Proiect Licenta

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE Rm. Valcea

Specializarea CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR SI A REZULTATULUI CU
APLICATIE LA S.C. CASVIL S.R.L.
Prof. coordonator:
Prof. Univ. Dr. Trana Dan Mircea
Conf. Univ. Dr. Diaconu Elena
Studenti:
Cinca (Nicolae) Luminita
Enachescu (Giuroiu) Iulia Ionela
Noaje Nicoleta Eugenia
Potopeanu Giorgiana Elena
Rm.Valcea 2009
0
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I Aspecte teoretice privind contabilitatea cheltuielilor
veniturilor si a rezultatul exercitiului
1.1. Delimitari si structuri privind contabilitatea cheltuielilor
1.1.1.
1.1.2.
1.1.3.
1.1.4.
1.1.5.
1.2.
Delimitari si structuri privind contabilitatea veniturilor
1.2.1.
1.2.2.
1.2.3.
1.2.4.
1.3.
1.4.
1.5.
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Contabilitatea cheltuielilor financiare
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite
Contabilitatea veniturilor din exploatare

Contabilitatea veniturilor financiare
Contabilitatea veniturilor extraordinare
Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustarea inflatiei
Contabilitatea rezultatului exercitiului

Suporturi informationale specifice cheltuielilor si veniturilor
Abordari internationale privind specificul contractelor de constructii ( IAS
11 Contracte de constructii )
CAPITOLUL II Studiu de caz la S.C. CASVIL S.R.L. Rm. Valcea

2.1. Prezentarea generala a societatii S.C. CASVIL S.R.L.
2.1.1. Obiectul de activitate
2.1.2. Organigrama societatii
2.1.3. Organizarea activitatii compartimentului financiar-contabil
2.1.3.1. Obligativitatea organizarii si conducerea contabilitatii
2.1.3.2. Reglementari juridice
2.2. Reflectarea in contabilitatea societatii S.C. CASVIL S.R.L. a

cheltuielilor, veniturilor si a rezultatului
2.2.1. Reabilitarea sediului Primariei Bujoreni
2.2.2. Reamenajare i modernizare Liceul Magheru
2.2.3. Analiza rezultatului pentru lucrrile executate de S.C. CASVIL
S.R.L
CAPITOLUL III
3.1.
Analiza sistemului informaional existent
3.1.1. Documente utilizate in procesul prelucrrii datelor

3.1.2. Algoritm, calcul, formule utilizate
3.1.3. Lista informatiilor necesare obtinerii situatiilor financiare de raportare si
sursa de provenienta
3.2.
Proiectarea conceptuala a aplicaiei informatice
3.2.1. Forma si coninutul documentelor primare

3.2.2. Forma si coninutul sistemelor finale de raportare (forma computerizata)
3.2.3. Lista completa a informaiilor necesare si anume (natura, lungime, sursa
de provenienta)
3.2.4. Schema de ansamblu a aplicaiei
3.3.
Proiectarea logica si fizica a aplicaiei informatice(ACCESS)
3.3.1. Modelul conceptual al bazei de date

3.3.2. Schema generala de prelucrare
3.3.3. Indicatii tehnice privind functiile fiecarei proceduri a aplicatiei
3.4. Prezentarea procedurilor

implementarea codului program
realizate
pe
calculator
3.5. Situaiile de raportare obinute prin utilizarea aplicaiei

informatice
3.6. Indicatii de utilizare, concluzii si propuneri de dezvoltare a
aplicatiei
CONCLUZII SI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Obiectivul de baza al oricarei intreprinderi il constituie obtinerea de rezultate financiare
favorabile, sub forma de profit, iar procesele economice reprezinta totalitatea actiunilor constiente
si organizate cu scopul de a transforma resursele materiale si de munca in produse, lucrari si
servicii aducatoare de venituri.
Pentru a evidentia procesele economice si pentru a determina rezultatul activitatii
economice al fiecarui exercitiu contabil sunt utilizate conturi de cheltuieli si conturi de venituri,
denumite si conturi de procese economice. Ele sunt deosebit de importante pentru masurarea
performantei. Efectuarea cheltuielilor determina o micsorare a situatiei nete, in schimb
constituirea si realizarea veniturilor produce o crestere a situatiei nete. In acest sens se valorifica
soldurile creditoare ale conturilor de venituri si soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli
pentru a se determina rezultatul exercitiului contabil
Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu. Astfel cheltuieliele reprezinta fie
elemente de activ in transformare, fie elemente de activ in devenire sau repartizabile asupra
situatiei nete, de aceea conturile utilizate pentru evidentierea lor au functie contabila de activ.
Ele se debiteaza cu cheltuieliule efectuate in cursul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la
decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii
cheltuielilor
Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor,
care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu. Astfel, veniturile reprezinta creantele ce
urmeaza a se concretiza in intrari de fluxuri de numerar sau in alte cresteri de active recunoscute.
Au functie contabila de pasiv, se crediteaza cu veniturile realizate in cursul exercitiului contabil
si se debiteaza la finele acestuia cu incorporarea veniturilor in rezultatele exercitiului, operatie in
urma careia conturile nu mai prezinta sold.
Cheltuielile si veniturile se evalueaza si se inregistreaza in conturile asociate in functie de
criteriul corespondentei si al naturii consumului, obligatiei sau platii, respectiv al creantei sau
incasarii.
Conturile de cheltuieli si de venituri se inchid, dupa caz, lunar sau la sfarsitul anului ca
exercitiu financiar prin contul 12 Rezultatul exercitiului. Cheltuielile se repartizeaza asupra
rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultate. Contul 12 Rezultatul exercitiului este un
cont de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului
evidentiaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul debitor, rezultatul sub forma de pierdere. In
felul acesta contul 12 Rezultatul exercitiului realizeaza legatura dintre conturile de cheltuieli si
de venituri, pe de o parte, si conturile de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor
reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra
cheltuielilor, iar pierderea, ca sold debitor exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare
a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA

CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATULUI
EXERCITIULUI
1.1.
Delimitari si structuri privind contabilitatea cheltuielilor
Potrivit Legii Contabilitatii1 cheltuielile se regasesc in contabilitate pe feluri de cheltuieli,

dupa natura sau destinatia lor (dupa caz); cu ajutorul mai multor conturi sintetice de gradul I,
care atunci cand este cazul se dezvolta in conturi sintetice de gradul II.
Cheltuielile sunt sume pltite sau de pltit de ctre unitatea patrimonial pentru:
consumurile proprii, munca prestat n folosul su, obligaii contractuale i legale fa de teri,
alte situaii excepionale, etc..In cazul procesului cheltuielilor se ntlnesc patru momente:
1.
Angajarea are loc n momentul n care se contractez obligaia bneasc
generatoare de pli sau consumatoare de resurse, ( ex. Aprovizionarea cu stocuri de la teri prin
metoda inventarului intermitent).
%
=
401Furnizori
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
4426TVA deductibila
2. Consumul este specific utilizrii efective resurselor n scopul satisfacerii unor nevoi
productive sau neproductive, dup caz, consumul propriu care se regsete n consumurile
efectuate pentru realizarea procesului de producie (respectiv desfacere )
= Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in
curs de executie
3. Plile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent n cadrul relaiilor
financiare, plile pot mbrac dou aspecte respectiv :
a) Pli cu echivalent (prestrile de servicii)
%
= 40 Conturi de terti
4426TVA deductibila
b) Fr echivalent (datoriile fa de bugetul statului , asigurrile sociale , alte bugete locale).
= 44 Bugetul statului, fonduri speciale si
conturi asimilate
4. Imputarea reprezint momentul cnd cheltuielile sunt decontate sau repartizate
asupra rezultatelor obinute. Imputarea care se realizeaz prin decontarea cheltuielilor asupra
rezultatelor obinute:
121 Profit si pierdere
= Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Menionm c excepie de la aceast regul fac nregistrrile privind plusurile de stocuri
prin care se crediteaz cheltuielile i se debiteaz conturile de stocuri i de asemenea materialele
obinute din declasarea obiectelor de inventar.
Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in = 603 Cheltuieli privind materiale de natura
curs de executie
obiectivelor de inventar
1
Conform cu Legea Contabilitatii nr.82/1991, art.16 alin. 2, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei
nr.454/18.06.2008
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli 2, dup natura lor, astfel:

