ANALIZA COMPARATIVA

parc BERCY - parc CITROEN - PARIS

Stiluri, Genuri si Efecte Peisagere
ndrumtor: conf. dr. arh. Doina Mira Dascalu
Masterand: Oana Rusu

LOCALIZARE: ambele parcuri sunt situate pe malul Senei dar relaia

lor cu aceasta este diferita.

Localizare
Parcul Bercy este situat in Arondisment XII (partea
de est, pe maluls Senei, intre Palatul sportiv
general Paris Bercy si depozitele de vinuri al Court
Saint Emilion. Poate fi accesat prin intermediul
mai multor artere de circulaie, cum ar fi: strada
Paul Belmondo, strada Jossef Kessel, Ambrosia,
Francois Truffaut, cheiul Senei, bulevardul si strada
Bercy, Cognac, strada Pommard, curile
Chamonard si Saint Emilion.

Parcul Citroen este situat in arondismentul 15,

limitat de Sena pe de o parte si strzile Rue de la
Montagne dEsperou si Rue de la Montagne de la
Fage pe celelalte laturi. Ca punct de reper poate fi
considerat Spitalul European Georges Pompidou.

Relaia cu mprejurimile

Parcul Bercy este situat de-a lungul cheiului,

beneficiind de o deschidere teoretica mai mare la
aceasta. In realitate, zidul existent ctre ru separa
parcul de acesta. Segregarea continua la nivelul
parcului, zonele sunt strict delimitate, dnd
senzaia de izolare/inaccesibilitate.

Parcul Citroen este amplasat perpendicular

ctre Sena, expunnd latura scurta ctre ru.
In general, parcul este relativ deschis, cu o
buna comunicare intre zone.

Istoric: terenul iniial, fotografii, vechi planuri, funciuni

i modificri n diverse perioade.
Parcul Citroen a fost realizat in anii 70 prin iniiativa
publica pe locul vechii fabrici de automobile Citroen.

In secolul 17,
zona este
stabilita ca una
Parc Bercy: Situat pe situl fostelor crame Bercy,
parcul
de mari
pstreaz si in prezent cteva reminiscente
ale trecutului
depozite
de
sau cum ar fi o vie si o linie ferata veche.vinuri
Istoria
locului
si vii.
este atestata din secolul 12, cnd Bercy era cunoscut ca
fiind cel mai mare centrul de nego cu vinuri din lume.

Extras dintr-un plan al

Parisului realizat de
Roussel, in jurul anilor
1730. Spaiul este
dominat de
prestigiosul Castel
Bercy.

Fabrica de automobile Citroen este construita in anul

1915, ocupnd o suprafaa de 24 ha. Fabrica
funcioneaz pana in anul 1970, cnd este relocata.

Mai sus, gravuri reprezentnd Castelul Bercy si grdinile

realizate de Andre le Notre topiare si covoare vegetale
rafinate.
Dup moartea ultimului motenitor al familiei Malon de Bercy,
castelul cade prada degradrii si este distrus in jurul anilor
1861. Zona devine una predominant comerciala, axata pe
producerea si vnzarea de vinuri deja tradiionala, frecventata
de cunosctori. Primele magazine sunt construite in secolul 19
de-a lungul Senei si pe vechile proprieti magnifice sunt
realizate depozite de vin pstrnd ceva din istoria lor in
denumire: le Petit Bercy, la Folie Rambouillet (apreciat pentru
grdinile deschise publicului). Zona i pstreaz scutirea
istorica de impozite druita de Louis IV, si din acest motiv
graniele ei rmn stricte.

Uzina originala fusese intenionata pentru producerea de

obuze in rzboiul din 1914, si care a terminat prin a
produce modelele revoluionare ale mrcii Citroen.
Situata in arondismentul 15, oarecum nepotrivita si
supusa presiunilor imobiliare, fabrica a fost abandonata in
1976 pentru a face loc parcului Citroen actual, precum si
unui numr de alte edificii.

