Simion Ovidiu Profesor: Violeta Raducan Gradina Cismigiu Cea mai centrala dintre gradinile publice ale orasului ocupa o suprafata de 17 ha pe care, pana la jumatatea secolului trecut, se afla o dumbrava cu un lac format din izvoarele ce curgeau mai ales dinspre actuala strada Stirbei Voda. []
In 1830 se hotaraste sa se amenajeze o gradina publica pe acest teren care , in 1845, devine proprietatea sfatului orasenesc. In acelasi an incep lucrarile de asanare si amenajare sub conducerea unui architect peisagist german, Carl F.W. Meyer. []
Pentru realizarea gradinii, conform planurilor lui Meyer, se aduc circa 30.000 de arbori si arbusti din jurul orasului dar si de la Brasov si Viena . Inaugurata la 22 martie 1860, gradina a cunoscut diverse reamenajari, cel care i-a dat actuala infatisare fiind alt architect peisagist german, Fr. Rebhun.
Numele gradinii provine de la titulatura slujbasului care purta grija cismelelor din oras, pentru alimentarea cu apa. Cuvantul cismigiu este de provienenta turca. Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - Bucuresti, Ghid Turistic, ed sport turism, 1984
Gradina Cismigiu-analiza istorica Gradina Cismigiu-analiza istorica Rebhun intervine apoi in intreaga gradina: in partea de nord, unde fusesera niste dormitoare pentru lucratori creeaza o gradina de trandafiri. Foloseste mici ziduri de piatra , pergole din lemn lucrat brut, lanturi din fier forjat pentru a expune sute de soiuri de trandafiri agatatori, poliantha, thea etc in toate culorile, de la albul cel mai imaculat, pana la rosul cel mai intens. Rica marcus
Folosinta plantelor cataratoare in Cismigiu este de un efect deosebit mai ales in partea Nordica a gradinii, unde s-a construit o pergola, tocmai pentru a arata efectul acestor plante. Pe un spatiu restrans, tufe de Buxus taiate felurit alcatuesc decorul mereu verde. Spatiul dintre tufe este completat de trandafiri. Trandafiri cataratori se intind pe lanturile pergolei; vita salbatica se intinde de a lungul unor lanturi de fer, pe langa ziduri si tufe de trandafiri. Printre ele se amesteca vrejurile subtiri de Tecoma radicans originara din Texas, cu podoaba florilor ca niste palnii caramzii, pe dinlauntru galbui. Cate 2-3 la un loc, florile arunca prin Iunie-Iulie scantei in mijlocul florilor rosii ori galbene de trandafir. Tot aici, mai pe la sfarsitul verii se vad florile albastre de Ipomaca. Prin incalcitura in aparenta neoranduita de tufaris si vrejuri, e scos efectul frumosului, cu un minunat efect artistic. I. Simionescu, Excursii in Cismigiu, 1931 Gradina Cismigiu-analiza istorica Gradina cu trandafiri-situatia existenta Gradina cu trandafiri-situatia existenta Gradina cu trandafiri-obiecte de patrimoniu Monumentul Atlas reprezinta o statuie infatisandu-l pe celebrul zeu Atlas, al carei autor este necunoscut . Se crede ca ar a fost o donatie- in trecut gradinile familiilor mai instarite erau adesea ornamentate cu diferite sculpturi de dimensiuni modeste, in piatra sau bronz. O statuie asemanatoare este situata in alta zona a Gradinii Cismigiu.Atlas era zeul care tinea pe umeri Pamantul, in sculptura fiind infatisat cu sfera langa corp. Pavimentul aleilor poate fi considerat un element de patrimoniu datorita modului in care Rebhun l-a proiectat. Acesta s-a pastrat destul de bine pana in zilele noastre, neavand foarte multe elemente lipsa. Monumentul (tip obelisc) o reprezint pe Elena Pherekyde, nscut Marghiloman, soia lui Charles Pherekyde (1841-1914), preedintele Curii de Casaie din Bucureti. A activat intens n societi de ajutorare a sracilor (Obolul i Cultura i ajutorul femeii). n timpul ocupaiei germane din Primul Rzboi Mondial, a deschis o cantin unde oferea masa unui numr mare de nevoiai. Monumentul a fost realizat de germanul Oscar Spthe (1875-1944).
Zona meselor cu banci din piatra naturala, in prezent extrem de neglijata si deteriorata. Se obseva gradul deteriorarii placilor de piatra naturala care servesc drept blat pentru mese si lipsa mai multor bucati de piatra ce alcatuia mesele si bancile. Gradina cu trandafiri-obiecte de patrimoniu Bancile de piatra cu jardinere laterale pot fi considerate obiecte de patrimoniu prin design-ul deosebit pe care il aveau la momentul executie, dar si in prezent. In gradina cu trandafiri exista 2 asemenea banci, la fiecare din intrarile principale. Model de vas cu forma conica, inalta, prezent in mai multe zone ale gradinii cu trandafiri. Aceste vase au fost initial aplasate in zonele perimetrale ale compozitiilor geometrice, profilate pe un fundal sempervirescent( buxus, tisa). In prezent foarte multe vase se gasesc intr-o forma avansata de degradare, fara soclu, sparte sau mutate de la locul initial. Ornamentele gardului din partea vestica a gradinii sunt in prezent deteriorate, cu muchiile tocite. Elementele decorative ale intrariilor in gradina pot fi considerate obiecte de patrimoniu. Se obseva o stare avansata de degradare, atat a jardinierelor cat si a blocurilor de piatra. Gradina cu trandafiri-obiecte de patrimoniu Gardul este un element decorativ care din fericire s-a pastrat intr-o stare buna, pana in zilele noastre. Prin design-ul si vechimea sa, poate fi considerat un obiect de patrimoniu. Banca centrala, din piatra naturala, este formata din doua banci in oglinda, unite printr-o bancheta de piatra, suficient de lata pentru a fi folosita de catre vizitatori. Gradina cu trandafiri-obiecte de patrimoniu Pergolele din lemn si piatra naturala, situate in zona meselor de piatra pot fi considerate obiecte de patrimoiu. Lemnul din partea superioara, foarte probabil nu este cel initial. Nu exista documentatie pentru a putea stii daca modul de imbinare prezent, a lemnului, a respectat modelul initial. Pergolele cu fier sunt dispuse de-a lungul aleei din partea dreapta a parterului cu buxus si trandafiri. Despre cele 6 pergole nu se cunoaste exact nici felul plantelor care le impodobea. Lemnul din partea superioara a acestora este asemanator ca textura si probabil si vechime cu cel a celorlalte pergole. Si se observa ca a fost inlocuit de curand si ca lucrarea nu a fost corect executata. Gradina cu trandafiri-propunere restaurare