Clădirea Circului

Cuprins

Introducere

Aspect al clădirii

Arhitectul Nicolae Porumbescu

Clădiri similare

Introducere

Clădirea Circului de stat este realizată în 1960 la București de către colectivul format de arhitecții Nicolae
Porumbescu și Constantin Rulea. Clădirea reprezintă o noutate pentru arhitectura românească
folosindu-se pentru prima dată o suprafață paraboloidă dintr-o placă subțire de beton ca acoperire.
După o perioadă în care arta principală promovată de regim este cea a realismului-socialist, cultura
românească se îndreaptă din nou spre modernism. Îmbunătățirea condițiilor economice și lipsa spațiilor
pentru desfășurarea expozițiilor, evenimentelor culturale determină o campanie de construire începând
de la sfârșitul anilor ’50.

Circul de Stat este rezultatul conceptului de culturalizare a cartierelor muncitoresti si de creare a unor
spatii recreative pentru mase, promovat de regimul comunist din România.

Circul de stat românesc este influențat este cultura sovietică care a ridicat la rang de artă acest gen de
spectacol, împreună cu baletul și opera. Spectacolele de circ inițial aveau un caracter temporar, dar
schimbarea culturală de după război îl modifică. După înființarea circului de stat românesc apare
necesitatea unui spațiu destul de mare care să găzduiască spectacolele.

Aspect al clădirii

Planul circular al clădirii reprezintă planul clasic a unui circ ambulant. Sala centrală este precedată de un
hol vitrat către exterior. Cu o capacitate de 2500 de locuri, și o organizare centripetă, de focalizare a
atentiei asupra spațiului de spectacol și de camuflare a funcțiunilor secundare, grupate în jurul acestui
spațiu. Sala de spectacol are diametrul interior al arenei de 13 m si un diametru al salii de 44,36 m.

Cele 16 unde cu dublă curbură au placa variind între 7 cm spre cheie si 10-12 cm spre naștere, iar
împingerile bolții sunt preluate de un tirant poligonal situat la partea superioară a stâlpilor, realizat din
beton precomprimat.

Clădirea este plasată la întâlnirea a două axe, una care duce la bulevardul Ștefan cel Mare, cealaltă spre
Barbu Văcărescu. Locul a fost ocupat în trecut de cărămidăria Tonolla. Cu ocazia amenajării circului s-a
amenajat și parcul cu lacul artificial.

1
Arhitectul Nicolae Porumbescu

Arhitectul se formează în anii 50 marcați de influența sovietică care promova puternic realism-
socialismul. Realism socialismul era inspirat de renașterea italiană reprezentată prin Andrea Palladio. În
România acest lucru a însemnat traducerea celebrelor 4 cărți ale lui Andrea Palladio de către arhitectul
Richard Bordenache și construirea mai multor imobile: Casa Scânteii, Opera Română,etc. Cu toate
acestea Nicolae Porumbescu este influențat și arhitectul Le Corbusier. În 1958 îşi susţine diploma la
Facultatea de Arhitectură cu lucrarea „Circul de stat”, pe care îl va construi 2 ani mai târziu.

Mai târziu în 1965, pleacă la Suceava unde va crea într-un modernism, influențat de regionalismul local
al artei tradiționale românești din Bucovina.

Clădiri similare

Piața din Royan, Franța realizată de Louis Simon and André Morisseau în anul 1955 este probabil
inspirația directă pentru clădire.. Placa subțire este doar de 8cm, dar forma hiperboloidă a suprafeței a
necesitat o grosime redusă. Diametrul este de 52.4m și o înălțime de 10.5m. Arhitectura românească
este conectată la realitatea din Europa occidentală unde asemea acoperiri erau la modă.

Un alt arhitect important care utilizează excesiv aceste structuri este Felix Candela. Acestea depășesc
cadrul unor simplu structuri și le folosește în diferite ipostaze de-alungul carierei sale în moduri poetice.
Provenind din cultura Americii centrale, modernismul este tratat într-un mod organic. Dovadă fiind
numărul mare de cupole și suprafețe hiperboloide, precum celebra școala de arte de la Havana, Cuba
realizată de Ricardo Porro și Vittorio Garatti.

O clădire similară cu Circul de stat, cu toate că are o funcțiune diferită este Pavilionul expoziției, realizat
de arh. Ascanio Damian. Cupola de metal are un diametru de 93m și o suprafață de 10000m2. Acoperișul
clădirii. Apare ca necesitate a expunerii realizăriilor regimului și diverselor expoziții.

Clădirea circului din Moscova realizată de

2
Fig.1

Fig.2 Acoperirea spectaculoasă a sălii circului este realizată dintr-o placă subțire de beton de 8-10cm

3
Fig Pier Luigi Nervi, unul dintre exponenții cei mai seamă a plăcilor subțiri

Fig Piața din Royan, Franța, inspirația directă a acestor structuri realizate de N. Porumbescu

Fig. Restaurantul Los Manantiales în 1958

4
Fig.Circul de pe bulevardul Vernadsky de arhitectul Ya. B. Belopolsky, Moscova, Rusia 1971

Bibliografie

1. Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, editura Academiei, Prof. Arh. Grigore
Ionescu, Pag 621
2. https://www.bmiaa.com/pier-luigi-nervi-architecture-for-sport-at-maxxi-rome/
3. https://www.archdaily.com/496202/ad-classics-los-manantiales-felix-
candela/53493e7ec07a8073b4000066-ad-classics-los-manantiales-felix-candela-image
4. http://www.inforom-cultural.ro/5+5/cladire-circ.php
5. https://thestrip.ru/en/permanentnyjj/bolshoi-moskovskii-gosudarstvennyi-cirk-na-prospekte-
vernadskogo/

5
6