B I S E R I C A

S F Â N T U L
M I H A I L –
L O C U R I
S F I N T E D I N
A P R O P I E R E A
N O A S T R Ă
PROIECT REALIZAT DE
PETRIȘOR ȘTEFAN ȘI
SAMOILĂ FILIP ȘTEFAN
 I. Introducere
II. Istorie
III. Arhitectură
IV. Elemente artistice
Cuprins V. Importanța in viețile
credincioșilor
VI. Concluzii
VII. Bibliografie
Introducere
• Printre monumentele arhitecturale ale Clujului, biserica Sfântul Mihail este, de departe, ca mai
importantă. Este exemplul cel mai complex pentru tipul de biserică parohială romano-catolică
din toată Transilvania si totodată o putem considera una dintre cele mai cunoscute clădiri
ecleziastice din țară.

• Prestigiul său se datorează atât vechimii si evenimentelor istorice care s-au petrecut sub bolțile
sale stelate, cât și dimensiunilor și importanței sale din punct de vedere al istoriei artei și
arhitecturi ardelene. Clădirea impozantă domina de peste șase veacuri și jumătate centrul
Clujului, înconjurată de casele și palatele construite în oraș, fiind asemănată evlavios cu un
venerabil patriarh în mijlocul nepoților.
 • Biserica poartă hramul Sfântului Mihail, acel arhanghel luptător al Domnului
sub protecția căruia a fost așezată întreaga episcopie catolică al Ardealului și care a fost
considerat si protectorul orașului medieval.

• Construcția acestei biserici este legată de actul istoric prin care Carol Robert de Anjou, regele
Ungariei, a acordat satului Cluswar titlul de oraș. ComunitățileEvu-lui Mediu obișnuiau să mar-
cheze dobândirea unor privilegii prin ridicarea unor monumente omagiale. Clujenii,
dorind să sublinieze noul statut al localității lor, au decis să construiască
o biserică atât de spațioasă, încât urmașii lor să încapă in ea chiar și peste sute de ani și să fie
subiect de admirație pentru cei veniți în oraș.
Fig. 1. Poarta barocă a curţii de vest
Fig. 2
 Istorie
• Putem afirma că istoria bisericii Sf. Mihail începe in anul 1316, când Clujul a devenit oraș, datorită
privilegilor acordate de regele Carol Robert. Nu există dovezi care să ateste cu exactitate începerea
lucrărilor de construcție, dar se poate crede că aceasta s-a întâmplat imediat după dobândirea privilegiului
de oraș. Această ipoteză este fundamentată de un document eliberat de cancelaria papala, aflată in exil la
Avignon (Franța).

• Biserica Sf. Mihail domină centrul istoric al Clujului. In jurul ei se întinde piața principală a orașului, de fapt
a doua piață, întrucât prima piață, dacă privim din punct de vedere cronologic, se află in centrul Cetății
Vechi, in Piața Muzeului de astăzi. Primele documente care vorbesc despre piața cea mare a orașului au fost
scrise in limba latină, iar termenul prin care au denumit-o era de theatro, ... in theatro nostre Civitatis..,
cum era pomenit in anul 1482. Suntem predispuși să asociem termenul de teatru cu clădirea sau locul
amenajat pentru reprezentarea unui spectacol sau cu reprezentarea unui act dramatic. Dar termenul are și
înțelesul de loc unde se petrece un eveniment, unde are loc o acțiune.
• Un astfel de loc era piața Clujului, formată pe la sfârșitul secolului al XIII-lea si începutul secolului al XIV-lea.
Era spațiul de întâlnire a localnicilor cu oamenii veniți din împrejurimi, din alte zone ale Ardealului sau din
alte țări ca să facă negoț.
• Cum se poate vedea din documentul prezentat în silde-ul următor, în anul 1349 deja a fost vorba despre
iluminarea și ornamentarea bisericii, respectiv despre donații făcute in folosul ei. De aici se poate înțelege că
biserica Sfântul Mihail trebuia să fi existat atunci, într-o formă oarecare. Acest lucru înseamnă că biserica Sf.
Mihail nu a fost începută în jurul anului 1350, cum se afirmă in multe studii. În jurul anului 1349, locașul de cult
era deja o clădire pentru care se cereau donații, în vederea ornamentării și iluminării, și nu a construcției.

• O ipoteză susține că biserica a fost începută în jurul anului 1350 și ca a fost terminată în jurul anului 1550. Alți
istorici susțin că pe locul actual al Pieței Unirii a existat o localitate importantă, nefortificată, care a fost nimicită
de mongoli in 1241. Această localitate avea o biserică parohială, construită în stil romanic, exact pe locul unde
se ridica astăzi biserica Sf. Mihail. Ca argument al acestei teorii, se spune că fragmentele de coloane romanice,
găsite în zidul nordic al bisericii Sf. Mihail, sunt fragmente rezultate din demolarea bisericii romanice.