a) Cheltuieli de exploatare (grupele 60- 65), care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile; costul de achiziie al obiectelor
de inventar consumate; costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei i apei consumate; valoarea animalelor i psrilor; costul
mrfurilor vndute i al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri, redevene, locaii de gestiune i
chirii; prime de asigurare; studii i cercetri; comisioane i onorarii; cheltuieli cu alte servicii
executate de teri; cheltuieli de protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal ;
deplasri, detari i transferri; cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, servicii bancare i
altele;
- cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurrile i protectia social i alte cheltuieli cu
personalul, suportate de persoana juridic);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creane i debitori diveri; despgubiri, amenzi
i penaliti; donaii i subventii acordate; cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de
capital).
b) Cheltuieli financiare (grupa 66), care cuprind:
- pierderi din creane legate de participaii ;
- cheltuieli privind investiiile financiare cedate ;
-diferenele nefavorabile de curs valutar ;
-dobnzile privind exerciiul financiar n curs ;
-sconturile acordate clienilor ;
-pierderi din creane de natur financiar i altele;
c) Cheltuieli extraordinare (grupa 67) privind calamitile i alte evenimente
extraordinare.
d) Cheltuielile cu amortizrile provizioanele si ajustarea la inflatie (grupa68)
e) Cheltuielile cu impozitul pe profit i alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidenieaz distinct, n funcie de natura lor.
.
1.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaiile economice i comerciale privind
aprovizionarea, producia i desfacerea bunurilor, lucrrilor i serviciilor. De asemenea sunt
incluse i operaiile privind investiiile, prin care se realizeaz producia i construcia proprie de
mijloace fixe. Structural contabilitatea operaiilor privind constatarea cheltuielilor se diferenieaz
n funcie de natura resurselor utilizate.
a) Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate
Prin aceast categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele
consumabile, energie i apa, precum i mrfurile.
n toate cazurile cnd se folosee metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate n
cursul exerciiului se nregistreaz prin articolul contabil:
60 Cheltuieli privind stocurile
Potrivit Planului de Conturi General
3XX Conturi de stocuri si productie in curs

de executie
Dac se utilizeaz metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se

nregistreaz cumprrile de stocuri, iar consumurile stocate se determin pe baza relaiei:
Cumprri = Intrri prin cumprri + Stocuri - Stocuri finale constate
consumate
de la furnizor
iniiale
la inventariere.
Pentru mrfuri se calculeaz cheltuielile componente ale costurilor vndute, folosind
relaia :
Costul mrfurilor = Intrri prin cumprri + Stocuri - Stocuri finale constatate
cumprate
de la furnizori
iniiale
la inventariere
Tipurile de registrri care intervin n aceste condiii sunt:
preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciiului, a stocurilor iniiale de materii prime,
materiale i mrfuri:
= 3XX Conturi de stocuri si productie in curs
de executie
nregistrarea cumprrilor de stocuri n cursul exerciiului:
%
= 40 Furnizori si conturi asimilate
4426 TVA deductibila
preluarea ca stocuri , la nchiderea exerciiului, a stocurilor determinate i evaluate pe
baz de inventar:
3XX Conturi de stocuri si productie in curs = 60 Cheltuieli privind stocurile
de executie
b) Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri.
Cheltuielile ocazionate cu lucrrile i serviciile executate de teri sunt grupate n dou
categorii:
Cheltuieli privind lucrrile i serviciile ocazionate direct de desfurarea activitii, n
ansamblu a ntreprinderii cum sunt; lucrrile de ntreinere i reparaiile; redevenele; locaiile de
gestiune i chiriile; primele de asigurare; studiile i cercetrile. Toate aceste cheltuieli se
nregistreaz n conturile din grupa 61 Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri
Cheltuieli privind lucrrile i serviciile legate direct de activitile de ansamblu
desfurate de ntreprinderi cum sunt; colaborrile cu terii; comisioanele i onorariile; protocol,
reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasri detari i transferri; pot i
telecomunicaii; alte servicii executate de teri. Aceste cheltuieli sunt nregistrate la conturile
reunite n grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de teri.
Colectarea cheltuielilor n cursul perioadei genereaz nregistrarea :
61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile = 40 Furnizori si conturi asimilate
executate de terti
Sau :
62 Cheltuieli cu alte servicii executate de = 51 Conturi la banci (53 Casa)
terti
c) Cheltuieli cu impozitele , taxele i vrsmintele asimilate.
impozitul pe salarii, potrivit legii bugetului de stat:
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si = 444 Impozitul pe venituri de natura
varsaminte asimilate
salariilor
impozite, taxe i vrsminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme
publice sub form de: prorata din TVA deductibil devenita nedeductibil; TVA colectat aferent
bunurilor i serviciilor folosite n scop personal sau predate cu titlu gratuit , cea aferent lipsurilor
peste normele legale, precum i cea aferent bunurilor i serviciilor acordate salariailor sub
forma avantajelor n natur; diferenele de pre la gaze i iei obinute din producia intern;
impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
alte impozite i taxe.
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si = 4426 TVA deductibila
4427 TVA colectata
446 Alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate
datorii i vrsminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale,
sub form de contribuii la: fondul special pentru sntate (excepie 4311 = 447); fondul special
pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor publice;
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si = 447 Fonduri speciale - taxe si varsaminte
asimilate
d) Cheltuieli cu personalul.
La aceast grup de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personalului,
cheltuielile privind contribuia ntreprinderii la asigurrile sociale i contribuia ntreprinderii la
fondul de omaj.
nregistrarea contabil este de forma :
64 Cheltuieli cu personalul
= 42 Personal si conturi asimilate
43 Asigurari sociale, protectie sociala si
conturi asimilate
e) Alte cheltuieli de exploatare.
Prin grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare se nregistreaz cheltuielile ocazionate de
pierderile din creane suportate de ntreprindere, pierderile din lichidarea dobnzilor i creanelor,
valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoi din eviden, valoarea
despgubirilor, amenzilor i penalitilor datorate sau pltite, valoarea donaiilor i subveniilor i
sponsorizrilor acordate .
Colectarea cheltuielilor genereaz nregistrarea :
65 Alte cheltuieli de exploatare
= 267 Creante imobilizate
4118 Clienti incerti sau in litigiu
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
3XX Conturi de stocuri si productie in curs
de executie
448 Alte datorii si creante cu bugetul
statului
451 Decontari intre entitatile afiliate
461 Debitori diversi
512 Conturi curente la banci
531 Casa
1.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare.