Arhitectura vechilor
depozite face in prezent
parte integranta din
specificul zonei:
Les Chais Lheureux in
prezent numite Pavillons
de Bercy, mrginesc
strada Pirogues de
Bercy.
Edificata in 1886 de ctre Louis Ernest Lhereus, elev al
arhitectului Halelor Paris (Victor Baltard) a fost epicentrul
unei activiti intense ce se vor termina odat cu
distrugerea fortificaiilor Thiers intre 1920-1929. In prezent
este renovata.

Atunci si acum: pe acelai loc acum sunt boutiques

agreabile, restaurante si un salon excelent de ceai. Una din
cldirile vechi din crmida a fost conservata in cadrul
parcului, adpostind diverse activiti grdinreti.

Parcul nc
pstreaz cca
600 mp de vie
din vechea vie
Bercy.

Din vechile uzine nu a fost pstrat nimic, dect poate

spiritul mainist in formele regulate ale parcului.

Ambele parcuri au fost realizate in cadrul unor programe de reabilitare urbana, in aceeai
perioada istorica, pe locaii ocupate in trecut de funciuni productive fie comer si
producere de vinuri in cazul Bercy, sau producie de motoare in cazul Citroen. Daca parcul
Bercy are o istorie cu rdcini mai adnci, din care au fost pstrate fragmente, Citroen
este de factura mult mai noua, si cei 60 de ani de existenta a fabricii nu au creat un
specific local. Citroen a fost practic un pagina alba pentru arhitecii Alain Provost, Gilles
Clement, Patrick Berger, Jean Paul Viguier si Francois Jaudry. Parcul Bercy a integrat in
imaginea prezenta urme ale trecutului care deja i pusese amprenta pe amplasament.

OBIECTIVUL PRINCIPAL al proiectului actual i obiectivele secundare.

Obiectivul principal: conversie funcionala si
revitalizarea zonei ramase in paragina dup
declinul comerului cu vinuri.
Parcul Bercy a fost edificat pentru a revitaliza partea de est a
Parisului, tradiional mai sraca dect cea de vest. Prima
parte a parcului, situata pe locul fostelor crame Bercy, a fost
deschisa publicului in iunie 1994. Acest spaiu, oferit de ctre
municipalitate, consta in principal din suprafee de gazon
accesibile publicului permanent ca o extensie a centrului
sportiv Paris Bercy. A doua faza a parcului a fost terminata in
toamna anului 1995 si acoperea aproape 5 hectare
incluznd paturi de flori si o gradina romantica.
ntreaga zona urbana (cuprinznd si parcul) continua doctrina
urbana iniiata de Baron Haussman in reconfigurarea Parisului
ncepnd cu secolul 19 unde structura stradala a fost
proiectata ca segmente arhitecturale omogene. Districtele au
nceput in centrul Parisului si au spiralat ctre exterior cu
circulaii stradale mrite pentru mbuntirea traficului si cu
accent pus pe sntatea publica. Structura stradala pariziana
este geometrica, axata pe claritate si eficienta. Zona parcului
Bercy, in trecut avnd un esut relativ neregulat de tip
medieval a fost la rndul ei organizata pe aceste principii
geometrice. Zona veche de crame si depozite a fost
transformata intr-o zona moderna cu toate aspectele vieii
urbane locuire, comer, servicii parcul fcnd parte din
aceeai filozofie utilitara.
S-a efectuat un studiu cu privire la deschiderea cartierului
Bercy, cu un proiect de asociere cu oraul Paris, prin
extinderea strzii Baron Leroy, i innd cont de noile realizri
dintre Bercy i Paris.

