ca fiind provocatoare: de ce? Challenger-ii pot părea, la prima vedere, o
forță negativă deoarece adesea exprimă o opoziție față de gândirea generală,
punând sub semnul întrebării chiar și obiectivele și procesele considerate corecte. În
timp ce la nivel teoretic, fiecare participant acceptă cu ușurință necesitatea și
utilitatea problemelor aduse în discuție de provocator, la nivel practic, mulți ar dori să
elimine acest stil de participant din sala de curs ("...e insuportabil", „...este impotrivă
tot timpul“,“... subminează reușita unei inițiative atât de importante…“ etc). Socrate
spunea că “...cei răi spun ceea ce gândesc cei buni...”. Prin urmare, este important
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
ca toți să ia în considerare obiecțiile, dincolo de modul în care acestea sunt

comunicate. În general, provocatorul eficient insistă până când totul este adus în
lumină și toate lucrurile sunt clarificate.
Un alt specialist, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howard Gardner, susţine o
schimbare de perspectivă, de la ideea că inteligenţa e unică şi măsurabilă prin
instrumente standard psihometrice, la ideea că un individ poate avea grade diferite
de inteligenţă pe mai multe niveluri, în funcţie de care se poate calibra şi stilul de
învăţare, ba chiar traiectoria vocaţională. Cele opt inteligenţe propuse de Gardner
sunt: verbală/lingvistică, logică/matematică, vizuală/spaţială, kinestezică/corporală,
muzicală/ritmică, intrapersonală, interpersonală, naturalistă.
Evaluarea programului de formare
Ultima etapă a proiectării se referă la evaluarea activității de formare profesională din
perspectiva "valorii adăugate". Rolul evaluării constă în determinarea gradului în care
diferitele obiective de formare sunt de fapt realizate. A evalua înseamnă a judeca
valoric sau calitativ, a măsura rezultatele formării pe baza atingerii unui anumit set de
obiective. Evaluarea poate fi considerată în termeni de rezultate sau eficiență.
Rezultatele formării reprezintă modificări măsurabile de orice fel produse la nivelul
sistemului organizațional de activitățile de formare; a evalua rezultatele înseamnă a
identifica și a măsura aceste modificări. Eficacitatea în cadrul cursurilor de formare,
adaugă noțiunii de rezultat, noțiunea de obiective: formarea eficientă înseamnă
formarea care produce rezultatele așteptate și formulate prin obiective; astfel, a
evalua eficacitatea înseamnă a identifica și a măsura gradul îndeplinire a
obiectivelor.
Evaluarea poate fi efectuată pe baza unui test, a unui proiect, a unei probe practice,
a unei verificări prin interviu, a unui chestionar adresat cursantului sau superiorului
său. Evaluarea, care este partea finală a formării, reprezintă unul din elementele de
iniţiere principale pentru următorul ciclu de formare, conform metodologiei
îmbunătățirii continue a calității (ciclul lui Deming) sau P-D-C-A (plan, do, check, act).
Această metodă își propune să verifice (check) în mod constant și să intervină (act)
cu acțiuni de îmbunătățire pentru ca lucrurile planificate (plan) să fie și realizate (do).
Un bun formator tinde mereu spre îmbunătățirea continuă, deoarece trebuie să fie
conștient de schimbarea continuă specifică societății contemporane, începând cu
dinamica pieței forţei de muncă, apariţia noilor profesii și noile tehnici de învățare etc.
Cultura calității
A face o formare de calitate înseamnă, în primul rând, a fi conștient că respectarea

activităților cuprinse în cadrul unui proces, a succesiunii lor corecte, atribuirea de

Pag. 78/117
responsabilități, utilizarea adecvată a resurselor umane și materiale sunt baza unui

serviciu de calitate. Pentru a ajunge la acest rezultat, sistemele de management al
calității presupun o serie de proceduri, instrumente și documente care ajută
derularea unor activități de calitate. Însă, fără crearea unei culturi a calității, orice
sistem de management al calității este destinat eșecului, deoarece regulile și
instrumentele ne ajută să lucrăm mai bine doar acolo unde există dorința de a le
utiliza pentru a presta un serviciu mai bun și de a oferi valoare atât clientului final cât
și organizației în care lucrează formatorul.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În acest sens, respectarea proceselor asigură respectarea fiecărei activităţi

importante care oferă valoare clientului. Totuși, ori de câte ori se observă că procesul
a devenit redundant datorită schimbărilor organizaționale sau legate de eficiență,
trebuie propuse modificări tocmai pentru a garanta cel mai bun serviciu posibil. Chiar
și comunicarea cu alți formatori, cu alți angajați din interiorul organizației, presupune
un schimb constant de informații care generează schimbări calitative.
Cultura organizaţională care stă la baza unei dezvoltări armonioase a calităţii, se
bazează pe trei caracteristici importante pe care trebuie să învăţăm să le gestionăm:
 este în mod strâns legată de membrii organizaţiei care și-au însușit-o
 este dinamică, nu statică; se află într-o continuă schimbare
 are o puternică încărcătură emoțională
Persoanele rezistente la introducerea unei culturi a calităţii pot fi recunoscute după
câteva expresii: "mi s-a spus să fac așa", "întotdeauna am făcut aşa", "cine era
înainte de mine, așa făcea", "nu știu de ce trebuie să o fac, dar mi s-a spus că este
necesar", "nu am timp să o fac altfel", " dar de ce vrei să schimbi ceva ce
funcționează perfect?"
Toți membrii organizației dau un sens lucrurilor pe care le fac, în baza propriei
înțelegeri a culturii organizaționale. În același timp, comunicarea dintre persoane -
care stă la baza culturii - crează, îmbunătățește, susține și contrazice cultura
existentă care, la rândul ei, creează un nou model de interpretare a viitoarelor
interacțiuni. Acest ciclu nu se finalizează niciodată.
Documentația - suport pentru calitate
Manualul calității
Manualul este documentul principal care conține toate elementele descriptive ale
sistemului de management al calității, procesele sale și interacțiunile care există între
acestea, politica pentru calitate, cerințele aplicabile și excepțiile luate în considerare.
 Scopul şi domeniul de aplicare: ar trebui să explice contextul
organizațional în care se aplică acest manual, inclusiv serviciile care fac
obiectul sistemului de management al calității (sistemul ar putea monitoriza
procesul de construcție, însă nu și procesul de renovare, de exemplu).
 Cuprinsul documentului: specifică poziționarea paragrafelor individuale ale
documentului.
 Centralizatorul reviziilor și edițiilor: indică ultima revizie și aprobare a