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creane legate de participaii, pierderile
din vnzarea titlurilor de plasament, diferenele de curs valutar din operaiile curente i
disponibilitile n devize la nchiderea exerciiului financiar; dobnzile curente aferente
mprumuturilor primite i altor datorii privind exerciiul n curs; sconturile acordate clienilor; alte
cheltuieli financiare.
Toate operaiile privind cheltuielile financiare sunt nregistrate prin conturile din grupa
66 Cheltuieli financiare. In acest scop se debiteaza conturile de cheltuieli (6xx) si se crediteaza

conturile care evidentiaza natura cheltuielii (conturi de dobanzi, conturi de datorii, conturi de
creante, conturi de trezorerie).
a) Cheltuieli cu dobnzile :
666 Cheltuieli privind dobanzile
168 Dobanzi aferente imprumuturilor si

datorii asimilate
4551 Actionari/ asociati conturi curente
511 Valori de incasat
518 Dobanzi
5198Dobanzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt
Mrimea cheltuielilor este determinat de felul dobnzii , mrimea creditului i durata
de rambursare.
Dac se aplic dobnda simpl , relaia de calcul a dobnzii ( D ) este:
D=
C *t *r
100
n care : C reprezint capitalul mprumutat ;

t - timpul de rambursare
r - rata dobnzii
b) Cheltuieli privind sconturile acordate.
Cheltuieli privind sconturile acordate n cadrul relaiilor de decontare cu clienii, inclusiv
a celor privind efectele comerciale de primit n cazul n care decontarea lor se face nainte de
termen, se contabilizeaz prin relaia :
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
= 4111 Clienti
413 Efecte de primit
511 Valori de incasat
Mrimea scontului (S) este egal cu :
t
Vn *
*r
360
100
S=
Unde: Vn reprezint valoarea nominal a creanei
t - timpul n zile
r - rata scontului
c) Cheltuieli privind investiiile financiare cedate.
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate reprezint diferena nefavorabil ntre
preul de cesiune i valoarea contabil de intrare al valorilor mobiliare de plasament. Se
contabilizeaz prin formula :
664 Cheltuieli privind investitiile financiare = 50 Investitii financiare pe termen scurt
cedate
d) Cheltuieli privind diferenele de curs valutar.

Cheltuieli privind diferenele de curs valutar cuprind diferenele nefavorabile de curs
valutar rezultate n urma lichidrii creanelor i datoriilor n devize ale ntreprinderii. Cumprarea
sau vnzarea unui bun n moned strin este nregistrat la un anumit curs de schimb care poate
fi cursul din ziua negocierii , cursul din ziua acceptrii comenzii , cursul la data transferului
dreptului de proprietate , cursul de la data facturrii sau cursul din ziua contabilizrii facturii .
Diferena dintre cursul reinut pentru contabilizare i cursul din ziua plii / ncasrii reprezint un
ctig sau pierdere nscris n venituirile sau cheltuielile financiare.
n cazul creanelor cheltuielile privind diferenele nefavorabile de curs valutar apar n
situaia n care valoarea de contabilizare din momentul derulrii operaiei este mai mare dect
valoarea la cursul zilei din momentul ncasrii creanei . Pentru datorii , diferenele nefavorabile
apar n situaia invers.
Cheltuielile se nregistreaz prin relaia:
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
16 Imprumuturi si datorii asimilate

267 Creante imobilizate
40 Furnizori si conturi asimilate
41 Clienti si conturi asimilate
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
45 Grup si asociati
462 Creditori diversi
531 Casa
541 Acreditive
542 Avansuri de trezorerie
e) Alte cheltuieli financiare.

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele dect cele nregistrate n celelalte
conturi din aceast grup. Exemplu, minusvalorile create ca diferen ntre valoarea contabil i
valoarea de plasament imediat negociabile ( de exemplu bonuri de tezaur), evaluate la valoarea
lor pe pia.
nregistrarea care se face n aceste condiii este de forma :
668 Alte cheltuieli financiare
= 50 Investitii financiare pe termen scurt
1.1.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare.