Obiectivul proiectului: conversie functionala si

reintegrarea zonei in circuitul urban dupa
mutarea uzinelor Citroen.
Parcul Citroen face parte dintr-un ansamblu
arhitectural ultramodern edificat in anii 1990.
Deja pornit pe drumul modernizrii prin uzinele
Citroen, micul port pescresc medieval Javel va fi
transformat la iniiativa municipalitii intr-un
spaiu ficional in cadrul sanitiz rii Parisului
iniiata de ctre Baron Haussman. Cele 24 hectare
ale uzinei Citroen au fost date folosinei ca parc,
precum si pentru alte cldiri. Parcul a fost
inaugurat in 1992. Parcul Citroen este unul din
parcurile majore realizate la sfritul secolului in
Paris, pe aceeai linie cu parcul Villette, parcul
Bercy, Belleville si Georges-Brasens.
Realizat intr-un stil futurist, parcul a necesitat 43
mii metri cub de sol la crearea. In zilele noastre,
locuitorii arondismentului 15 beneficiaz de o
suprafaa de 13 mp de spaiu verde si nu mai
puin de 5 arbori pe cap de locuitor.
LA realizarea proiectului, primria oraului a
impus ca amenajarea parcului sa reflecte stilul
arhitectural al Parisului, dar sa se ncadreze si in
tendinele curente ale unui spaiu verde modern.
Stilul parcului, geometric futurist este o
continuare logica a stilului de gradina franceza
clasica, de asemeni bazata pe o geometrie
riguroasa si pe folosirea liniilor drepte. Pe de alta
parte, grdinile japoneze si unele elemente
specifice englezeti (cele doua sere) dau parcului
un caracter stilistic mixt.

Obiective propuse:
Obiective propuse:
1. Regenerarea mediului natural
- O mare parte din vechile cldiri (in general depozite) au
fost demolate pentru a fi nlocuite cu spatii plantate.

1. Recuperarea spaiului vechilor uzine in

folosul comunitii locale.

2. Reconversia vechilor spatiilor de producie in

spatii de loisir

2. Restaurarea si exploatarea patrimoniului

viticol ca resursa turistica
Unele structuri cu valoare arhitecturala mai mare au fost
pstrate si defuncionalizate in spaii de comer sau
alimentaie publica. Vechile sine de cale ferata au fost
pstrate ici colo ca elemente specifice zonei.
Vechi cldiri transformate in
magazine, hotel, alimentaie
publica. Vechile sine transformate in
alei.

3. Crearea de noi zone de activitate potrivite

timpurilor moderne actuale
Parcul face parte dintr-un proiect de reabilitare urbana mai
mare, realizat intre anii 1988-1993 (proiect nchis oficial in
2005), cuprinznd, pe cca 510 mii mp urmtoarele dotrii:
cldiri de locuit (1500 de apartamente din care 44%
pentru locuine sociale), cldiri de servicii (3 hoteluri),
spatii de birouri (83 mii de mp), un mall si Centrul
internaional al vinritului si alimentaiei. Spatiile
comerciale totalizeaz cca 92 mii mp). In plus, zona a fost
dotata c 2 grdinie, centru recreativ, coala de brutari,
muzeul cinema, staie de politie, parcare publica pentru
380 vehicule si staie de metrou. Populaia aferenta zonei
se ridica la cca 3000 de persoane. In cadrul acestei zone
urbane, parcul propriu zis ocupa 120 mii mp.

Situate in mijlocul Parisului, modernizarea vechilor

uzine este imposibila, din perspectiva noilor norme de
protecie a mediului: astfel s-a luat hotrrea de
nchidere a acestora si mutare in alta locaie. Ulterior
acestei hotrri, a fost lansata o documentaie de
urbanism cu cerina: crearea pe vechiul sit al uzinei
Citroen a unui parc urban care sa schimbe imaginea
zonei de locuine nconjurtoare si sa-l fac sa
redevin atractiv in ochii populaiei urbane. Parcul
cuprinde o zona rezideniala de cteva mii de locuine,
un centru de afaceri, un centru cultural, echipamente
sportive, scoli si spital european. O populaie noua
nlocuiete muncitorii izgonii de explozia preturilor
proprietarilor din zona. Noul cartier nu are nici o
legtura cu zona veche nafara numelui Citroen.
(sursa: http://www.pedagogie.acnantes.fr/1349887197415/0/fiche___ressourcepedagogi
que/)

3. Crearea unui ansamblu de amenajri variate,

care sa acopere un spectru larg de activiti de
loisir.
Parcul Citroen ofer locuitorilor zonei o suprafaa cu
amenajri variate pentru diverse moduri de
interaciune cu elementul natural: grdinile senzoriale
destinate experienei spaiului intr-o modalitate
introvertita, peluzele deschise pentru interaciune
sociala, jocuri de apa ce pun in evidenta dinamismul,
gradina dinamica cu funcie recreativa. Parcul
Citroen este un ansamblu destinat omului modern, o
viziune idealista a modului de petrecere a timpului
liber.