modificărilor la manual, precum și secțiunile modificate față de edițiile

Pag. 79/117
anterioare.
 Politica și obiectivele referitoare la calitate: cuprinde conținutul politicii
referitoare la calitate pe care conducerea îl transmite la nivelul întregului
personal, făcând referire la obiective specifice și măsurabile.
 Organizare, responsabilitate și autoritate: oferă o scurtă descriere a
structurii organizatorice a organizației (folosind, de exemplu, organigrame
sau fișe de post).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Descrierea sistemului de management al calității: descrie procesele și

interacțiunile lor; procedurile care documentează aceste procese;
interacțiunile și legăturile dintre procese sunt de obicei ilustrate într-o hartă a
proceselor; pentru a facilita lectura, este recomandat ca succesiunea
descrierilor să fie corelată cu paragrafele SR EN ISO 9001.
 Referințe: reprezintă o listă de documente menționate în manual, însă care
nu au fost introduse în el (de ex. procedurile); este vorba de o secțiune care
clarifică structura de ansamblu a documentului.
 Anexe: cuprind informații care ajută la clarificarea și susținerea conținutului
(de exemplu: diagrame de flux, formulare de înregistrare a informațiilor etc.)
Prin urmare, principalul scop al manualului de calitate este acela de a fi un punct de
referință în prezentarea sistemului de management al calitații atât în interiorul cât și
în exteriorul organizației.
Manualul trebuie să poată fi utilizat în mod eficient de către toți operatorii
organizației, să fie o referință pentru modul de comportare la locul de muncă,
prezentând conținutul și motivele care stau la baza implementării sistemului de
management al calității la nivelul organizației.
Planul calității
Planul calității este un document de management al unui singur proiect sau contract,
motiv pentru care ar trebui realizat pentru fiecare șantier în parte ( cu excepția
celor de scurtă durată).
Scopul pe care îl vizează planul și cerințele care vor fi controlate prin mijloacele
descrise.
Evidența modificărilor – Conține informațiile referitoare la data introducerii, numărul
ediției/reviziei, descrierea sintetică a modificărilor, paginile/secțiunile actualizate ale
documentului, semnăturile de verificare și aprobare.
Domeniul de aplicare - Defineşte cadrul (funcțional, temporal, de activitate etc.) în
care este aplicat respectivul plan.
Responsabilitatea - Sunt indicate responsabilitățile atribuite ariilor funcționale ale
organizației pentru desfășurarea activităților descrise în cadrul procedurilor.
Succesiunea activităților - Sunt ilustrate diagramele de flux care descriu activitățile
și modalitățile prin care se realizează procesul.
Dovezi obiective: sunt menționate în mod clar toate eventualele dovezi obiective

Pag. 80/117
menționate în procedură.
În general, se documentează obiectivele care trebuie atinse și se atribuite
responsabilități în acest sens și pentru realizarea diferitelor faze ale proiectului la
care se referă planul. Se indică documentația operațională de referință, care trebuie
utilizată pentru atingerea obiectivelor prestabilite și se definesc controalele care
trebuie realizate, indicând parametrii de referință în baza cărora să se determine
rezultatul.
Documentația necesară pentru elaborarea planului este, în general, deja specificată
în manualul calității și în documentația de lucru; adesea, se pot utiliza documentele
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
deja existente, integrându-le și adaptându-le la proiectul specific, adică la produsul

pentru care este întocmit planul.
Elementele minime ale unui plan de calitate sunt:
 Datele șantierului
 Programul de lucru
 Faze de lucru și modalități de control (ex. turnarea cimentului - colectarea
probelor de ciment și controlul acestora)
 Organigrama șantierului
 Echipamente folosite și întreținerea acestora
 Eventuale instrumente de măsurare utilizate și întreținerea lor
 Parametrii proiectului.

Pag. 81/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 5
ANEXE:

Pag. 82/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 83/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 84/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 85/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 86/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 87/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 88/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 89/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 90/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 91/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 92/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 93/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 94/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 95/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 96/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 97/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 98/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Pag. 99/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Contract de
lucrari:
STATII DE EPURARE
Antreprenor
SITUAŢIE DE LUCRĂRI NR.4
VALOAREA SITUATIEI DE
VALOAREA CONTRACTULUI LUCRARI
12.381.365,60 391.971,00
Reprezentantul Antreprenorului
Nume:
Semnatura:
Data depunerii:
Lista de verificare a Inginerului : Observatii:

Complet?
Centralizator
Liste Ticleni
Liste Tg-Carbunesti
Raportul lunar de progres
Altele:
Alte observatii cu privire la nivelul de realizare:
ACCEPTAT INTEGRAL
ACCEPTAT CU MODIFICARI

Pag. 100/117
Data:
Reprezentantul Inginerului
Nume:
Semnatura:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Formular 1. Scrisoare de garanţie de bună executie
Banca/Societatea de Asigurări
..................
(denumirea)
Cu privire la contractul de achiziţie publică .............................. (denumirea

contractului), încheiat între .............................., în calitate de contractant, şi
......................................, în calitate de achizitor, ne obligăm prin prezenta să plătim în
favoarea achizitorului, până la concurenţa sumei de ..............., reprezentând
....................% din valoarea contractului respectiv, orice sumă cerută de acesta la
prima sa cerere însoţită de o declaraţie cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor ce
revin contractantului, astfel cum sunt acestea prevăzute în contractul de achizitie
publică mai sus mentionat.
Plata se va face în termenul mentionat în cerere, fără nicio altă formalitate
suplimentară din partea achizitorului sau a contractantului.
Prezenta garanţie este valabilă până la data de ................................
În cazul în care părţile contractante sunt de acord să prelungească perioada de
valabilitate a garanţiei sau să modifice unele prevederi contractuale care au efecte
asupra angajamentului băncii/societăţii de asigurare, se va obţine acordul nostru
prealabil; în caz contrar, prezenta scrisoare de garanţie îşi pierde valabilitatea.
Parafată de Banca /Societatea de Asigurare ................... în ziua ......luna ..... anul

Pag. 101/117
............

