GRADINI SI PEISAJE ISTORICE

PARCUL DE LA GORNESTI Gornestiul este atestat documentar sub denumirea de Knezeg in 1319, cand regele Carol Robert de Anjou doneaza domeniul voievodului Transilvaniei, Szechenyi Tamas. Mai tarziu, domeniul ajunge in proprietatea familiei Erdelyi de Somkerek iar Istvan Erdelyi construieste un castel medieval inconjurat de un sant de aparare alimentat cu apa din raul Mures. Accesul in castel se facea pe un pod de caramida ce se continua cu un pod mobil. (fig. 1si 2)

Domeniul intra in posesia familiei Teleki in a doua jumatate a secolului al XVIIlea, prin Mihaly Teleki de Szek. Intre 1686-1687, contele Teleki face mai multe modificari la castelul sau din Gornesti in stil renascentist transilvanean. In memoriile sale aminteste si de gradinile sale de flori si legume. In anul 1690 Mihaly Teleki moare in batalia de la Zarnesti iar istoria domeniului de la Gornesti revine urmatoarelor generatii reprezentata de fiul cel mic, contele Sandor Teleki (1679-1754), care la randul lui ii revine tot fiului cel mic dar al contelui Sandor si anume Laszlo Teleki (1710-1778) care va transforma castelul medieval si domeniul de la Gornesti intr-o eleganta resedinta nobiliara in stil baroc. (fig. 3si 4)

Lucrarile incepute de Laszlo Teleki vor fi continuate de fiul cel mare al contelui Jozsef Teleki (1738-1796) pe domeniul de la Gornesti. In paralel cu lucrarile de la cladirea palatului, contele amenajeaza in spatiul dintre vechiul sant de aparare si palat, intre 17891792, o gradina franceza, foarte diferita de gradinile baroce ale vremii din Ungaria de Vest, cu partere de flori inspirate din motivele artistice ale etnografiei maghiare. In 1790 se construieste si sera, sau marea casa a florilor.

Lucrarile au fost executate dupa planurile si sub conducerea unui priceput gradinar din regiunea Cluj. Deosebit de interesant la acest parc sunt elementele in stil francez de la care exista un plan detaliat, respectiv parterele din imediata apropiere a palatului. (fig. 5) Planul parcului in 1792, dupa Rapaics. A castelul, B podul C sant de apa D partere cu broderii E statuia zeitei Venus F statuia lui Neptun G statuia lui Pan H statuia zeitei Junona Plantatii: 1a - gard tuns de lemn cainesc ligustrum vulgare 1b - mesteacan betula alba un grup de arbusti: forsythia, weigelia, viburnum lantana, syringa vulgaris, evonimus. 2 - lasian ianga zid 3 eleagnus angustifolia 4a prunus pisardi 4b syringa ssp. (liliac) 4c fagus ssp. (fag) 4d picea excelsa (molizi) 5 - betula alba (mesteacan) 6 juglans regia (nucul) 7 taxus baccata (tisa), chamaecyparis ssp. , juniperus sabina (ienupar); 7a ligustrum vulgare (lemn cainesc), cornus sanguinea (sanger) 8 salix babilonica (salcii plangatoare) pe insula; 9 hedera helix (iedera) si parthenocissus quinquefolia (vita decorativa - americana) ridicata pe castel; 10 - chenomeles japonica (gutui japonezi); 11 philadelphus coronarius (iasomie) 12 grupuri mari de ienuperi taratori juniperus comunis; 13 ginkgo biloba; 14 thuya occidenthalis (tuie); 15 querqus v. fastigiata (stejar piramidal) 16 pinus strobus (pin); 17 larix sibirica (zada); 18 acer ssp. (artar); 19 symphoricarpus racemosus (carmaz); 20 frasinus excelsior (frasin); 21 picea pungens glauca (molid argintiu)

Spre deosebire de parcurile tipic franceze unde bazinele erau folosite sub forma de oglinda de apa sau de canale cu traseu geometral, aici apa are un traseu sinuos iar mai tarziu cand santurile nu mai erau necesare pentru aparare au fost transformate intr-un lac pitoresc. Parterele de flori dispuse pe terasa superioara in jurul castelului urmaresc forma naturala a terenului folosind pentru desenele parterelor elemente decorative specifice arhitecturii si decoratiei culte si populare obisnuite in Transilvania. Aceste partere au o compozitie in care formele nu se repeta niciodata iar traseul lor vadeste o influenta a modului de tratare a elemntului floral in arhitectura populara. In perioada transformarii tuturor parcurilor se modifica si acesta, astfel dintr-o gravura din 1859-1860 se remarca ca parcul are aspectul peisager de astazi. (fig. 6)