Obiectiv turistic important al oraului;

mbuntirea microclimatului zonal, prin
intermediul vegetaiei;
Este unul din cele mai mari spaii verzi (14 ha)
amenajate n Paris dup 1870, fiind o oaz de
verdea pentru locuitorii zonei i ai oraului.

Ambele proiecte au plecat de la ideea de reconversie

urbana si de
sanitizare a unor zone care nu mai corespundeau ideilor
urbanismului modern.
Parcul Bercy a preferat o abordare mai subtila, pstrnd
elemente identitare ale vechii funciuni. Chiar daca
modificrile de arhitectura sunt evidente in zona, aceasta
nu a pornit de la o tabula rasa, ci a ncercat o continuitatea
istorica.
Parcul Citroen pstreaz doar numele care sa aminteasc
de vechea lui funciune. Prin transformarea brutala a zonei
intr-un mediu ideal, locul a trecut printr-o transformare
masiva, inclusiv la nivelul populaiei.
Unul din parcuri mpletete trecutul cu prezentul, celalalt
pornete de la 0. Ambele abordri au puncte pozitive si
negative: cu toate acestea, personal consider abordarea
Bercy superioara prin pstrarea personalitii locului.

ZONIFICAREA GENERALA
Parcul Citroen este organizat in mai multe
zone distincte:

Parcul Bercy este organizat in 3 mari zone

funcionale: Zonele sunt interconectate
printr-o serie de circulaii pietonale,
pasarele i trasee de ap.
Le Jardin Romantique
Les Parterres
La Grande Prairie
Aceste 3 mari zone sunt la rndul lor
mprite in subzone.

Sursa
http://media.lemoniteur.fr/Architopik/programme/projet/format/resize/801/format1/projet_9
87/844bbc5c52_2ac98_1200_600.jpg

1. Gradina apropiata de Bercy Villeges este numita Jardin

Romantique (Gradina Romantica) si consta din iazuri cu peti
si reconstrucii de dune. Un punct de interes al zonei este
Maison du Lac care formeaz si centrul de greutate al
compoziiei majoritatea aleilor fiind fie concentrice acesteia,
fie radiale ctre aceasta. Impresia generala a zonei este
naturalista, cu vegetaie slbatic, dar aleile concentrice si
radiale pstreaz caracteristica geometrica.

Jardin Romantique este

un spaiu introvertit, cu
o compoziie mixta
clasic naturalista; scara
locului este redusa, de
detaliu.

1. Gradina Alba: cu o suprafaa de un hectar, este destinata

promenadei. Terenul este plan, cu o diferena de nivel, mbrcat
in dalaj. Culoarea tematica este subliniata prin vegetaie: au
fost folosite specii cu frunze si flori albe sau argintii: Iberis,
Tulipa, Anemone, Prunus, Iris, Zantedeschia, Buxus,
Philadelphus, Lilium, Hosta, Galanthus.

Aceast parte a parcului este mprit n dou seciuni,

desprite de Rue Joseph Kessel, i care sunt unite prin dou
podee metalice atractive (a, b).

http://media.lemoniteur.fr/Architopik/programme/projet/format/resize/801/f
ormat1/projet_987/844bbc5c52_2ac98_1200_600.jpg

Grdina romantic se conecteaz cu Square Georges Duhamel,

situat pe cellalt mal al Senei, prin Le Pont de Tolbiac care este
o continuare fireasc a strzii Joseph Kessel.

Mobilierul urban este limitat n aceast grdin, fiind

reprezentat doar de bnci de lemn i borduri decorative din
piatr ce pot ndeplini i funcia de loc de odihn. Gsim de
asemenea 2 mese de ping-pong, o tirolian, un mini teren
de fotbal i un joc pe linoleum.