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Formular 2. Garanţia pentru plata avansului

Denumirea Contractului
___________________________________________________________________
Numele şi adresa Beneficiarului
___________________________________________________________________
________________ pe care Contractul îl defineşte ca Beneficiar)
Am fost informaţi că ________________________ (denumit în continuare
„Antreprenor“) este antreprenorul dumneavoastra pentru acest Contract şi ca doreste
să primească plata în avans, pentru care în Contract este prevazut să obţină o
garanţie.
La cererea Antreprenorului, noi (numele bancii) ___________________, ne angajăm
irevocabil prin prezenta să vă plătim, în calitatea dumneavostră de Beneficiar, orice
sumă sau sume care să nu depaşească în total valoarea de____________(„valoarea
garantata“), adică_____________) după primirea, de către noi, a cererii şi a
declaraţiei dumneavoastră care să specifice:
a. că Antreprenorul nu a restituit avansul plătit în conformitate cu
condiţiile de Contract, şi
b. suma pe care Antreprenorul nu a restituit-o.
Această garanţie va deveni efectivă la primirea de către Antreprenor [a primei tranşe]
a plăţii în avans. Suma garantata va fi redusă cu sumele restituite către
dumneavoastră din avansul plătit, după cum este evidenţiat în certificatele de plată
emise de către dumneavoastră potrivit prevederilor Sub-Clauzei 14.6 din condiţiile de
Contract. Ca urmare a primirii (de la Antreprenor) a unei copii din fiecare certificat de
plată, noi vă vom transmite cu promptitudine, în consecinţă, o notificare referitoare la
suma garantată revizuită.
Orice cerere de plată trebuie să conţină semnătura (semnăturile) dumneavoastră
care trebuie să fie autentificată(e) de către bancherul dumneavoastră sau de un
notar public. Cererea şi declaraţia autentificate trebuie să fie primite de noi, la adresa
noastră, până la, sau înainte de data de (70 de zile după expirarea perioadei de
terminare estimata)............(„data de expirare“) data la care acesta garanţie va expira
şi ne va fi restituita.
Am fost informaţi că Beneficiarul poate cere Antreprenorului să extindă valabilitatea
garanţiei dacă avansul plătit nu a fost restituit cu 28 de zile înainte de data de
expirare a garanţiei. Ne angajăm să vă plătim valoarea garantată după primirea, de

Pag. 102/117
către noi, în termenul de 28 de zile, a cererii şi declaraţiei dumneavoastră scrise,

care să specifice că avansul plătit nu a fost restituit şi că valabilitatea garanţiei nu a
fost prelungită.
Aceasta garanţie va fi guvernata de legile din_______________şi se va conforma
Regulilor Uniforme pentru Garanţiile la Cerere, publicate cu nr. 458 de catre Camera
Internationala de Comerţ, cu excepţia celor arătate mai sus.
Data_________ Semnatura (ile)___________

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Formular 3. Garanţie pentru reţineri

Denumirea Contractantului
___________________________________________________________________
Numele şi adresa Beneficiarului
___________________________________________________________________
________________ pe care Contractul îl defineşte ca Beneficiar)
Am fost informaţi că _________________________ (denumit in continuare
“Antreprenor”) este antreprenorul dumneavoastră pentru acest Contract şi doreste să
pimească plata pentru [parte din] sumele reţinute, situaţie pentru care în Contract
este prevazut să obţina o garanţie.
La cererea Antreprenorului, noi (numele Bancii) _____________________________
ne angajăm irevocabil prin prezenta, să vă plătim, în calitatea dumneavoastra de
Beneficiar, orice sumă sau sume care să nu depaşească în total valoarea de
______________________ (“valoare garantata”, adică __________________) pe
baza primirii de către noi a cererii şi a declaraţiei dumneavoastră scrise care să
specifice:
a. ca Antreprenorul nu şi-a îndelinit obligaţia (obligaţiile) de a remedia o
defecţiune (defecţiuni) pentru care este raspunzator potivit
prevederilor Contractului şi,
b. natura acestei (acestor) defecţiuni.
Responsabilitatea noastră potrivit acestei garanţii nu va depaşi valoarea totală a
reţinerilor, platită Antreprenorului de către dumneavoastră, aşa cum este evidenţiat în
certificatele de plată emise de dumneavoastră.
Orice cerere de plată trebuie să conţină semnătura (semnăturile) dumneavoastră,
care trebuie să fie autentificată (e) de către bancherul dumneavoastră sau de un
notar public. Cererea şi declaraţia autentificată trebuie să fie primite de noi, la adresa
noastră, până la, sau înainte de data de (70 de zile dupa expirarea Duratei de
Execuţie estimată) _________________________(“data de expirare”) data la care
această garanţie va expira şi ne va fi restituită.
Am fost informaţi ca Beneficiarul poate cere Antreprenorului să execute valabilitatea
garanţiei dacă procesul verbal de recepţie finală nu a fost emis, potrivit Contractului,
cu 28 de zile înainte acestei date de expirare. Ne angajăm să vă plătim valoarea
garantată după primirea de către noi, în termenul de 28 de zile, a declaraţiei
dumneavoastră scrise care să specifice că procesul verbal de recepţie finală nu a

Pag. 103/117
fost emis din cauze imputabile Antreprenorului şi că valabilitatea garanţiei nu a fost

prelungită.
Această garanţie va fi guvernată de legile __________________________ şi se va
conforma Regulilor Uniforme pentru Garanţiile la Cerere, publicate cu nr.458 de către
Camera Internaţională de Comert, cu excepţia celor arătate mai sus.
Data …………. Semnatura:…………………

