Potlogi- scurt istoric

Localitatea emblematica Potlogi- nume de rezonanta istorica si important centru economic-

social din judetul Dambovita, este asezata in inima campiei intre raurile Arges si Sabar.

In anul 1678 mosia este cumparata de catre viitorul domn Constantin Brancoveanu, care
acorda locului o atentie deosebita, dupa ce o cumpara ridica biserica domneasca in 1683, iar in
primavara anului 1698 incepe zidirea palatului caruia ii acorda o atentie deosebita dupa cum
relateaza cronicarul Radu Greceanu „ Maria Sa in Bucuresti n-au mai sezut ci sau ridicat de au mers la
Potlogi de unde au vazut casele Mariei Sale ce se lucrau acolo” .

In toamna mesterii au dat palatul la rosu, dar sa nu uitam ca domnitorul a pus mesterii sa
aseze deasupra usii foisorului principal PISANIA , care strajnuie si astazi monumental si ne transmite
urmatorul mesaj: „ ACESTE CASE DIN TEMELIA LOR SUNT INALTATE DE LUMINATUL DOMN IO
CONSTANTIN BASARB VOIEVOD, FIUL LUI CONSTANTIN BRANCOVEANUL INCEPANDU-LE SI
SFARSINDU-LE LA LEAT 7206 (1698 in. Hr.) SI LA AL 10-LEA AN AL DOMNIEI SALE ISPRAVNIC FIIND
MIHAI VTORI POSTELNIC CORBEANUL”

In cele din urma in Potlogi se v-a afla primul palat din seria celor 4 pregatite pentru fii sai:
Constantin, Stefan , Radu si Matei.