Catre sectiunea mediana a

parcului, trecerea din Jardin
Romantique se face prin le parc
de la memoire, o pergola
umbrita.

Puncte de interes in Jardin

Romantique:
Le tertre
Le jardin du philosophe
Maison du jardin
Lamphithtre
Demeure X
La valle
Belvdre

Maison du Lac (casa de pe lac): A fost staia de supraveghere

a
depozitelor. Astzi ofer vizitatorilor expoziii temporare
dedicate
grdinii, precum i conferine i proiecii, din noiembrie pn n
martie, pe teme legate de arta grdinritului.

Gradina neagra se ntinde pe doua hectare si este o zona

pentru relaxare si meditaie. Aceast grdin este nconjurat
de o alee sub nivelul parcului, ce imit un canion i care leag o
serie de camera, putnd fi accesat dintr-un singur punct.

In apropierea
Casei de pe Lac
se afla o mica
insula japoneza
cu arhitectura
specifica de lemn

O alta trimitere la elemente strine

este Demeure X o sculptura
moderna cu elemente mayae,
situata in centrul unui iaz de nuferi.

Belvedere, o amenajare in spirala, aduce elemente de

compoziie moderna

Aspectul general al zonei este sobru, cu linii clare

si materiale dure granitul, metalul, piatra, lemn.
Vegetaia aleasa are frunze si flori nchise la
culoare - Predomin vegetaia cu foliajul nchis la
culoare: Pinus, Rhododendron, Quercus, Taxus,
Tulipa, Iris, Juniperus i diferite specii erbacee.

Macheta zonei

2. Partea centrala parcului. Denumita Parterres (paturi

de flori) este dedicata grdinritului cu terenuri
experimentale si spatii
studiului plantelor. Din
Planuldestinate
zonei
punct de vedere compoziional este organizata ca o reea
regulata de parcele.

Les Parterres este mprita in 9 grdini tematice:

Le potager
Les treilles
La roseraie
Le labyrinthe
Le jardin des senteurs
Lobservatoire
Le verger
La Maison de jardinage
Les bulbes

3. Zona jocurilor de apa: Este reprezentat de o

esplanad pavat din care nesc 120 jeturi de
ap i este mrginit de dou sere: una cu specii
exotice (oranjerie) iar alta cu specii mediteraneene.

In spatele colonadei de apa, flancnd spaiul, se gsesc 2 sere

adpostind specii mediteraneene.
Ca elemente vegetale predomin Magnoliile, care ofer umbr
spaiului prezent de-a lungul serelor, i exemplare de
Lagerstroemia n vase de lemn.

Le potager: este o gradina de legume spaiu

educaional deschis tuturor celor interesai de grdinrit,
constituind
un in
element
dezona
relaxare
activa.
Les treilles:
aceasta
au fost
pstrate
fragmente din vechile vii ce au dat specificul zonei.
Via originala nu mai exista, a fost replantata. Un horn
de crmida roie marcheaz zona ca punct de interes.

Magnolii tunse
sub forma
unor coloane.

Aspectul utilitar al viei nu este exclusiv

amenajrilor peisajere.

4. Peluza centrala: Dimensiunile peluzei sunt 273m

pe 85m, este mrginit de o oglind de ap ce
poate fi traversat numai pe aleea principal care
strbate peluza.

Terenul este plan, acoperit n totalitate de gazon, i servete

ca loc de picnic, socializare i loc de ridicare a balonului cu
aer cald.

La roseraie gradina de trandafiri, conine 95 de specii

de trandafiri. Straturile sunt organizate in tradiia clasica
franceza.

Le jardin des senteurs gradina simurilor este

un memento la vechile grdini ale castelului Bercy.
Conine o mare varietate de plante aromatice de
unde si numele.

Aceasta zona este acoperita in exclusivitate cu

gazon, cu excepia ctorva grupuri de arbori ce
mrginesc aleea diagonala. Laturile peluzei sunt
mrginite pe de o parte de un aliniament de arbuti
tuni in stil geometric (cuburi de vegetaie); pe
cealalt parte, elementul apa limiteaz peluza.