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare
cum sunt: calamitile naturale i exproprierile unor active.Se poate pune n discuie dac o
ntreprindere care se afl ntr-o zon supus frecvent calamitilor naturale ( de exemplu , lng
albia unui ru cu risc de inundaii n fiecare primvar ) poate considera valoarea pierderilor de
stocuri i la producia n curs de execuie n categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim c n
activitatea extraordinar sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacii distincte de activitile
curente ale ntreprinderii care apar neregulat i cu frecven redus.
Pentru a contabiliza cheltuielile extraordinare se utilizeaza contul 671 Cheltuieli privind
calamitatile si alte evenimente extraordinare, este cont de activ care se debiteaza cu valoarea
pierderilor din calamitati naturale si alte calamitati, expropieri de active si alte evenimente
extraordinare, prin creditul conturilor care reflecta valorile aferente de aceste evenimente ( in
principal imobilizari corporale si stocuri). Soldul contului se vireaza asupra rezultatului.
1.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizrile, provizioanele si ajustarile

pentru depreciere sau pierdere de valoare.
Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau extraordinare, ocazionate de deprecierea
activelor amortizabile i neamortizabile, precum i cele determinate de constituirea
provizioanelor pentru riscuri i cheltuieli i a provizioanelor reglementate.
Conturile din aceasta grupa se debiteaza cu amortizarea aferenta imobilizarilor corporale
si necorporale, cu valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor amortizate, precum si cu
valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri si cheltuieli si pentru deprecierea activelor de
natura imobilizarilor, stocurilor si creantelor neincasabile, prin creditul conturilor
corespunzatoare. Soldul conturilor de cheltuieli din aceasta grupa se vireaza asupra rezultatului la
finele exercitiului contabil.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaia :
686
Cheltuieli
financiare
privind = 15 Provizioane
amortizarile si ajustarile pentru pierderea de
28 Aortizari privind imobilizarile
valoare
29Ajustari pentru deprecierea sau pierderea
de valoare a imobilizarilor
39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie
49Ajustari pentru deprecierea creantelor
59 Ajustari pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie
1.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite.

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite
reprezentand prelevari obligatorii catre bugetul de stat a unei parti din profit si /sau din veniturile
realizate de ntreprindere, calculate conform legislatiei fiscale in vigoare, se utilizeaza conturile
grupei 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.
Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit se debiteaza lunar cu impozitul pe profit
prelevat de agentii economici ( cu exceptia microintreprinderilor) in favoarea bugetului de stat,
prin creditul contului 441 Impozitul pe profit/venit.
Contul 698 Alte cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite,se debiteaza cu
impozitul pe venitul datorat de microintreprinderi, precum si cu alte impozite, conform
reglementarilor emise in acest scop, prin creditul conturilor 441 Impozitul pe profit/venit si
4481 Alte datorii fata de bugetul statului.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face astfel:
691Cheltuieli cu impozitul pe profit
1.2.
441Impozitul pe profit/venit
Delimitari si structuri privind contabilitatea veniturilor

10
Potrivit Legii Contabilitatii3 contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri,

dupa natura lor sau sursa lor (dupa caz), grupandu-se in venituri de exploatare, financiare,
extraordinare si venituri din diminuarea provizioanelor.
Veniturile unitii patrimoniale sunt sume ncasate sau de ncasat pentru pentru bunurile
livrate, lucrrile executate i serviciile prestate terilor obligaii legale i contractuale din partea
unor teri si alte situaii excepionale.
n cadrul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz patru momente:
1. Producia este momentul crerii rezultatului ca produs al activitii consumatoare de
resurse rezultand obinerea produselor finite.
345 Produse finite
= 711 Variatia stocurilor
348 Diferente de pret la produse finite
2.Facturarea sau vnzarea pe credit const n transformarea dreptului de proprietate de la
vnztor la client. -Facturarea
411 Clienti
= %
Clasa 7 Conturi de venituri
4427 TVA colectata
3.ncasarea reprezint etapa n care rezultatul vndut se trasform n bani.
Clasa 5 Conturi de trezorerie
= 411 Clienti (413 Efecte de primit)
sau
Clasa 5 Conturi de trezorerie
= 704 Venituri din lucrari executate si servicii
prestate (706 Venituri din redevente, locatii
de gestiune si chirii)
4.ncorporarea este o etap strict contabil prin care veniturile sunt nglobate n
rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunztoare.
Clasa 7 Conturi de venituri
= 121 Profit si pierdere
Veniturile unitii patrimoniale sunt sume ncasate sau de ncasat pentru:
- pentru bunurile livrate , lucrrile executate i serviciile prestate terilor ;
- obligaii legale i contractuale din partea unor teri ;
- alte situaii excepionale ;
Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri 4, dup natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare (grupele 70-75) , care cuprind:
-venituri din vnzarea produselor , mrfurilor, lucrrilor executate i serviciilor prestate;
-venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru acoperirea pierderilor
i pentru acoperirea diferenelor de pre, precum i alte subvenii (finanarea activitii de
cercetare i alte finanri ) de care beneficieaz unitatea;
-alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane recuperate i alte
venituri din exploatare.
b)venituri financiare (grupa 76) , care cuprind:
- venituri din imobilizri financiare;
- venituri din investiii financiare pe termen scurt;
- venituri din creane imobilizate;
- venituri din investiii financiare cedate;
- venituri din diferene de curs valutar;
3
Conform cu Legea Contabilitatii nr.82/1991, art. 16, alin. 3 republicata in Monitorul Oficial al Romaniei
nr.454/18.06.2008
4
Potrivit Planului de Conturi General
11
- venituri din dobnzi;

