Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava.

În scriptoria de la Putna au fost copiate manuscrise și au fost realizate miniaturi

prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte
de cult, icoane etc.
Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel
Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469.
Intrarea în incinta mănăstirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din
parter și etaj, pe a cărui fațadă estică se află stema Moldovei datată 1471. Turnul a fost
zidit în anul 1757 în vremea domnitorului Constantin Racoviță, despre aceasta dând
mărturie și stema de pe fațada de vest, în care apar reunite stemele Moldovei și ale
Țării Românești. Deoarece poetul Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici și cu alți
participanți la „Serbarea de la Putna” din august 1871 au înnoptat în acele zile în sala
de la etaj, această construcție se numește „Turnul Eminescu“. Tot pe latura de est este
situat și „Turnul clopotniței”, construit în anul 1882.
Biserica originală a suferit mari modificări în perioada 1653-1662. S-au păstrat
liniile arhitectonice inițiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcătuită din cinci
încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. Se regăsesc astfel reunite elemente
de arhitectură bizantine, gotice și renascentiste. Accesul în biserică se face prin cele
două uși laterale ale pridvorului, încadrate cu portaluri de piatră. Ușa masivă prin care
se trece din pridvor în pronaos are la partea superioară o pisanie care amintește de
lucrările de reconstrucție ce au avut loc în timpul domniilor lui Gheorghe
Ștefan și Eustratie Dabija. Din camera mormintelor (gropnița) trecerea către naos se
face printre două coloane masive ce au înlocuit în secolul al XVII-lea peretele
desparțitor specific liniei arhitectonice ștefaniene. La exterior biserica este încinsă cu un
brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce se regăsește și în
ornamentația interioară.

Moga Bianca Ionela

Clasa a XII-a A
Moga Bianca Ionela
Clasa a XII-a A
Moga Bianca Ionela
Clasa a XII-a A