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
RĂSPUNSURILE CORECTE PENTRU GRILELE DE EVALUARE

Capitolul 1
1. Competenţa de a învăţa
Comunicarea în limba oficială
Comunicarea în limbi străine
Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
Competenţele informatice
Competenţele sociale şi civice
Competenţele antreprenoriale
Competenţa de exprimare culturală;
2. a)= F; b)= A;c)= F.
3. a); b); c).
4. educaţia formală; educaţia informală; educaţia nonformală.
5. A)=F;b)= A; c)= A.
6. a); b); c); d).
7. comunicarea verbală; comunicarea paraverbală; comunicarea
nonverbală.
8. a)= A; b)= A; c)= A.
9. b).
10. a)= A; b)= A;c)= F.
11. competenţa în tehnologie .
12. a)= A; b)= A; c)= A.
13. a); b); c).
14. Computerul este folosit pentru recuperare, evaluare, stocare, producere,
prezentare şi schimb de informaţii, comunicare şi participare la reţele de
15. a)= A; b)= A;c)= F.
16. a); b); c); d); e).
17. a)= A; b)= A; c)= A.
18. muzica, dansul, literatura, teatrul, artele vizuale.
Capitolul 2
1. b)

Pag. 104/117
2. Activitatea desfăşurată presupune o bună gestionare a documentelor

specifice care sunt în funcţie de lucrările contractate, termenele de
execuţie şi de finalizare a acestora.
3. b), c)
4. c)
5. a), b), c)
Capitolul 3
3.1. Realizarea documentării privind preţurile pieţei

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1. Tehnicienii care realizează devize şi măsurători îşi desfăşoară activitatea

în sectorul construcţiilor ca angajaţi în cadrul unor companii de
dimenşiuni foarte diferite care execută lucrări pentru toate tipurile de
construcţii civile, industriale, edilitare şi de uz gospodăresc,
agrozootehnice, hidrotehnice, îmbunătăţiri funciare etc.
2. Pentru realizarea atribuţiilor de la locul de muncă ei colaborează în mod
curent cu factorii de decizie din cadrul companiilor în care lucrează şi cu
reprezentanţii serviciilor: aprovizionare, resurse umane, mecanizare,
marketing, logistică etc., în funcţie de modalitatea internă de organizare.
3. Tehnicianul apelează la o varietate de metode de culegere a informaţiilor:
 studiul ofertelor primite,
 lansări de cereri de oferte,
 participare la seminarii,
 conferinte,
 târguri şi expoziţii,
 navigare pe internet,
 discuţii directe cu furnizorii, producătorii, prestatorii de servicii etc.
4. Tehnicianul trebuie să aibă noţiuni generale privind mijloacele de muncă
utilizate în sectorul de construcţii şi performanţele tehnice ale acestora,
să cunoască tipuri de servicii necesare pentru activitatea şantierelor de
construcţii, succesiunea logică a etapelor de derulare a lucrărilor de
construcţii şi mai ales modul de dimensionare a necesarului de resurse
pe etape de lucru.
5. Principalul 'obiectiv' al activităţii de aprovizionare se concretizează in
asigurarea completă şi complexă a unitaţii economice cu resurse
materiale şi tehnice corespunzatoare calitativ, la locul şi termenele
solicitate, cu un cost minim.
6. Identificarea şi stabilirea volumului şi structurii materiale şi energetice
necesare desfăşurarii activităţii de ansamblu a unităţii economice şi in
primul rand a celei productive;
a. Fundamentarea tehnico-economică a planului şi programelor de
aprovizionare (asigurare) materiala şi energetică a unitătii;
b. Dimensionarea pe baza de documentatie tehnico-economica a
consumurilor materiale şi energetice;
c. Prospectarea pieţei interne şi externe de resurse materiale şi

energetice în vederea depistării şi localizării surselor reale şi

Pag. 105/117
potentiale de furnizare;
d. Alegerea resurselor materiale şi echipamentelor tehnice care răspund
cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum, prezintă cele mai
avantajoase condiţii de livrare, reprezintă substituenţi eficienţi pentru
materiale deficitare, scumpe, care se asigură prin import etc.;
7.
 studierea pieţei de furnizare, a furnizorilor potenţiali şi reali;
 selectarea şi testarea credibilităţii furnizorilor;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

elaborarea strategiilor în cumpărarea (achiziţionarea) de resurse
materiale şi echipamente tehnice, ca şi in domeniul gestiunii stocurilor;
 negocierea condiţiilor de vânzare-cumpărare, de comercializare în
general şi finalizarea acţiunii, în cea mai mare masura, pe bază de
contracte comerciale;
 urmărirea evoluţiei pieţei de furnizare, a structurii şi potenţialului de
resurse, a preţurilor etc.
3.2. Efectuarea antemăsurătorilor
1. Antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de
lucrări din fiecare articol necesar a se executa la o categorie de lucrări din
cadrul unui obiect.
2. Cantităţile de lucrări necesare investiţiei sunt calculate aplicând formulele
de calcul (pentru suprafeţe geometrice, diametre, volume, denşităţi etc)
adecvate în funcţie de tipul activităţii necesare (umpluturi de pământ,
demolări, evacuare deşeuri, săpături, decapări, turnări de beton, armări,
executări cofraje, zidării, lucrări de dulgherie, tinichigerie, izolaţii, utilităţi
etc.).
3. Documentele primare de înregistrare a operaţiunilor sunt întocmite pe
tipuri de lucrări urmarind succeşiunea logica a executiei: eliberarea
amplasamentelor, execuţia fundaţiilor, realizarea suprastructurii,
executarea racordurilor de utilităţi, împrejmuirea zonei, sistematizarea pe
verticală etc.
4. Pentru efectuarea antemăsurătorilor, tehnicianul trebuie să cunoască
noţiuni generale de calcul matematic (operaţii aritmetice de bază,
procente, geometrie plană elementară, noţiuni elementare de
trigonometrie, formule de calcul), notiuni programe Word, Excel, Doclib,
Windev, Autocad.
5. Tehnicianul trebuie să cunoască succesiunea operaţiilor în cadrul
desfăşurării diferitelor tipuri de lucrări din şantierul de construcţii şi
procedurile de lucru.
3.3. Întocmirea devizelor
1. Devizul pe categorii de lucrări este piesa scrisă din cadrul documentaţiei
economice prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe
baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări şi a preţurilor
unitare ale acestor resurse.