- venituri din stocuri obinute;
- alte venituri financiare;
c) venituri extraordinare (grupa 77), de exemplu, daunele pretinse de deintorii de polie
n urma producerii unor calamiti.
d) venituri din provizioane si ajustarea la inflatie (grupa 78)
e) venituri din impozitul pe profit amanat (grupa 79)
Pentru contabilizarea directa a veniturilor, in mod sistematic, dupa natura si felul lor,
precum si pentru conectarea si compararea acestora cu cheltuielile care le-au generat se utilizeaza
clasa 7 Conturi de venituri aceasta s-a structurat pe grupe omogene de venituri dupa natura lor,
iar in cadrul fiecarei grupe s-au instituit conturi sintetice de gradul I si II pentru fiecare element
de venituri.
1.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

a) Venituri privind cifra de afaceri
Grupa 70 Cifra de afaceri cupinde principalele conturi in care se reflecta veniturile din
exploatare, ea include:
Venituri din vanzarea produselor finite (701)
Venituri din vanzarea semifabricatelor (702)
Venituri din vanzarea produselor reziduale (703)
Venituri din lucrari executate si servicii prestate (704)
Venituri din vanzarea marfurilor (707)
Conturile privind cifra de afaceri au functie contabila de pasiv si reflecta in credit
veniturile realizate din vanzari de produse (produse finite, semifabricate si produse reziduale),
marfuri si ambalaje, din lucrarile executate si serviciile prestate clientilor, din studii si cercetari,
din redevente (pentru concesiuni, leasing si locatii de gestiune), din chirii cuvenite si alte venituri
din activitatea comerciala. Lunar si implicit la finele exercitiului, soldul conturilor de venituri
privind cifra de afaceri se repartizeaza asupra rezultatului exercitiului, prin creditarea contului
121 Profit si pierdere.
b) Venituri privind variatia stocurilor
Veniturile din productia stocata, metoda inventarului permanent:
33 Productia in curs de executie
34 Produse
36 Animale
nregistrarea se face la costurile de producie, sau la preul prestabilit. Dac se face la
preul prestabilit conturilor de stocuri li se asociaz la intrarea pe debit conturile de diferene n
rou, sau n negru, dup caz. Dac s-a adoptat modalitatea nregistrrii diferenelor n negru,
tipurile de nregistrri sunt :
- diferene nefavorabile , costul de producie este mai mare dect preul prestabilit;
34 Produse
348 Diferenta de pret la produse
36 Animale
368 Diferente de pret la animale si pasari
- diferene de pre favorabile, costul de producie este mai mic dect preul prestabilit;
34 Produse
36 Animale
348 Diferenta de pret la produse
368 Diferenta de pret la animale si pasari
nregistrrile de mai sus se menin i n condiiile metodei inventarului intermitent, cu
12
deosebirea c este evideniat numai stocul final constatat i evaluat n cadrul inventarului la cost
de producie. Deci, nu intr n rol conturile de diferene de pre. Totodat, la deschiderea
exerciiului financiar pentru stocurile iniiale decontate asupra veniturilor se face nregistrarea :
711 Variatia stocurilor
= 33 Productia in curs de executie
34 Produse
36Animale
Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se inregistreaza prin relatia:
obinerea semifabricatelor din producie proprie ;
341 Semifabricate
transferarea semifabricatelor n gestiunea de materiale consumabile;
302 Materiale consumabile
= 341 Semifabricate
consumul acestora ;
602Cheltuieli cu materialele consumabile
= 302 Materiale consumabile
Veniturile realizate cu ocazia vnzrii produselor, lucrrilor, prestrilor de servicii i