• În documentul prezentat, este precizată de asemenea și Capela Sfântul Iacob (Sfântul Ioan din secolul al 16-lea),
construită înainte ca biserica Sf. Mihail să fie începută. Aceasta era amplasată aproximativ în centrul Pieței Unirii.
Servea, cel mai probabil, ca loc de rugăciune și spovedanie pentru oamenii veniți la Cluj să facă negoț. Aceasta a
ars în incendiul din 6 mai 1697, suferind stricăciuni grave, după care a fost demolată de tot.
Fig.3. Documentul eliberat de cancelaria papală de la Avignon in anul 1349, prin care se acorda indulgență tuturor celor care ajutau la ornamentarea și luminarea
bisericii Sf. Mihail și a capelei Sf. Iacob din Cluj. Acest document poate fi socotit „certificatul de naștere" al bisericii Sf. Mihail, deoarece este primul care vorbește
despre acest locaș de cult. Pe marginea de sus a documentului se pot vedea înscrisurile episcopilor ardeleni, care au reînnoit indulgenta, lăsând câte o etapă a
construcției bisericii.
Fig. 4 Fig. 5
Arhitectură
• În ciuda incertitudinii dății exacte a începerii construcției, este sigur faptul că corul este cea mai
veche parte a bisericii și poartă semnele goticului matur. Se compune din trei travee
dreptunghiulare și se termină într-una pentagonală. Acest cor este flancat de două altare sau
sanctuare laterale, care se deschid atât spre cor, cât și spre nava bisericii. Corul și cele două
altare laterale sunt acoperite cu bolți in cruce pe ogive, care sunt rezemate în grupuri de câte
trei colonete angajate pe pilaștri zvelți, ornamentate cu capiteluri sculptate, ce înfățișează
motive vegetale (frunzișuri), dar si motive zoo- și antropomorfe, mai precis scene figurative.
Aceste capiteluri sunt foarte importante în stabilirea etapelor construcției bisericii, deoarece
există doar pe acele porțiuni ale bisericii care au fost edificate in prima fază a construcției.

• Ținând cont de toate aceste elemente, putem afirma că partea cea mai veche a bisericii - corul
și altarele laterale - reprezintă un exemplu minunat al goticului matur, care tinde să elimine în
întregime peretele static și care, după toate aparențele, arată o influență a unor constructori
școliți pe șantierele catedralelor din Franța și îndeosebi din Germania.
• Atunci când au fost construite zidurile oblice care legau colturile exterioare ale corurilor
laterale de zidurile navelor laterale, a mai fost construită o parte foarte interesantă a bisericii.
Este vorba despre scara regală. Construită în zidul oblic de lângă sanctuarul lateral din dreapta
corului, accesibilă printr-o frumoasă ușă gotică, cu arc in forma de acoladă, această casă a
scărilor, foarte îngustă, duce din interiorul bisericii in pod. Este un caz unic n toată țara,
deoarece este concepută și construită astfel încât există două șiruri de trepte împletite în jurul
unui singur ax. Acest procedeu asigură accesul simultan a două persoane in casa scărilor. Dacă
ar fi existat doar un singur șir de trepte, deja chiar și două persoane s-ar fi împotmolit în spațiul
strâmt al tunelului. Prin cele două tunele cu trepte, un om poate urca, iar celălalt coborî fără să
se întâlnească in drum.

• Biserica impresionează de asemenea prin capitelurile cu decor floral, regăsite pe pilaștrii

prezenți pe peretele sudic, respectiv pe cel estic. Nenumăratele reliefuri, precum și
impresionantele blazoane aduc dovezi semnificative în legătură cu perioada construcției
bisericii.