Pag. 106/117
2. Devizele întocmite de tehnician alcătuiesc documentaţiile pentru licitaţii,

care au o complexitate ridicată şi trebuie întocmite respectând caietul de
sarcini şi conţin OFERTA TEHNICĂ, OFERTA FINANCIARĂ şi
DOCUMENTELE DE CALIFICARE.
3. OFERTA TEHNICĂ conţine devizele care se întocmesc după
antemăsurătorile existente în caietul de sarcini, achiziţionat de la
autoritatea care organizează procedura de licitaţie publică sau cerere de
ofertă.
4. Resursele pot fi: materiale, manoperă, trasnport şi utilaje.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
5. OFERTA FINANCIARĂ trebuie să conţină în mod obligatoriu formularul

de oferta 10C, cu sau fară anexa însoţitoare, graficul de execuţie fizic şi
valoric, centralizatorul pe investiţie, centralizatorul pe obiecte şi listele de
procurare utilaje.
6. În urma emiterii Hotărârii nr. 28 din 9 ianuarie 2008 se introduce Devizul
general.
7. Prin oferta inacceptabilă (respinsă) se înţelege oferta care:
 a fost depusă după data si ora limită de depunere a ofertelor;
 a fost depusă la o altă adresă decât cea stabilită în anunţul de participare;
 nu a fost însoţită de garanţia de participare aşa cum a fost solicitată în
documentaţia de atribuire;
 a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de
calificare;
 conţine în propunerea financiară un pret care depăşeşte valorea
fondurilor disponibile pentru îndeplinirea contractului respectiv;
 prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi
furnizat, executat sau prestat, iar justificările primite nu au fost
concludente.
8. C, D, Ts, Iz, E....
9. Oferta poate fi neconformă:
 nu satisface cerinţele caietului de sarcini;
 conţine propuneri referitoare la clauze contractuale care sunt în mod
evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
 conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul
liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate;
 conţine vicii de formă sau erori aritmetice a căror remediere nu a fost
acceptată de ofertant;
 este revocată/modificată ulterior deschiderii, cu excepţia licitaţiei
electronice.
10. CHELTUIELI INDIRECTE :
 Cheltuieli indirecte: între 7,00% - 12,00% ptentru lucrări de construcţii, în
funcţie de mărimea şi importanţa lucrării şi între 9,00% - 15,00% pentru
lucrări de instalaţii care au valoarea mai mică datorită valorii reduse a
materialelor.
 Pentru subantreprenori care preiau execuţia parţială sau totală de lucrări,

atunci cand materialele sunt procurate de antreprenorul general (se

Pag. 107/117
întocmeşte devizul cu preţ zero la materiale) cota de cheltuieli indirecte se

negociază între 45% - 60%.
PROFIT (BENEFICIU ):
 între 4,00% - 7,00% pentru lucrări de construcţii
 între 6,00% - 10,00% pentru devizele de instalaţii

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.4. Întocmirea situaţiilor de lucrări pentru decontarea plăţilor

1. zilnic, săptămânal, decadal, lunar.
2. Ataşamentele contin următoarele tipuri de lucrări: eliberarea
amplasamentelor, execuţia fundaţiilor, realizarea suprastructurii,
executarea racordurilor de utilităţi, împrejmuirea zonei, sistematizarea pe
verticală etc.
3. Operaţii ce apar în ataşamente: demolări, evacuare deşeuri, săpături,
decapări, turnări de beton, armări, executări cofraje, executare zidării,
executare elemente de dulgherie, tinichigerie, instalare materiale izolante,
realizare racorduri pentru utilităţi etc.
4. TRA06A15 – 5 mc x 2,5 mc/to (densitatea betonului proaspat) = 12,5 to.
5. V=0,5 m x0,5m x0,5m = 0,125 mc
6. În ataşamente sunt consemnate următoarele cantităţi: adâncimi săpate,
suprafeţe betonate, suprafeţe tencuite, elemente armate, pereţi zidiţi,
elemente cofrate, suprafeţe izolate etc.
7. Devizele pentru decontarea plăţilor pot fi: devize separate pe părţi din
lucrare, devize pe etape ale lucrării, pe cronologia lucrării, iar situaţii de
plată pot fi şi ele de mai multe feluri: lunare, situaţii de plată stadiu fizic
etc.
3.5. Monitorizarea stadiului de realizare a lucrărilor de construcţii
1. Tehnicianul măsoară corect cantităţile de lucrări executate, în funcţie de
stadiul realizării zilnice a activităţilor din cadrul şantierului conform
graficelor de execuţie.
2. Tehnicianul măsoară suprafeţe, volume, lungimi, folosindu-se de diverse
dispozitive de măsurare: ruletă, dispozitive cu laser etc.
3. Lucrări executate zilnic: lucrări cuprinse în deviz, lucrări neprevăzute,
lucrări suplimentare necesare din diverse motive.
4. Elemente de construcţie: elemente de fundaţii, stâlpi, grinzi, pereţi,
planşee, şarpante etc.
5. Garanţia de bună execuţie se constituie în perioada premergătoare
semnării Contractului sau ulterior semnării acestuia, într-un termen limită
convenit de către părţi şi înscris în contract.
6. Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă
îşi exprimă acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările rezultate

Pag. 108/117
în urma unui contract de achiziţie publică şi pe baza caruia efectuează

plata finală.
7. „Scope” este definirea sferei (sau ariei) de cuprindere a proiectului şi a
procedurilor de control a acesteia. În limbajul de specialitate poartă
denumirea de "scope management" . Acest "scope" este perceput ca pe
o cutie în care se găsesc absolut toate elementele de care avem nevoie
pentru a livra proiectul: cerinţe, reguli, proceduri, unelte, procese,
planificarea, programarea timpului , cunostinţe, resurse, materii prime,
etc.).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
"Scope" furnizează o schiţă cuprinzătoare a ceea ce trebuie făcut, pentru

a realiza un produs acceptabil, descris în cerinţele proiectului.
8. Abordare sistematică pentru a identifica şi evalua potenţiale riscuri
precum şi selectarea şi utilizarea măsurilor pentru a face faţă riscurilor.