Curtea Brancoveneasca din Potlogi

Curtea Brancoveneasca de la Potlogi este situata in centrul localitatii Potlogi, aceasta este de
forma dreptunghiulara (126m latime 180 m lungime) si este marginita la nord de apele unui rau
numit Gherghina- lac alimentat cu apa din izvoarele ce ies din pamant si care acum se numesc „ APA
RECE” si inchisa pe cele trei laturi cu un zid de incinta.
Palatul ocupa o pozitie centrala in aceasta.
Cetatea dupa obiceiul vremii era impartita in trei parti:
- Curtea principala – strabatuta de drumul ce conducea de la poarta la intrarea
principala spre fata sudica a palatului
- Curtea de serviciu – destinata gospodariei
- Gradina – de pe fatada nordica situata pe malul lacului
La est de incinta din 1683 se afla biserica Sf. Dumitru , fostul paraclis al casei vechii.
CASA – avea un etaj asezat peste soclul pivnitei situata in partea de est aceasta avand un
plan patrat cu patru calote sprijinite pe arce duble descarcate pe un stalp central
TURNUL DE INTRARE – tratat monumental si camerele de garda ocupa partea centrala a
zidului de incinta pe latura de sud si sa nu uitam de CUHNIA , fiind situata in coltul din dreapta
intrarii. Intregul palat este cladit din caramida de la temelia adancita in pamamnt pana la boltiile
etajului, caramida este bine arsa de calitate buna, legata intr-un mortar de var, nisip si pietris,
formand un bloc de zidarie foarte puternic. Intreaga cladire a fost tencuita dar in interior tencuiala a
fost mai groasa deoare ce se aplicau stucaturile colorate si in unele locuri zugravelile.
1
 Piatra- este folosita numai la scarii, console, decoratii zoomorfe sau heraldice – coroana si un
buzdugan- coloane , capiteluri si balustrade bogat sculptate. Sculpturile in piatra ce ornamenteaza
foisorul sunt specifice stilului brancovenesc si reproduc motive florale in care : „ frunza de acant si
floare de crin se impletesc cu laleaua si garoafa orientala” , stucaturile ce impodobesc peretii la
interior respecta aceste motive florale de inspiratie oriental .
Lemnul – era folosit din belsug intr-o astfel de constructie , grinzi puternice de stejar formau
tirantii de legatura ai zidurilor. Camerile parterului aveau tavanele drepte sustinute de grinzi
puternice de lemn, acoperisul a fost refacut in sec. XIX –lea din sindrila , iar pardoselile erau din
caramida. Planul dreptunghiular al palatului comporta o pivnita vasta boltita cu un parte pe aceasta si
un etaj.
Pivnita- este acoperita cu patru calote sferice care prin intermediul pandantivelor se sprijina
pe un stalp central, peste acesta exista o tainita legata cu exteriorul cu un tunel. Pivnita are fereste
traforate din piatra , iar potretul inaltat pe aceasta este format din trei incaperi spatioase pe latura
de vest si alte doua mari incaperi pe latura de est .
La nord intre aceste doua aripi laterale este inchis un coridor prin care el comunica deschis pe latura
exterioara, incaperile portretului sunt destul de joase si mai putin luminoase dacat cele de la etaj,
ferestrele sunt scunde si mai rare iar tavanele sunt drepte , sustinute de 6-8 grinzi infipte in zidarie, in
pereti sunt numeroase firizi unele mici taiate in arc frant serveau pentru pus luminile , altele
semicirculare sau drepte de lopite care serveau ca dulapuri.
Urmele sobelor erau de forma unor camine deschise cu un acoperamant in forma unui
trunchi de piramida care continua cu cosul in perete, se pastreaza mai bine in camera din coltul de
sud-vest si cea din sud-est.
Accesul la etaj se face printr-un foisor patrat pe fata sudica la care conduce o scara, acest
foisor de plan patrat de pe fata sudica este sustinut de coloanedin care sau pastrat doar doua
capitele : consola , balustrada ( aceasta fiind impodobiat cu trandafiri). Din foisor se intre in palat iar
deasupra usii de intrare este montata pisania, de aici se patrunde printr-un coridor care imparte
interiorul in cele doua apartamente inegale :
-apartamentul din stanga al domnului
-apartamentul din drepta al doamnei
Si care leaga foisorul de pe fatada sudica cu loggia de pe fata nordica cu o priveliste spre lac si
gradina, pe fatada sudica cele doua apartamente comunica printr-un salon de receptie .
Loggia – de plan dreptunghiular situata pe latura de nord este o incapere cu trei coloane si
doua adosate cu capitelurile decorate cu mici volute si frunze de acant legate cu arce inglobate
perfect in zidaria plina, cu o mare diversitate de sisteme de boltire si de dimensiuni spatiul este
impartit prin arcele ce taie transversal in patru compartimente boltite deosebit, mai intai pe o calota
de pandantiv apoi pe o bolta cu lunete in mijloc cu doua bolti cu muchii diagonale.
Loggia constituie un salon deschis cu priveliste spre lac si gradina iar la parter corespunzandu-i o
incapere de aceasi proportii cu latura dispre gradina libera realizand astfel prelungirea gradirii in
locuinta.
Apartamentul domnului asezat pe latura vestica a coridorului este compuns din trei incaperi
spatioase intre care este un coridor ce corespunde unui foisor bogat impodobit cu stucaturi de care
este despartit printr-un arc in plin centru, salonul de primire al domnitorului este cu decorul cel mai
bogat si de aici se comnica cu apartamentul doamnei , numai in camera domnului se afla un mic
portret in care se aflau zugraviti Constantin Brancoveanu, Doamna Maria si cu baietandrul Constantin
fiul lor, pentru care se ridiccase acest palat , in centrul palatului se gasea o camera speciala pentru
pastrarea obiectelor de pret cu dulapuri in fiecare perete, ea comunica cu o tainita asezata in spatiul
liber dintre podeau etajului si calotele pivnitei.
Sala de receptie este acoperita cu o bolta cu lunete si bogat decorat cu stucaturi , restul
peretilor sunt impartiti in panouri prin ciubuce inguste verticale , console scultate sustineau acele
bolte , in incaperea din coltul de sud-vest sau pastrat cel mai bine decoratiile in stuc , peretii erau
impartiti in trei registre cel din mijloc cu panouri despartite prin ciubuce verticale , pe peretii nordici
ai incaperii sau pastrat cinci panouri fiecare decorat cu un buchet de flori- garoafe , crini fiind
incadrat intr-o forma geometrica romboidala, usa este incadrata cu motive similare, de vrej si flori
formand asupra ei un coronament bogat in relief. Toate aceste stucaturi erau colorate cu altastru de

2
cobalt si rosu cinabru cu contururi negre sau verzui inchis uneori pe fond de aur, in exterior palatul
era tencuit si decorat cu motive asemanatoare a celora din interiorsub cornisa este un brau de
sectiune semicirculara impodobita cu solzi reliefati, iar in coltul din nord-vest sub acest brau s-a
pastrat o friza lata de 30 cm , decorata cu motive pictate florale incatrata in stucaturi colorate.
Motivele principale florale folosite sunt: floarea de par , laleaua, caprifoi, zambila, etc. toate
fiind inspiratie orientalo-persana.
Palatul masoara 32 m lungime si 23 m latime, iar prin structura arhitectonica prin plastica
decorativa a fatadelor si prin ornamentul interiorului, curtea brancoveneasca de la Potlogi ocupa un
loc valoros in cadrul monumentelor brancovenesti.