• Corul și altarele laterale sunt iluminate prin ferestre mari, care ocupă aproape toată lățimea
pereților dintre pilaștri.
Fig.6 Fig.7,8
Fig. 9. Blazon ce sugerează că ar avea legătură Fig. 10. Relief cu o posibilă înfățișare a
cu ordinul cavalerilor cruciați cu stea roșie. împăratului Sigismund de Luxemburg
Elemente Artistice
• Biserica Sf. Mihail a fost pictată in cursul secolelor XIV și XV cu fresce, așa cum era obiceiul in
acea epocă in toată Europa. Începând cu a doua parte a secolului al XVI-lea, aceste reprezentări
ale sfinților au intrat in contradicție cu învățăturile confesiunilor reformate si unitariene care au
folosit biserică. Așa s-a întâmplat că enoriașii protestanți si preoții lor au distrus toate aceste
reprezentări. Distrugerea s-a făcut prin văruire; in cazul fericit (pentru noi), picturile au fost
doar acoperite cu var. În cazurile mai triste, frescele au fost rase si după aceea văruite. În primul
caz, mai exista șanse ca după descoperirea picturilor sub straturile de var să poată fi restaurate.
În al doilea caz, picturile sunt pierdute pentru totdeauna.
• Din fericire, în interiorul bisericii s-au păstrat câteva fragmente de fresce. Descoperite în cursul
restaurări biserici din ani 1956-1967 de către Darkó Lászlo, fragmentele au fost scoase de sub
straturile de var care le acopereau. Același artist a publicat un studiu despre rezultatele
obținute in această campanie de restaurare. Au fost descoperite suprafețe mai mari și mai mici
de fresce. Din aceste fragmente reușim să ne facem o idee vagă despre imaginea splendida a
biserici de dinainte de Reforma religioasă.
• Astfel, pe peretele navei sudice a fost pictată, in jurul anului 1450, o lungă suită de scene cu
figuri de sfinți. Cel mai mare fragment de frescă descoperită o reprezintă pe Sf. Maria flancată
de șapte sfinte, fiecare putând fi recunoscută pe baza atributului specific: Sf. Barbara cu turnul,
Sf. Ecaterina din Alexandria cu roata si cu paloșul, Sf. Margareta din Antiohia cu balaurul, Sf.
Agnes cu mielul, Sf. Angela cu crinul, Sf. Doroteea cu un coș plin cu flori și cu o creangă înflorită
si Sf. Ursula cu săgeata. Figurile din frescă sunt îmbrăcate in pelerine ample, cu falduri grele.
Din șirul de sfinte, doar figura centrala a Sf. Maria este reprezentată printr-o ușoară înălțare,
evidențiind astfel importanta ierarhică. Toate sfintele poarta pe cap coroana, în afară de Sf.
Doroteea, care are un fel de pălărie.

• Biserica Sfântul Mihail impresionează de asemenea prin fresca din capela Schleunig.
Fig. 11. Fresca din capela Schleunig a bisericii.
Fig.12. Fragment de frescă regăsit pe peretele sudic
al bisericii. Sf. Maria în compania celor șapte sfinte.
Importanța în viețile credincioșilor

• Pentru credincioșii care își trăiesc viața spirituală în jurul acestei biserici, ea reprezintă un loc
sacru, unde se pot ruga și se pot conecta cu Dumnezeu. Biserica oferă o oază de liniște și
meditație într-un oraș aglomerat și zgomotos, iar serviciile religioase regulare sunt un moment
important în viața credincioșilor.
• În plus, Biserica Sf. Mihail găzduiește numeroase evenimente culturale și sociale, cum ar fi
concerte de muzică clasică sau expoziții de artă. Aceste evenimente aduc oamenii împreună și
contribuie la creșterea coeziunii sociale și a sentimentului de comunitate.
• De asemenea, biserica are o importanță istorică deosebită, fiind un monument arhitectonic
impresionant și un exemplu al artei baroce din România. Mulți turiști vin să viziteze biserica și
să admire frumusețea și eleganța sa arhitectonică.
Concluzii
• Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca este un important monument arhitectural, considerat exemplul cel mai
complex de biserică parohială romano-catolică din Transilvania și una dintre cele mai cunoscute clădiri
ecleziastice din România. Construcția sa impozantă, care datează de peste șase veacuri și jumătate, este legată
de actul istoric prin care Clujul a primit titlul de oraș și marchează prestigiul și importanța sa din punct de vedere
al istoriei artei și arhitecturii ardelenilor.
• Biserica Sf. Mihail din Cluj-Napoca a fost înființată în jurul anului 1316, odată cu acordarea privilegiilor de oraș
de către regele Carol Robert, iar existența sa este atestată în documente care datează din anii 1349, indicând
faptul că era deja o clădire pentru care se cereau donații în vederea ornamentării și iluminării, și nu a
construcției. De asemenea, se presupune că pe locul actual al Pieței Unirii din Cluj-Napoca a existat o localitate
nefortificată, cu o biserică parohială în stil romanic, care a fost demolată pentru a face loc bisericii Sf. Mihail.
• Biserica are un cor și două altare laterale care prezintă semnele goticului matur, cu bolți în cruce pe ogive,
colonete angajate cu capiteluri sculptate în motive vegetale, zoo- și antropomorfe, sugerând influențe din
Franța și Germania. De asemenea, biserica are o scară regală unică, concepută cu două șiruri de trepte împletite
pentru acces simultan al două persoane, și ferestre mari care iluminează corul și altarele laterale.
• Biserica Sf. Mihail este un loc sacru pentru credincioși, oferind liniște și meditație într-un oraș aglomerat, și
găzduind servicii religioase și evenimente culturale. Ea are o importanță istorică și atrage mulți turiști datorită
frumuseții și eleganței sale arhitectonice.
Bibliografie
Cărți:
• "Clujul Gotic" - Lukács József
• "Povestea "orașului-comoară"" - Lukács József
Site-uri:
• Wikipedia.com
• bjc.ro
• Historia.ro
MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIA ACORDATĂ!
PROIECT REALIZAT CU SPRIJINUL PROF. VASIU
ANCA.

PETRIȘOR ȘTEFAN ȘI SAMOILĂ FILIP ȘTEFAN