Pag. 109/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GLOSAR DE TERMENI DE SPECIALITATE
Dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică, definită ca

ACHIZIŢIE PUBLICĂ autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii prin atribuirea unui
contract de achiziţie publică.
ACTIVITATE Un grup de sarcini întreprinse cu scopul de a produce un bun tangibil.
Suma plătită de obicei autorităţilor ca pedeapsă pentru nerespectarea unor

AMENDĂ
reguli.
Persoană fizică sau juridică calificată care se angajează să execute o lucrare de
ANTREPRENOR
construcţii.
ANTREPRENOR Responsabilul cu execuţia, supervizarea şi coordonarea generală a unui proiect

GENERAL şi care poate de asemenea indeplini anumite sarcini de construire.
Persoana care proiectează şi supraveghează construcţia de clădiri sau de alte

ARHITECT
structuri.
Orice articol care este stipulat în contract ca fiind livrat de distribuitor, cum ar fi: •
ARTICOL produse (e.g. bunuri, materiale, echipamente, unelte, maşinării) • servicii (e.g.
ACHIZITIONAT forţa de muncă, servicii tehnice şi de consultanţă ) • rezultate (e.g. un proces mai
eficient, o echipă mai pregătită, o organizaţie restructurată)
AUTORIZARE DE Este o autorizaţie necesară pentru construcţii noi sau pentru a adăuga un corp
CONSTRUIRE nou unei clădiri existente sau, în unele cazuri, pentru renovări majore.
AUTORIZARE DE
Autorizaţia pentru a desfiinţa/înlătura o structură existentă.
DEMOLARE
Aviz sau autorizaţie ce permite funcţionarea unui imobil în concordanţă cu reguli
AUTORIZARE DE şi reglementări specifice. Autorizaţiile de funcţionare conţin de cele mai multe ori
FUNCTIONARE cerinţe, condiţii, standarde şi variaţii care sunt specifice imobilului datorită
locaţiei acestuia şi a modului de exploatare.
BUGET Suma totală de bani alocată unui proiect.
CALITATEA Măsura în care produsul final îndeplineşte cerinţele clientului.
Un document destinat câtorva furnizori aleşi, prin care li se permite să prezinte

CEREREA DE OFERTĂ propunerea detaliată prin care ei vor satisface cerinţele de achizitionare pentru
Pag. 110/117
un proiect.
CERTIFICAT DE Un document emis de autorităţile locale care permite ca un teren să fie folosit cu
URBANISM un scop anume.
CICLU DE VIATA AL
O serie de etape ce trebuie urmate pentru a obţine rezultatul urmărit de proiect.
PROIECTULUI

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
O prevedere din contract care asigură o reducere a sumei, de altfel plătibilă în

CLAUZA DE cadrul unui contract către un contractor ca o sancţiune pentru nerespectarea
PENALIZARE termenelor limită sau pentru eşecul proiectului de a satisface specificaţiile
contractuale.
Regulamente, ordonanţe sau cerinţe statuare, stabilite de agenţii
guvernamentale asociate cu practicile de construire a clădirii şi de ocupare,
CODURI
adoptate şi administrate pentru protecţia sănătăţii publice, siguranţei vieţii şi
bunăstării.
Un document scris, din partea unui cumpărător către un vânzător pentru

COMANDA DE
achiziţionarea materialelor, serviciilor, echipamentelor sau accesoriilor, indicând
CUMPĂRARE
termenii acceptaţi de achiziţionare.
Un document scris şi semnat între proprietar şi contractor care autorizează o

modificare în lucrare sau o rectificare a sumei sau datei din contract. Un ordin de
COMANDA DE
modificare poate fi semnat de către arhitect sau inginer, dacă au autorizarea
MODIFICARE
scrisă din partea proprietarului pentru o astfel de procedură şi dacă această
autorizare scrisă este oferită contractorului la solicitarea acestuia.
O parte scrisă a documentelor contractului stabilite de proprietar, care stipulează

CONDIŢII GENERALE criteriile minime de performanţă cerute contractorului, incluzând drepturile,
responsabilităţile şi relaţiile celor implicaţi în derularea contractului.
CONSTRUCTOR DE
Constructorul licenţiat în îndeplinirea unor anumite sarcini de specialitate.
SPECIALITATE
CONSULTANT Persoană angajată de proprietar sau de client pentru a oferi sfaturi profesionale.
CONTRACT Un document ce conţine înţelegerea scrisă între două sau mai multe părţi.
CONTRACT DE O înţelegere între echipa unui proiect şi un furnizor din exterior pentru realizarea
FURNIZARE unei anume sarcini într-un proiect
O companie licenţiată care convine să furnizeze forţa de muncă, materiale,

CONTRACTOR
echipamente şi servicii pentru o lucrare, contra unui preţ.
Monitorizarea şi controlul intern al rezultatelor proiectului, pentru a se asigura ca

CONTROLUL CALITĂTII
se vor atinge standardele de calitate stabilite pentru proiect.

Pag. 111/117
Toate cheltuielile directe suportate sau atribuite unui anumit proiect, unei sarcini
COSTUL DIRECT
sau îndatoriri specifice.
COSTURILE Costurile directe suportate de contractor pentru mâna de lucru, materiale,

CONSTRUCŢIEI echipament, servicii şi alte cheltuieli directe de construire.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Toate costurile suportate de contractor în executarea corespunzătoare a

COSTUL LUCRĂRII
lucrărilor cerute de planuri şi specificaţii pentru un anumit proiect.
Toate costurile unui anume proiect incluzând costul terenului, specialiştii,

COSTUL PROIECTULUI construcţia, utilarea, aranjarea, echiparea, finanţarea şi alte costuri adiţionale
proiectului.
Sunt cheltuieli adiţionale costurilor construcţiei. Costurile indirecte reprezintă

cheltuielile de arhitectură şi inginerie, autorizările, taxele, taxe de finanţare,
COSTURI INDIRECTE
dobânda construcţiei şi cheltuieli de operare, comisioane de leasing şi imobiliare,
publicitate şi promovare, şi supraveghere.
Data şi timpul stabilit de către propietar, arhitect sau inginer pentru primirea
DATA OFERTĂRII
ofertelor.
DESCRIEREA
Un document care descrie o anumită funcţie şi care stabileşte responsabilităţile
POSTULUI
în cadrul proiectului.
(FIŞA POSTULUI)
Un termen folosit pentru a descrie acele documente ale contractului care