Calatorind prin Europa,asemenea tatalui si unchiului sau,dar si in Anglia este impresionat de parcurile engleze. Reantors pe domeniul de la Gornesti la inceputul anilor 1800, Teleki Jozsef transforma gradina franceza intr-un parc englez cu alei si arbori de esenta rara, profitand de atmosfera istoricista data de vechiul sant de aparare al castelului medieval. Cel mai important element adaugat in aceasta generatie este monumentul comemorativ al lui Teleki Jozsef, ridicat in anul mortii sale (1817) de catre sotia sa, Zsofia Teleki de Szek.(fig. 7)

Contele Jozsef Teleki a murit la varsta de 40 de ani, urmatorul mostenitor fiind cel de-al doilea fiu, Teleki Domokos. In timpul lui, acesta, la fel ca multe alte cazuri din Transilvania, este devastat in 1849 de trupele rusesti venite in ajutorul habsburgilor pentru a inabusi revolutia. Cripta familiei Teleki a fost construita in 1886. Aflata pe un deal in aproprierea satului, distanta considerabila de palat, o cladire cu fatada triunghiulara, aflata intr-un palc de copaci. Ea a fost construita la 10 ani dupa moartea contelui Domokos Teleki, probabil la initiativa sotiei fiului sau Geza (1850-1882) care au avut 2 copii Domocos si Geza, primul fiind cel care va locui in urmatoarea perioada pe domeniul din Gornesti. Teleki Domokos a infrumusetat parcul castelului cu un numar de statui achizitionate din Budapesta la sfarsitul anilor 1800. Cele 11 statui se impart in doua categorii: 7 sculpturi ale barocului clasicizant, reprezentand zeitati ale Antichitatii si 4 statui de pitici, caricaturi ale personalitatilor din timpul Revolutiei Franceze.(fig. 8, 9, 10)

Statuile sunt amplasate in josul palatului, pe socluri decorate cu mascheroni incadrati de motive vegetale. Statuile ce reprezinta pe Junona, Neptun, Marte si Venus se afla la capatul aripilor laterale in partea din spate a palatului, iar Ceres si Bachus se afla la colturile fatadei principale in partea din fata a palatului. In parcul din fata palatului se mai gaseste o sculptura din care a mai ramas doar bustul ce infatiseaza un barbat tanar..(fig. 11)

Dintre cele 11 statui adaugate de Teleki Domoskos se mai pastreaza astazi 9 in parcul palatului, fiind in stare avansata de degradare. Statuia ce o infatisa pe Junona a disparut, in urma ei ramanand soclul. (fig. 12,13)

Cei patru pitici au fost transformati de timp si neglijenta in niste bucati ciuntite si erodate de piatra. (fig. 14)

Statuiile ce delimiteaza acum terasa si curtea interioara nu existau inca la vremea aceea. Aceste exemplare reusite ce decoreaza frumos parcul, au fost aduse in 1875 din atelierul de sculptura al lui Martinelli, un italian ce lucra la Budapesta. Un element specific parcurilor transilvanene din aceasta epoca este introducerea stejarilor piramidali ce rezolva accentele verticale si a caror silueta si culoare se apropie de chiparosul mediteranean cupressus sempervirens. Acest soi nu necesita tunderi pentru obtinerea efectului urmarit. De asemenea este de remarcat bogata plantare a malului cu specii adecvate cu forme pletoase cat si faptul ca dinspre apa s-a lasat o perspectiva interesanta asupra castelului. Intrarea se face printr-o poarta modesta trecandu-se imediat pe un pod de zidarie de piatra cu arc puternic peste santul cu apa ce inconjura castelul. O vegetatie luxurianta in care abunda mesteacanul (betula pendula) dar si arbusti floriferi precum forsitia, weigelia, viburnum lantana, syringa vulgaris, euonimus, constituie plantatia dominanta a intrarii. Din balconul de deasupra intrarii in castel se vede cum a fost amenajat fostul sant cu apa, intr-un pitoresc si romantic colt de parc. Un mic lac ce se afla in legatura cu apa Muresului constituie o oglinda de apa ce are in mijloc o insula in miniatura. Doua podete albe din mesteacan si cateva banci din acelasi lemn se armonizeaza cu arborii ce umbresc locul. Pe mal si pe insula la umbra salciilor sau in bataia soarelui sunt plasate statuile unor pitici care dupa Biro Iosif ar fi portretele lui Ludovic al XIV-lea si Mirabeau (fig. 15).

