ARHITECURA MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ

Arta este o expresie a societății romane , a puterii statului , având ca scop

principal propaganda în favoarea politicii oficiale . De asemenea , arta exprimă
și pasiunea romanilor pentru ornament , gustul lor pentru fastuos , dorința de
a-și înfrumuseța locuințele , palatele ,templele și locurile publice . La început ,
arta romană este dominată de influențele etrusce și grecești , ca apoi să devină
o artă originală , cu trăsături specifice . Arta romană este mult mai puțin
interesată de materialele de foarte bună calitate sau de aplicarea unor tehnici
foarte elaborate . Are un caracter narativ mult mai accentuat . Un alt element
definitoriu al arhitecturii romane îl constituie forumul .

1. STILUL ROMANIC
Stilul romanic se caracterizează prin îmbinarea unor elemente ale
arhitecturii romane cu influențe bizantine și orientale . Originalitatea
stilului constă în utilizarea bolții semicirculare pentru sprijinirea
acoperișurilor , coloanele și contraforturile , turnul-clopotniță și
deambulatoriul care era un loc de trecere ce ocolea coridorul .
 Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor , în primul rând prin acel
element tipic roman care este atrimul , curtea interioară , de forma
rectangulară sau pătrată , cu un bazin sau un puț în centru , iar de jurîmprejur
cu camerele de locuit : în atrium erau plasate imaginile strămoșilor și căminul
domestic , precum și statuiile divinităților proctectoare ale familiei .

Turnul din Pisa este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de
reper al orașului Pisa din Italia. Turnul a fost planificat ca o clopotniță pentru
Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9
august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, din cauza proastei
calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline
în direcția sud-est. Timp de o sută de ani construcția a fost stopată.
Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea
înclinată. Turnul din Pisa are o înălțime de aproximativ 56 de metri și o greutate
de 14.453 tone. Aceasta se deosebește de turnurile pătrate obișnuite în Italia
centrală și este într-un mare contrast cu turnurile ascuțite din nordul Europei.
Este format din 14200 de tone de marmură albă și are șapte clopote, dar
acestora nu li s-a mai permis să sune de mult timp din cauza pericolului de
prăbușire.
 Templul lui Vesta a fost unic în designul său, deoarece era rotund, spre
deosebire de dreptunghiular, ca multe alte temple. Forma circulară a templelor
Vesta a fost bazată pe primitiva colibă rotundă . Unii cercetători susțin că
amprenta circulară a Templului Vestei a fost menită să simbolizeze pământul,
iar acoperișul cu cupolă simbolizează cerul. Toate templele lui Vesta erau
rotunde și aveau intrări orientate spre est pentru a spori legătura dintre focul
lui Vesta și soare ca surse de viață. Arhitectura acestuia pare să aducă un
omagiu arhitecturii caselor romane timpurii. Forma actuală, ruinoasă a
templului, folosește elemente de Arhitectură grecească cu coloane corintice și
marmură . Structura supraviețuitoare indică faptul că au existat douăzeci de
coloane corintice construite pe un podium de cincisprezece metri în diametru.
Acoperișul avea probabil o aerisire la vârf pentru a permite fumului să se
elibereze.
 Arcul lui Constantin este un arc de triumf din Roma, situat între Colosseum și
Colina Palatină, precum și în apropiere de Forul Roman, ultimul monument de
mari dimensiuni al Romei imperiale. Arcul are o înălțime de 21 m, o lățime de
25,9 m și o adâncime de 7,4 m. Are trei arcuri, cel central este de 11,5 m
înălțime și 6,5 m lățime, iar arcadele laterale sunt cu înălțime de 7,4 m și lățime
de 3,4 m fiecare. Secțiunea superioară este reprezentată de o mansardă
secționată, la rândul ei, în trei registre, fiecare dintre acestea corespunzând
câte unui arc. Deasupra arcului central se află o inscripție ce onorează victoria
lui Constantin cel Mare asupra păgânismului și glorifică contribuția sa la
bunăstarea imperiului și la ascensiunea creștinismului. Aceste inscripții sunt, în
prezent, dificil de citit, întrucât reprezintă mai curând o urmă a fostelor
decorațiuni.

Bazilica Sfântul Petru din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului în

monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea cupolei
de 119 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m², este cea mai mare
biserică din lume.Fațada în stil baroc este dominată de statuile Mântuitorului, a
sfântului Ioan Botezătorul și a 11 apostoli .În mijloc se află loggia binecuvântării
papilor, de unde este împărțită binecuvântarea festivă .Deasupra intrării
principale se poate admira mozaicul "Navicella" de Giotto. Poarta centrală de
bronz este o operă a lui Filarete, care a fost concepută în 1445 pentru vechia
bazilică. Poarta din dreapta se deschide numai cu ocazia "anilor sfinți".Din
punct de vedere artistic, bazilica "Sfântul Petru" reprezintă triumful barocului
roman, într-un moment al istoriei europene, în care Biserica Catolică căuta să
se impună ca prestigiu față de creșterea puterii statelor naționale, Franța și
Spania.
2 STILUL GOTIC

Numele acestui stil derivă din numele goților , acest stil a dezvoltat elemente
arhitectonice specifice ,ceea ce a permis înălțarea construcțiilor și aspectului lor
elegant . Edificiile gotice sunt ușoare , cu pereți mai subțiri , înalți , luminate și
bogat ornamentate . Caracteristicile stilului gotic sunt : ogiva ( boltă în formă de
arc frânt ) , arce butante , ferestre mari cu vitralii ce înfățișează scene
religioase , portalul ce acoperă fațada edificiului , fleșa .

Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul
Europei, măsurând 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. În această
biserică încap circa 5.000 de persoane. Este o biserică de tip hală în stil gotic
târziu, fiind formată din cor, naos și turn. Din lungimea totală a construcției, 31
m sunt reprezentați de cor, 42 m de naos și 16 m de baza turnului. Corul se
încheie printr-o secțiune de nouă laturi a unui hexadecagon. Trei perechi de
coloane îl împart în trei nave de înălțime egală. Pe latura sudică se află o intrare
mică, destinată inițial preoțior, iar pe latura nordică a corului se găsește
sacristia. Exteriorul corului este susținut de 15 contraforturi, pe fiecare dintre
ele fiind ridicată câte o statuetă sub un baldachin. Contraforturile sunt
prevăzute cu fiale în partea superioară. Naosul este format din trei nave de
înălțime egală și este împărțit de cele cinci perechi de coloane în șase travee. În
navele laterale, la aproximativ jumătatea înălțimii acestora, se găsesc galeriile,
iar pe latura vestică, galeria orgii. Naosul are patru portale, iar cel sudic
conduce mai întâi într-un vestibul. Biserica Neagră este celebră nu doar prin
dimensiunile sale ci și prin alte lucruri: astfel, în clopotniță se află un clopot din
bronz care cântărește 6 tone. Este al treilea ca mărime din spațiul
românesc.Corul susținut de contraforți exteriori decorați cu edicole care
adăpostesc statui de sfinți constituie unul din puținele exemple de acest tip din
Transilvania. Biserica Neagră posedă cea mai mare colecție de covoare
orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. Interiorul Bisericii Negre este
dominat de splendoarea de culori a celor aproximativ 110 covoare orientale
expuse.

Domul din Milano: Constructia propriu-zisă a inceput in 1386 , într-un stil gotic
târziu, cu specific mai degrabă francez decât italian. Munca a continuat timp de
secole, turnul principal fiind împodobit în 1762 cu o statuie policromă a
Fecioarei Maria . Cu o suprafață de 12000 mp, catedrala milaneză, una dintre
imaginile emblematice ale Italiei și ale Europei, este cel de-al treilea edificiu
bisericesc romano-catolic ca mărime din Italia . Podoabă cu totul unică a
arhitecturii gotice, catedrala din Milano are o capacitate de peste 40.000 de
locuri și o lungime de 157 m. Maiestuozitatea și formele estetice ale catedralei
sunt grăitoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai
înaltă atinge 109 metri, și cele peste 2000 de statui, sunt foarte atent
executate, la fel și marile ferestre ale clădirii, considerate a fi cele mai mari din
lume. Interiorul nu este mai puțin frapant. Cinci nave gigantice, separate de
stâlpi de piatră artistic sculptați, sunt încadrate de ferestre cu vitralii executate
cu mare măiestrie. Absida, partea cea mai veche a catedralei, include trei
ferestre în formă de roză. Fereastra mijlocie este una din cele mai mari ferestre
de absidă din lume.
 Catedrala Notre-Dame din Paris este un monument al arhitecturii gotice
timpurii din Franța. Construcția clădirii cu cinci nave s-a terminat prin lucrările
de pe fațada vestică, iar pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prima capodoperă a
stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate că desenele inițiale și strana evocau
încă stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oară soluții arhitecturale
specifice stilului gotic.Fațada dantelată și cele două turnuri patrulatere, de câte
69 m fiecare, radiază mult echilibru. Intrarea în catedrală se face prin trei porți
bogat ornamentate, care evocă simbolurile stilului gotic târziu. Impresia
spațială în interiorul bisericii este copleșitoare, zidurile ei se înalță pe trei
rânduri de coloane. De proporții impozante, 130 m lungime, 45 m lățime, 35 m
înălțime, unde încap până la 10.000 de persoane. Nava principală este
împodobită cu statui și picturi.
Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante
centre culturale, religioase și artistice românești. Intrarea în incinta mănăstirii
se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter și etaj, pe a cărui
fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost zidit în anul
1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând
mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei
și ale Țării Româneș . Paraclisul mănăstirii, așezat în partea vestică a incintei, cu
hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, este construit de mitropolitul Iacov
Putneanul în anul 1759, pe locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele
cutremur din 1739. Paraclisul a fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada
1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril Moroșan . Singura clădire rămasă din
vremea Sfântului Voievod Ștefan este Turnul Tezaurului a cărui construcție a
fost terminată în anul 1481. În el au fost adăpostite, în vremi de tulburare,
odoarele acestui sfânt lăcaș. Biserica originală a suferit mari modificări în
perioada 1653-1662. S-au păstrat liniile arhitectonice inițiale specifice stilului
moldovenesc, fiind alcătuită din cinci încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos
și altar. Se regăsesc astfel reunite elemente de arhitectură bizantine, gotice și
renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele două uși laterale ale
pridvorului, încadrate cu portaluri de piatră. Ușa masivă prin care se trece din
pridvor în pronaos are la partea superioară o pisanie care amintește de lucrările
de reconstrucție ce au avut loc în timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și
Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnița) trecerea către naos se face
printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele
desparțitor specific liniei arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este
încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce
se regăsește și în ornamentația interioară.
 BIBLIOGRAFIE
1 academia.edu
2 didactic.ro materiale-didactice
3 slideshare.net
4 wikipedia
5 vdocuments