DESENE TEHNICE reprezintă grafic planul, locaţia şi dimensiunile componentelor şi elementele unui
anume proiect.
DOCUMENTELE
Toate planurile, specificaţiile şi completările asociate unui proiect de constructie.
CONSTRUCŢIEI
Este valoarea totală a lucrărilor (incluzand materiale şi manoperă) pentru care o

autorizaţie de construire este emisă, pentru structura (incadrare), instalaţii
EVALUARE TOTALĂ
electrice, mecanice, gaz, instalaţii sanitare, finisare interioară şi pregătirea zonei
de construcţie.
EXECUTANTUL
Parte contractantă care realizează efectiv lucrarea.
LUCRĂRII
Un set de activităţi şi sarcini care de obicei duce la desăvârşirea unuia sau mai
FAZA
multor bunuri în proiect.
Sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri
FONDURI PUBLICE extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor

Pag. 112/117
publice şi credite externe contractate sau garantate de stat ori de autorităţi ale
administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de
autorităţi ale administraţiei publice locale.
Organizaţie care furnizează un produs clientului
(SR ISO 8402) .
Notă:
FURNIZOR 1) Într-o situaţie contractuală, furnizorul poate fi denumit „contractant”.
2) Furnizorul poate fi de exemplu, producătorul, distribuitorul, montatorul sau
organizaţia prestatoare de serviciu.
3) Furnizorul poate fi extern sau intern organizaţiei.
Un reprezentat guvernamental calificat, autorizat să inspecteze construcţiile
INSPECTOR
pentru a fi in conformitate cu codurile aplicabile din domeniul construcţiilor, cu

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
legile şi ordonantele existente
Un produs, capacitatea de a oferi un serviciu, sau alt rezultat care trebuie produs
LIVRABIL pentru finalizarea proiectului. Livrabilele pot fi produse de echipa proiectului, sau,
în unele cazuri, de către furnizorii contractaţi pentru proiect.
Lucrările suplimentare solicitate unui constructor, neincluse în planul iniţial, ce
LUCRĂRI
vor fi facturate separat şi nu vor afecta suma iniţială a contractului dar vor creşte
SUPLIMENTARE
costul construirii proiectului.
MANAGEMENTUL Procesul de obţinere a articolelor de la distribuitori şi supravegherea eficacităţii
APROVIZIONĂRII lor în proiect.
MANAGEMENTUL Procesul prin care se asigură şi controlează calitatea rezultatelor şi a proceselor

CALITĂŢII de management pentru un proiect.
MANAGEMENTUL Procesul ce constă în monitorizarea şi controlarea cheltuielilor unui proiect, prin

CHELTUIELILOR completarea şi aprobarea unui Raport de Cheltuieli.
MANAGEMENTUL Procesul ce constă în identificarea, crearea, revizuirea şi distribuirea informaţilor

COMUNICĂRII către părţile implicate în proiect.
MANAGEMENTUL Organizarea şi distribuirea oamenilor, materialelor şi echipamentelor pentru a

CONSTRUCŢIEI îndeplini cerinţele proiectantului.
MANAGEMENTUL Calificarea, instrumentele şi procesele de management necesare pentru a duce

PROIECTULUI la bun sfarşit un proiect.
MANAGEMENTUL Procesul ce constă în identificarea, studierea şi rezolvarea problemelor legate de

PROBLEMELOR proiect.
MANAGEMENTUL Abordare sistematică pentru a identifica şi evalua potenţiale riscuri precum şi

RISCULUI selectarea şi utilizarea măsurilor pentru a face faţă riscurilor.
MANAGEMENTUL Procesul ce constă în notarea şi calcularea timpului petrecut pentru îndeplinirea

TIMPULUI sarcinilor în cadrul proiectului.
Perioada de zile rămase, lucrătoare sau calendaristice, cuprinsă între momentul

PERIOADA
începerii lucrărilor şi data specificată pentru finalizare, aşa cum este specificată
CONTRACTULUI
în contract.
Perioada de timp cuprinsă între data recepţiei şi terminarea lucrărilor, a cărei

PERIOADA DE durată se stabileşte prin contract şi în cadrul căreia antreprenorul are obligaţia
GARANŢIE înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficienţelor apărute datorită nerespectării

Pag. 113/117
clauzelor şi specificaţiilor contractulale sau a neaplicării reglementărilor tehnice.
O reprezentare grafică constând în vederea în plan, secţiuni interioare şi

PLAN exterioare, profile, şi alte desene şi detalii care descriu sarcinile şi scopul clădirii
sau a altor structuri.
PLANIFICARE Procesul ce constă în identificarea, estimarea şi programarea resurselor

FINANCIARĂ financiare necesare începerii unui proiect.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Un document care specifică defalcarea lucrărilor de structură, intervalul de timp

PLANUL PROIECTULUI
şi resursele solicitate pentru a realiza un proiect.
Actul prin care investitorul certifică finalizarea lucrărilor de construcţie şi a

instalaţiilor aferente acestora, în conformitate cu prevederile contractuale şi cu
PREDAREA CLĂDIRII
cerintele documentelor oficiale şi declară că acceptă să preia lucrările executate
şi că acestea pot fi date în folosinţă.
PROBLEMĂ Un eveniment care afectează capacitatea proiectului de a produce bunul dorit.
Un set de activităţi care sunt efectuate pentru obţinerea unui produs, serviciu
PROCES
sau rezultat.
PROCESUL DE Un termen folosit pentru a descrie fiecare etapă a unui proiect de construire, de
CONSTRUIRE la concepere până la autorizarea şi ocuparea sa.
Un bun fizic produs de proiect. Produsele sunt obţinute în general din bunuri şi
PRODUS
materiale.
PROGRAM Planul pentru realizarea lucrărilor sau pentru atingerea unui obiectiv.
Un program prestabilit pentru efectuarea plăţilor către constructor pe baza

PROGRAM DE PLĂŢI
numărului de lucrări finalizate.
Efortul unic de a produce un set de produse într-un interval de timp stabilit,

PROIECT
urmărind anumite costuri şi standarde de calitate.
După încheierea procesului-verbal de recepţie de la terminarea lucrărilor,
PROPRIETAR
investitorul poartă denumirea generică de proprietar.
O ofertă scrisă din partea unui ofertant adresată proprietarului, preferabil pe un
PROPUNERE formular dat, pentru a executa munca şi pentru a furniza forţa de muncă,
materialele, echipamentul la preţul şi în condiţiile stabilite de ofertant.
Un document scris şi înregistrat care are două scopuri principale:1. furnizează
RAPORT ZILNIC AL informaţii persoanelor aflate în afara şantierului, dar care au nevoie şi au dreptul
CONSTRUCŢIEI să cunoască detalii importante ale evenimentelor ce se petrec zilnic 2. servesc
ca arhivă ce s-ar putea dovedi folositoare juridic, în cazul unui litigiu.
Recepţia efectuată după expirarea perioadei de garanţie. Această recepţie
RECEPŢIE FINALĂ trebuie realizată în prezenţa investitorului, a comisiei de recepţie desemnată de

investitor, a proiectantului şi executantului clădirii.