mrfurilor ;
4111 Clienti
= 70Cifra de afaceri(la pretul de vanzare)
4427 TVA colectata
i concomitant , n cazul metodei inventarului permanent :
pentru costul de producie sau preul prestabilit privind producia stocat vndut;
711 Variatia stocurilor
= 34 Produse
36 Animale
Dac evidena se ine la pre prestabilit, conturilor de stocuri li se asocieaz cele care
evidenieaz difernele ntre costul de producie i preul prestabilit:
pentru costul de cumprare al mrfurilor vndute :
607 Cheltuieli privind marfurile
= 371 Marfuri
Dac evidena se ine la pre de vnzare , nregistrarea devine :
607 Cheltuieli privind marfurile (costul de = 371 Marfuri (pretul de vanzare)
cumparare)
378 Diferenta de pret la marfuri (rabatul
aferent pretului de vanzare)
c) Veniturile din producia de imobilizri
Inregistrarea la costul de producie se face astfel:
20 Imobilizari necorporale
=
21 Imobilizari corporale
23 Imobilizari in curs
72 Venituri din productia de imobilizari
d) Venituri din subvenii pentru exploatare primite la export sau pentru acoperirea
pierderilor privind diferenele de pre la produsele subvenionate.
Inregistrarea contabila este urmatoarea:
445 Subventii
= 741Venituri din subventii de exploatare
Venituri din creanele reactivate privind clienii i debitorii diveri:
411 Clienti
= 754 Venituri din creante reactivate si
debitori diversi
13
e) Alte venituri din exploatare, neincluse n producia exerciiului

sumele datorate de salariai privind debitele , remuneraii , sporuri sau adaosuri
necuvenite i avansuri nejustificate :
428 Alte datorii si creante in
=
758
Alte
venituri
din
legatura cu personalul
exploatare
sumele datorate de debitori diveri , ca urmare a pagubelor produse de acetia ;
=
758
Alte
venituri
din
exploatare
sumele ncasate reprezentnd venituri din exploatarea curent , cum este contribuia
prinilor pentru cree i grdinie;
=
758
Alte
venituri
din
exploatare
531 Casa
1.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare

Pentru contabilizarea veniturilor financiare generate de activitatea de trezorerie a unitatii
patrimoniale, incluzand: veniturile din titluri de participare, veniturile din investitii financiare pe
termen scurt, din creantele imobilizate, din diferentele de curs valutar, din dobanzi si din sconturi
acordate, etc. , se utilizeaza conturile din grupa 76 Venituri financiare
Conturile acestei grupe sunt de pasiv, si oglindesc in credit toate veniturile financiare
recunoscute in situatiile de sinteza (contul de profit si pierdere), iar in debit reflecta repartizarea
acestor venituri asupra rezultatului exercitiului ( cont 121 Profit si pierdere).
a) Venituri din imobilizari financiare
Contul 761 Venituri din imobilizari financiarereflecta in credit veniturile din dividendele
de ncasat sau ncasate, dup caz, de ntreprindere pentru titlurile imobilizate.
%
=761 Venituri din imobilizari financiare
b) Venituri din investitii financiare pe termen scurt
Contul 762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt oglindeste veniturile din
dividende i dobnzi de ncasat sau ncasate pentru investitii financiare.
= 762 Venituri din investitii financiare pe
termen scurt
531 Casa
Venituri din dobnzi cuvenite pentru obligaiuni i alte tiltluri de plasament;
5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de = 762 Venituri din investitii financiare pe
plasament
termen scurt
c) Venituri din creante imobilizate se constituie din dobnzile de ncasat sau ncasate,
dup caz, precum creanele imobilizate, pentru imobilizarile cedate in leasing financiar.
2676 Dobanda aferenta creantelor legate de = 763 Venituri din creante imobilizate
interesele de participare
531 Casa
14
d) Venituri din investitii financiare cedate, asigura evidenta veniturilor realizate din
vanzarea imobilizarilor financiare cedate, pentru diferene ntre preul de cesiune i cel de
cumprare ;
= 50 Investitii financiare pe termen scurt
764Venituri din investitii financiare cedate
531 Casa
509Varsaminte de efectuat pentru investitii
pe termen scurt
e) Veniturile din diferenele de curs valutar(765), dobanzi (766) si sconturi
obtinute(767):
Veniturile din diferenele de curs valutar rezultate n urma lichidrii creanelor i datoriilor
n devize evaluate la cursul zilei cu ocazia nchiderii exerciiului financiar;
16 Imprumuturi si datorii asimilate
= 765 Venituri din diferente din curs valuatar
267 Creante imobilizate
40 Furnizori si conturi asimilate
41 Clienti si conturi asimilate
45 Grup si actionari/asociati
46 Debitori si creditori diversi
51 Conturi la banci
53 Casa
54 Acreditive
Veniturile financiare din dobnzile cuvenite pentru disponibilitile din conturile bancare i
din creditele comerciale:
= 766 Venituri din dobanzi
472 Venituri inregistrate in avans
518 Dobanzi
1.2.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare.