La Maison de jardinage casa grdinritului

fosta cldire utilizata pentru colectarea impozitelor, a
fost transformata intr-un spaiu de studiu despre
grdinrit aici se organizeaz expoziii temporare,
cursuri de grdinrit; cldirea este nconjurata de spatii
practice pentru grdinrit.

Les bulbes compoziii moderne piramidale care

amintesc de construcii fantasy. Les bulbes
adpostesc la interior arbuti exotici. In jurul
piramidelor naturale se desfoar plante
reprezentative din toata lumea .

5. Grdinile senzoriale: Sunt situate in NE parcului i

corespund la ase sere de mici dimensiuni; serele se afl la
acelai nivel cu peluza central, fiind legate printr-o alee care
desparte grdinile sub nivelul peluzei.

Diversele zone ale les parterres conin accente simbol

ale anotimpurilor: astfel, les treilles viile, cu hornul
rou de teracota semnifica toamna, elementul de foc si
culoarea roie, Pavilionul de vnt sunt un simbol al iernii,
al elementului aer si al culorii albe, les bulbes aparin
primverii, verdelui si elementului apa, iar Le labyrinthe
sunt o reprezentare a verii, a culorii negru si elementul
pmnt.

Grdinile senzoriale au teme coloristice, olfactive si

simbolice:
Gradina albastra este gradina ce stimuleaz
simul olfactiv, corespunde zilei de vineri, planetei
Venus, cuprului si ploii. Gradina albastra nu are
arbori, fiind in schimb mobilata cu plante cu
inflorescene albastre si/sau aromatice precum
Lavandula,
Delphinum,
Iris,
Ceanothuses,
Gradina verde
- corespunde
auzului,
reprezintStachys,
ziua de joi,
Nicotiana
s.a staniului, izvorului. Grdina este specific
planeta Jupiter,
inuturilor engleze. Folosete Acanthus, Ilex, Iris,
Miscanthus i Acer.

3. La grande prairie este extensia Palais

Omnisports de Paris-Bercy. In aceasta zona sunt
predominante spatiile deschise, de tip peluza. Tot in
aceasta zona sunt si diverse spatii pentru activiti
sportive.
Peluzele joase cu chiocuri
Fntna canion "Canyonaustrate"
Cascada Bercy
Terasele nalte cu sculpturi
Pasarela Simone de Beauvoir"
Skatepark de Bercy
Zona de joac pentru copii

Grdina portocalie: corespunde simului tactil, zilei

Miercuri,
planetei Mercur, metalului mercur, praielor. Este
accesat
printr-un tunel, avnd ca element central o alee
sinuoas
din pietri, ce te conduce printre specii de azalee i
Alstroemeria,plantate printre exemplare de Pinus.
Grdina roie: reprezint simul gustului, ziua de Joi,
planeta Marte, metalul fier, cascada. Elementul majoritar
este o peluz flancat de arbori n terase, ce conduce
pn la o stncrie cu flori roii.

Peluzele joase

Fantana
Canyonaustrat
e proiectata de
Gerard Singer, si
situata in
apropierea Palais
Omnisport

Grdina argintie: este grdina vzului, corespunde Lunii, zilei

de Luni, metalului argint, i rului. Intrarea n aceast grdin
se face descendent, mrginit de perei nali, care obtureaz
din ce n ce mai mult vederea de ansamblu, la captul lor
deschizndu-se ntreaga grdin. Aceast grdin are un
aspect arid datorit pietriului, mslinilor i a vegetaiei cu
foliaj argintiu.

Grdina aurie sau grdina celui de-al aselea sim (intuiia),

reprezentat de planeta Soare, metalul aur, evaporare.
Aceast grdin poate fi accesat din dou puncte.
Vegetaia este format din trandafiri galbeni, specii de Fagus
i de Laburnum, i alte specii cu foliaj sau inflorescene
galbene/aurii.
Grdinile senzoriale sunt
separate prin canale de
apa, populate cu plante
acvatice.