Pag. 114/117
Forţa de muncă, echipamentul, materialele şi altele necesare desfăşurării

RESURSE
proiectului.
REZULTAT Rezultatul desfăşurării procesului unui proiect sau a unei activităţi.
Orice eveniment care este posibil să afecteze îndeplinirea obiectivelor unui
RISC
proiect.
SCOPUL Suma totală a rezultatelor produse de un proiect.
Munca efectuată în folosul unui client. Notă: Un serviciu nu produce un produs
SERVICIU
fizic sau un rezultat tangibil, el fiind o activitate.
SOLICITARE DE Un document destinat potenţialilor furnizori prin care li se permite să descrie
INFORMAŢII modalitatea de îndeplinire a cerinţelor unui proiect.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
O combinaţie de rezultate care rezolvă o problemă de afaceri specifică sau care

SOLUŢIE
realizează o oportunitate de afaceri.
O listă în care sunt descrise materiale, metode, numere de model, culori,
SPECIFICAŢII
permisiuni şi alte detalii ce suplimentează informaţia continută în documente.
STUDIU DE Un document care confirmă probabilitatea că o gamă de soluţii alternative va
FEZABILITATE îndeplini cerinţele clientului.
Un constructor general sau de specialitate care lucrează pentru alt antreprenor
SUBCONTRACTOR
general.
Suma totală stabilită a se plăti de către proprietar contractorului pentru
SUMA CONTRACTULUI
executarea serviciilor stabilite prin contract.
Taxa ce trebuie plătită autorităţilor in domeniu pentru a obţine autorizaţia de
TAXA DE AUTORIZAŢIE
construire.
Organizaţie (agent economic, persoană juridică,
UNITATE cu activitate în domeniul construcţiilor (institut
de cercetare/proiectare, întreprindere de execuţie/ exploatare etc.).
Restricţii ale zonelor sau regiunilor de teren din zone geografice specifice,
conform dimensiunii permise pentru clădire, caracterului şi utilizării stabilite de
URBANISM
autorităţile locale.

Pag. 115/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
BIBLIOGRAFIE
1. Lista de competenţe cheie, aprobată prin Hotărârea CNFPA nr.

6/24.06.2008
2. Ordinul nr.863 din 02.07.2008 pentru aprobarea “Instructiunilor de
aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind
aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice
aferente investitiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii şi lucrări de
interventii”.
3. Hotarare nr.28 din 09.01.2008 privind aprobarea continutului-cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum şi
a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investitii şi lucrări de interventii”.
4. Ordinul nr. 1014 din 06.06.2001 privind aprobarea structurii, continutului
şi modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea şi
prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrări.
5. Ordonanta de urgenţă nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii
6. Ghid din 02.10.2006 pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.
7. Marketingul serviciilor de construcţii - Paul Pryor, Editura Codecs, 2006.
8. Managementul proiectelor de construcţii - Radu V., Curteanu D., Editura

Economică, Bucuresti, 2000

Pag. 116/117

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

FUNDAŢIA CASA DE MESERII A CONSTRUCTORILOR

TILS ROMÂNIA

CAMPORLECCHIO EDUCATIONAL

CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR

FORMEDIL
CASETĂ TEHNICĂ

Acest produs a fost realizat de Casa de Meserii a Constructorilor în cadrul

Pag. 117/117
proiectului „Calitate în educaţie” - CALE- POSDRU/4/1.4/S/3 cofinanţat de Fondul

Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane şi Guvernul României 2007-2013.
Data publicării: iunie 2011
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Manual Tehnician Devize Si Masuratori

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Tehnician Devize Si Masuratori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Angela Cristescu Manager de Proiect

Mirela Capriţescu Metodolog

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Conform Standardului Internațional de Clasificare în Educație (ISCED 1997),

Competenţa de comunicare reprezintă nivelul de performanţă și eficienţă în

c. comunicarea nonverbală se realizează printr-o diversitate de semne

Competența în tehnologie constă în aplicarea acelor cunoștințe și metode care pot

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

 adultul are cunoștințe solide de numerație, măsuri, structuri, operații de

instrumente pentru a produce, prezenta și înțelege informații complexe,

precum și capacitatea de a accesa, de a căuta și de a folosi servicii prin

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

diferențele dintre oameni presupune acceptarea acestora și crearea unei atmosfere

implicarea în acțiuni sociale, comunitare.

Atitudinea antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine proactivă în viaţa

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

6. text în limba oficială; 0,8 pct.

Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ

Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ

15. a)= A; b)= A;c)= F.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Titlul unităţii 1: Organizarea locului de muncă

2.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Condiţiile proprii de muncă sunt optimizate având în vedere ritmul şi succesiunea

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.2 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI

Normele de sănătate şi securitate în muncă sunt însuşite pe baza informaţiilor primite

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă sunt respectate în corelaţie cu

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.3 APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Aceste norme sunt în corelaţie cu specificul sectorului de activitate, particularităţile

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.4 ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE

În îndeplinirea sarcinilor care îi revin tehnicianul trebuie să aibă în vedere anumite

- întocmirea situaţiilor de plată şi devize de lucrări specifice,

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.5 ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

La locul de desfăşurare a activităţii, compania pune la dispoziţia angajatului

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Aceste echipamente trebuie verificate periodic de către tehnician pentru menţinerea

1. Alegeţi varianta de răspuns corectă 1 pct.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Utilizeze echipamentul de protecţie

Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Titlul unităţii 1: Realizarea documentării privind preţurile pieţei

3.1 REALIZAREA DOCUMENTĂRII PRIVIND PREŢURILE PIEŢEI

executate zilnic în cadrul şantierului, pe fiecare categorie de lucrări,

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

3. Tehnicianul devize şi măsurători în construcţii realizează măsurători

Tehnicianul culege informaţiile privind preţurile serviciilor şi produselor cu