ARTA GOTIC

Studenta: Toflecica Silvia

Facultatea de Istorie, Filosofie i Teologie
Specializarea: Istorie
Anul I
Disciplina: Istoria artei



Denumirea dat acestui stil aparine artitilor renascentiti,
nemulumiti de gusturile barbare pe care le trdeaz acest stil
artistic.
Idealul artistic specific Renaterii respingea aceast art pe motiv
c este lipsit de armonie, haotic si iraional.





Data apariiei goticului este greu de precizat. Condiile locale au determinat
mari decalaje de timp ntre construcii din diferite ri i regiuni.
Foarte rapid, se extinde n toat arhitectura francez i, de aici, n ntreaga
Europ.Perioada de extindere a artei gotice acoper un spaiu geografic
foarte important. La Nord, ptrunde n Scandinavia; la Est, atinge Polonia, iar
la Sud, cucerete o parte din Orientul Latin, pn n Cipru i insula Rhodos.

n Frana - ara de origine a acestui stil - prima construcie gotic din
regiunea pariziana dateaza din jurul anului 1130; dar n alte ri goticul apare
mult mai trziu, n a doua jumtate a secolului al XII-lea, i n secolul al XIII-
lea si chiar al XIV-lea n unele regiuni din Germania, unde va coexista mult
timp cu romanicul.
n Frana, stilul gotic a avut trei etape:
gotic timpuriu sau lanceolat(1140-1220)
goticul matur sau reionant
goticul trziu sau flamboaiant (flamboyant).

GOTICUL LANCEOLAT
Arta Gotic apare la
mijlocul secolului XII,
o dat cu construirea corului
bazilicii Saint-Denis,
la iniiativa Abatelui Suger.
Compus dintr-o nav cu
dou travee i dou colaterale
mai mici ca nlime, cldirea
a fost acoperita cu boli pe
ogive ncruciate. Imediat
dup construirea nartexului
a urmat nlarea noului cor, Bazilica Saint-Denis
cu dublu deambulatoriu, cu acelai sistem de boltire ogival, graie unei ogive
suplimentare. Teza estetic formulat de Suger avea ca reper principal lumina n
biseric, sursa de iluminare a spiritului. nlarea i lrgirea spaiilor,
ptrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor,
penumbrei i transparenei luminii.
Bolile se sprijin pe coloanele fine, dnd edificiului un aspect de o inedit
suplee i graie. Zidurile, al cror rol de susinere este diminuat, sunt strpunse
de goluri ornate cu vitralii care permit o iluminare abundent.

NAVA CENTRAL
BAZILICA SAINT-DENIS
Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres
Prima etap a goticului a avut
drept carcteristic prezena
turlelor-clopotni, n form de
lance, plasate deasupra intrrii
navelor laterale ale catedralei.
Ascuite, nalte, acestea ddeau
caracterul original de zveltele
i elansare a arhitecturii noi.
Desfurarea verticalitii edificiului,
cu turnurile lance, asigura impresia
general a sensului ascensional,
opus orizontalei dominante i
caracterului static i masiv al
construciilor romanice.

Catedrala Notre-Dame, Chartres
Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris

Este considerat momentul
clasic al stilului, avnd
caracteristic ponderea,
echilibrul proporiilor, armonia
ansamblului. Prezena ferestrei
n forma circular, rozeta sau
rozasa, plasat pe faada
vestic a catedralei, ddea
de asemenea particularitatea
goticului radiant. Rozeta
era considerata centrul
compoziional al structurii
plastice a faadei.


Catedrala Notre-Dame din Paris













Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate
reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg
spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese,
fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat
aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica.
Goticul flamboyant
Arhitectura perioadei are caracteristic
abundent decorarii faadelor cu
sculpturi n relief i ronde-bosse,
dominarea golului asupra plinului
faadelor i acoperirea golului cu vitralii.
Catedrala din Reims si Catedrala din
Amiens sunt reprezentative pentru
aceast perioad, n care vitraliile
ocup o mare parte a faadelor,
asigurnd ambiana feeric a luminii.
Sculptura n ronde-bosse i relief
creaez grandiosul spectacol al
mpodobirii ntregului exterior al
catedralei, siluetele i scenele
figurative fiind amplasate i integrate
arhitecturii de la sol pn la
acoperi i muchiile acestora, dispuse
pe arcele boutante i stqlpii de sprijin
ai acestora.

Catedrala din Amiens
Catedrala Notre-Dame, Reims
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice,
cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase
nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un
transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma
fiind totdeauna in numar impar.













Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres Planul Catedralei Notre-Dame, Reims
Elevaia.
Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica
romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.












Catedrala Notre-Dame, Chartres
Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga
navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si
comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta
adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si
vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.

Transeptul Altarul
Ultimul nivel este al ferestrelor care asigur luminarea direct a navei
central. Ferestrele de la triforium, transept i absidiole ca i cele ale navei
centrale sunt acoperite cu vitralii.
Sistemul de acoperire bolta nervurata cu arce frnte. Se deosebete
fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotic se bazeaz pe arcele
frnte (ogivale). Intersectata prin nenumrate deschideri nervurate, bolta
gotic se nal la zeci de metri de sol. ntre nervuri nu exist boltari (ca la
bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefuncional. Desfurarea cldirii
pe nlime, atingnd 35 m (N-D Paris) i 48 m (C.din Amiens), s-a putut
realiza datorit folosirii arcelor ogivale, care au permis bolilor gotice nlimi
impresionante.

Primele incercri ale arcelor ogivale au fost efectuate de abatele Suger la C.
St. Denis. Fa de bolta romanic, masiv i rigid, stilul gotic a folosit
sistemul de acoperire suplu si graios. Bolta era realizat din multiple arce
frnte, ntre ele avnd umplutura de zidrie. Cu ct arcele ogivale urcau mai
sus, cu ct ele erau mai nalte n raport cu deschiderea, cu att unghiul de
impingere n zidurile laterale era mai mic. Traversarea, ntretierea i
ntlnirea arcelor frnte se realiza n mijlocul bolii, punct numit cheie de
bolt, marcat, de obicei, cu un relief sculptat.
BOLTA






Statuile gotice erau realizate in asa fel incat aveau tot timpul o asemanare cu
a catedralei gotice ca si vitraliile au compozitiile de relif. Prin cerectarea
schitelor s-a observat desenul in forme strict geometrice, chiar daca era
desenat un om sau animal. Artistii gotici incercau sa descopere misterul
cercului si triunghiului si sa inteleaga diferite legi geometrice.
Stilul gotic ii urmeaza celui romanic.
In concluzie, artistii gotici au incercat sa se apropie de lumea interioara a
omului, tarsmitand prin ceea ce faceau, emotie.