Cascada Bercy

Terasele
nalte cu
sculpturi:
realizate de
Rachid
Khimoune,
reprezint copii
din 21 de tari si
sunt un
manifest
pentru
drepturile
copiilor.
Pasarela
Simone de
Beauvoir
face legtura
intre cartierul
Bercy si
cartierul
Tolbiac.

6. Gradina dinamica: este o gradina naturalista, cu

aspect aproape slbatic. Vegetaia este slbatica,
nu exista circulaii bine definite. Tema grdinii este
natura si micarea.

Skatepark de
Bercy

Zona joaca
pentru copii

7. Gradina metamorfozei: este o alegorie a

alchimiei, a transformrii plumbului in aur. Speciile
sunt alese de natura a prezenta interes pe tot
parcursul anului.

Ambele parcuri prezint o zonificare clara, dar modalitile de separare difer:

daca la Bercy limitele sunt clar trasate prin ziduri, in cazul Citroen, aceasta s-a
rezolvat de o factura mai subtila, utiliznd apa si denivelatile de teren. Zonele
din Bercy evolueaz de la un spirit introvertit in Jardin Romantique spre unul
deschis, extrovertit in Grandes Prairies, trecnd prin mediul practic al
grdinilor din Parterres. Grdinile tematice din parc Citroen creeaz o centura
de spatii introvertite, simbolice
in jurul unui mare spaiu comun de tip
atrium. Se poate comenta ca zonificarea de la Bercy este una in trepte,
insiruit, in timp ce la Citroen avem de-a face cu o compoziie de tip central,
unde diverse elemente graviteaz in jurul unui spaiu liber, in acelai timp
delimitnd-l de exterior. Compoziia de la Bercy este de factura mai realista,
legata de spiritul zonei, in timp ce cea de la Citroen este una abstracta, cu
multe elemente simbolistici. Daca Bercy se apropie mai mult de spiritul unui
parc, Citroen se poate compara cu o gradina botanica.

Compozitia generala

Zona urbana din care face parte parcul Bercy poate fi

descompusa in 4 nivele:

Axele de compozitie ale parcului sunt :

Longitudinale - trecnd prin cele 3 zone ale parcului,
cu un cap de perspectiva constituit de volumul masiv al
Palatului Sporturilor Bercy, trecnd prin zone cu scara gradat
diminuata ctre volumul mult mai redus al Casei de pe Lac aflata la celalalt pol al parcului. Perspectiva pleac de la
spatiile ample de tip urban din fata Palatului sporturilor, trece
prin spatiile medii din zona Parterres si se termina in Jardin
Romantique la o scara diametral opusa - susinuta si de
fronturile istorice ce limiteaz aceasta zona.
Transversale - dinspre Sena catre fronturile de cldiri
compacte situate de partea cealalt a parcului.

Parc Citroen pstreaz rectangularitatea specifica

stilului francez in aezarea generala a zonelor lui,
dar spre deosebire de Bercy, avem de a face cu o
compoziie tinznd mai mult spre abstract, spre
idealizarea formelor.

Ca linii de marcare apar:

fostele potecile pavate,

fostele inele de cale ferat care au fost utilizate
pentru a transporta vin de la malurile rului la cram,
vechii arbori impuntori de secole,
beciurile vechi de piatr transformate n magazine,
trei cldiri n care comercianii i plteau taxele i
impozitele.

Aceste linii de marcare au fost transformate n alei

pietonale i puncte de interes. Beciurile vechi de piatr
transformate n hotel i n magazine

Compoziia parcului Citroen este una de tip

concentric: in jurul marii peluze centrale spaiul
deschis al parcului avem un prim inel de spatii
intermediare cuburile de vegetaie si canalul de
apa, apoi un alt inel de spatii mai mici, fiecare cu
tematica proprie. O diagonala prin aceste spatii da
dinamism parcursului. Gradina alba si gradina
neagra - poli de tip ying-yang graviteaz in la
limita ansamblului, aproape separate.
Daca liniile compoziiei generale sunt rectangulare,
aproape rigide, la nivelul amenajrilor peisagistice,
acestea se nmoaie, in zone amenajate luxuriant
natural.