Aspectul romantic al acestei gradini este mai pregnant de pe malul lacului. La umbra unui artar odihneste o banca din mesteacan apoi dupa o mica peluza, oglinda verzuie a lacului pe care se legana o barca si drept fundal ca o cortina impresionanta, rosie toamna, vita salbatica care acopera podul. Peretii albi ai castelului incoronati de un acoperis inalt contrasteaza si pun in valoare peisajul. Arbustii floriferi pusi in valoare de trunchiurile albe ale mestecinilor dar si de salcii completeaza acest mic ansamblu. In stanga castelului la umbra unui stejar secular, in mijlocul unui rond cu flori pe un piedestal asemanator cu cel al statuiilor sta un vas frumos din piatra din care ieseau altadata plante decorative prin frunza ce imbracau vasul si piedestalul. Inconjurand pe aceasta parte castelul sau trecand pe sub bolta intrarii se ajunge in curtea de onoare si pe terasa delimitata de sirul statuilor antice. Parterul castelului este imbracat pe alocuri de frunzele rosietice toamna ale vitei salbatice. De pe terasa se deschide perspectiva larga a gradinii realizata cu mult rafinament. Centrul simplu, o peluza fara flori, in mijloc spre capat silueta verde inchis a unui stejar piramidal se proiecteaza pe fundalul unui amestec de picea pungens si picea excelsa. Pe laturi artarii, arbustii floriferi sunt pusi in valoare pe alocuri de cate o salcie sau salcioara ce se reliefeaza prin culoarea argintie a frunzelor lor. Dinspre gradina fatada castelului se zareste printre ramurile molizilor si silueta stejarului piramidal. Pe taluzul ce face legatura intre terasa superioara si gradina un grup de ienuperi taratori constituie elemntul principal al compozitiei.Ocolind castelul pe partea cealalta se merge pe malul Muresului printr-o vegetatie bogata de lunca avand avand in dreapta mereu aspecte noi ale taluzului si terasei castelului. Soiuri variate de foioase (arini, plopi, salcii pletoase , mesteceni, stejari, spirea, liliac) sunt combinate cu rasinoase (molizi, pini) pentru a se obtine cele mai bune efecte. In incheiere mai aruncam o privire spre cele doua coloane in stil ionic inconjurate de tufe de trandafiri agatatori si intre care se zareste silueta unui stejar piramidal iar mai departe apa Muresului care curge lent catre podisul Transilaniei. Acest castel si alte nenumarate exemple sunt dovada inaltei aprecieri de care se bucura arta gradinilor din Transilvania. In 1949 ansamblul a fost nationalizat iar in 1956, a fost transfirmat in preventoriu TBC pentru copii. Ansamblul a fost retrocedat urmasilor din familia Teleki iar, in 2006. In prezent, preventoriul TBC a fost evacuat iar palatul si parcul se afla intr-o situatie delicata. Actualii proprietari sunt in cautare de solutii pentru reabilitarea si refunctionalizarea intregului domeniu. Pentru refacerea peisajului ar trebui o serie de lucrari prin: inlocuirea vegetatiei uscate, degradate sau bolnave atat a arborilor cat si arbustilor; refacerea desenelor parterelor asa cum erau la inceput, simple si delicate; curatarea plantelor urcatoare, inlocuirea celor uscate si agatarea celor mari, pentru peretele viu pe care ni-l dorim; refacerea accentelor verticale prin replantarea in locurile goale cu stejari piramidali la o inaltime mai mare de cel putin 4m. replantarea pe malul lacului a speciilor pletoase in locurile lipsa, curatarea celorlalte si toaletate pentru regenerarea lor si nu in ultimul rand pentru axul de perspectiva care optureaza vizibilitatea palatului;

reconditionarea, readucerea la forma initiala cum erau inainte a statuilor existente si refacerea celor care au disparut cu timpul si asezate in locurile unde erau. curatarea, tunderea, suprainsamantarea peluzelor si ingrasamantul necesar pentru revigorarea vegetatiei si a intregului parc. replantare de flori anuale in jurul soclului zeitei Junona dupa refacerea si punerea pe pozitie a statuii; Deci pentru refacerea spatiului verde de pe domeniul Gornesti trebuiesc atat plantari de arbori, arbusti si flori cu aceleasi specii care erau in proiect cat si intretinerea si cosmetizarea lor pentru ca parcul sa arate asa cum era odinioara.