Comentarii
Fcnd parte din marile proiecte ale anilor 1980, echipa lui
Marylee Ferrand, Jean Pierre Feugas, Bernard Le Roy,
Bernard Huet s.a au ctigat concursul european. Proiectul
lor a ieit in evidenta prin faptul ca e adresa cotidianului, si
nu extravagantei inutile. De asemeni a reuit sa integreze
cu succes istoria site-ului in structural parcului. De exemplu,
doua cai de acces trec pin parc: una din piatra cubica
istorica ce vorbete despre vechile crame si gridul modern
ortogonal aparinnd zilelor noastre. Spre deosebire de
parcul Citroen, finalizat in aceeai perioada, parcul Bercy nu
iese in evidenta prin grandoare si este inspirat mai mult de
viaa de zi cu zi.
Muli arhiteci peisajeri l-au criticat pentru pierderea
atmosferei bucolice, cheltuielile pentru pavaje, uniformitate
si combinaiile de plante. Aceste critici ar putea fi un
rezultat al faptului ca parcul a fost proiectat de ctre un
arhitect si nu de ctre un peisagist. S-a spus ca
demonstreaz lipsa de imaginaie in privina interpretrii
proceselor naturale sau a stratificrii sociale. In general,
parcul este pus in categoria parcurilor urbane obinuite
din cauza lipsei de originalitate.
Pe de alta parte, parcul este ludat pentru abilitatea de a
imbrtisa istoria locului si pentru conexiunea ora-natura.
Parcul atrage multe feluri de vizitatori, dar este cel mai
popular printre localnici. Peisajul este relativ variat in cele 3
zone si atrage diferite categorii de vrsta de la familii cu
copii, cupluri, adolesceni si studeni. De exemplu, zona cu
peluza este suficient de deschisa pentru ca oamenii sa se
simt in sigurana, dar in acelai timp suficient de nchisa
pentru cuplurile care vor o atmosfera mai intima. In plus,
parcul este nconjurat de locuine, ceea ce contribuie la
sentimentul de familiar si in sigurana.

Parcul Citroen s-a nscut la confluenta a doua proiecte,

atunci cnd juriul nu s-a putu hotra intre echipele Gilles
Clement&Patrick Berger si Alain Provost, Jean Paul
Viguier&Jean Francois Jodry. Poriectul a adus 2500 de
arbori, 70000 de arbuti, 250000 plante perene
rezistente, 25 fntni si 8 sere.
Locaia parcului a fost perceputa ca o tranziie de la
spaiul urban la un context natural. Proiectul a avut 4
mari teme de inspiraie: artificialul, arhitectura, micare
si natura. Cu adevrat un proiect post-modernist,
structura si forma sa este modernista, dar este
suplimentat cu elemente clasice franceze de exemplu
in folosirea arborilor tuni geometric in aranjamente
rectangulare. O sera foarte contemporana cu portocali
poate fi o referina la Orangeria de la Versailles. Parcul
are un design general formal, utiliznd ritmul, seriile si
simetria toate aceste tensionate de o axa diagonala
care traverseaz compoziia.
Cu toate ca atenia la detaliu in parc este de admirat in
general, muli o considera forata. A fost sugerat ca
activitatea umana din parc este limitata la un singur act:
a privi la obiecte. Dei aceasta este o prere extrema, se
poate admite ca ntreinerea esteticii parcului este
destul de costisitoare.
Un alt punct critic este ca parcul este indiferent ctre
utilizatorii si. Fntnile centrale sunt nconjurate de
semne de atenionare care interzic jocul copiilor semne
care din fericire sunt de multe ori ignorate. Lipsa
mobilierului urban l face inconfortabil de multe ori. Cu
toate acestea, alegerile originale in design fac parcul
Citroen un experiment din care se pot invta multe
chiar daca un astfel de experiment indrznet este sortit
sa aib si greeli.