Veniturile extraordinare pot aprea ca urmare a subveniilor primite pentru eliminarea
efectelor calamitilor, pentru reamplasarea activitilor productive n zone defavorizate sau
pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate dar i din despgubirile care nsoesc
exproprierea unor active pentru cauz de utilitate public.
Veniturile extraordinare provin din despagubirile primite de la societatile de asigurare
pentru pagubele produse de calmitati si alti factori distructivi, precum si din subventiile primite
pentru pierderi inregistrate.
Contul 771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele asimilate se
crediteaza cu despagubirile primite de la societatile de asigurare pentru pagubele din calamitati si
alte evenimente asigurate, prin debitul contului 5121, si totodata, cu veniturile din subventii
primite drept ajutor in cazul calamitatilor, prin debitul contului 445.
15
1.2.4. Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie

Toate veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare se
contabilizeaz, de regul, la nchiderea exerciiului financiar, n cazul ieirii activelor pentru care
s-au constituit provizioane pentru deprecieri i n situaia anulrii pariale sau totale a unor
provizioane rmase fr obiect.
Conturile de venituri din provizioane sunt de pasiv si reflecta in credit diminuarea
provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor pentru depreciere, precum si
anularea provizioanelor ramase fara obiect si se debiteaza cu ocazia repartizarii veniturilor asupra
rezultatului exercitiului.
Tipul de nregistrare privind veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare este:
15 Provizioane
= 78 Venituri din provizioane si ajustari pentru
depreciere sau pierdere de valoare
28 Amortizari privind imobilizarile
29 Ajustari pentru deprecierea sau pierderea
de valoare a imobilizarii
39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si
productiei in curs de executie
49 Ajustari pentru deprecierea creantelor
59 Ajustari pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie
16
1.3. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI

Pentru evidenierea n contabilitate a elementelor referitoare la rezultatul exerciiului
sunt utilizate conturile existente n Planul general de conturi la grupa 10 Capital i rezerve i
grupa 12 Rezultatul exerciiului,din aceasta grupa sunt utilizate conturile 121 Profit i
pierdere i 129 Repartizarea profitului.
Contul 121 Profit i pierdere reflect profitul sau pierderea realizat n cursul
exerciiului. Este un cont bifuncional care nregistreaz n credit la sfritul perioadei(luna),
soldul creditor al conturilor de venituri ,ct i pierderea contabil reportat, iar n debit la sfritul
perioadei soldul debitor al conturilor de cheltuieli, profitul net realizat n exerciiul precedent i
nerepartizat, profitul net realizat n exercitiul precedent care a fost repartizat pe destinaii.
Soldul creditor al contului reflect profitul realizat,dac veniturile depesc cheltuielile,
iar soldul debitor, pierderea realizat, dac cheltuielile depesc veniturile.
Contul 129 Repartizarea profitului este un cont de activ care nregistreaz n debit
rezervele constituite din profitul realizat n anul curent, acoperirea pierderilor contabile realizate
n exerciiile precedente din profitul realizat n exerciiul curent, sumele repartizate pentru
participarea salariailor la profit, dividende, profitul net al regiilor autonome, surse proprii de
finanare, iar n credit profitul net realizat n exerciiul precedent, care a fost repartizat pe
destinaiile legale.
Soldul contului reprezint profitul repartizat aferent anului n curs.
Documentul de reflectare a rezultatului activitii desfurate este Contul de profit i
pierdere sau Contul de rezultate.Se prezint sub forma unei liste care grupeaz veniturile i
cheltuielile dup natura activitii desfurate, iar n cadrul lor pe elemente primare de venituri i
cheltuieli.
In Romania conform OMFP 1752/2005 5 s-a adoptat modelul contului de profit si

pierdere in forma de lista, cu prezentarea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor
economica, inspirat cu preponderenta din Directiva a IV-a a Comunitatii Economice
Europene, astfel structurarea veniturilor si cheltuielilor se face dupa natura lor
Contul de profit si pierdere se structureaz pe trei pri, n funcie de cele trei tipuri de
activiti pe care se clasific veniturile i cheltuielile societilor comerciale: activitatea de
exploatare, activitatea financiar i activitatea extraordinara. El reflect veniturile, cheltuielile i
rezultatele obinute pe fiecare tip de activitate i n final, modul de obinere a rezultatului brut al
exerciiului (profit sau pierdere), cheltuielile cu impozitul pe profit aferent (n cazul obinerii de
profit) i profitul net.
Determinarea rezultatului exercitiului
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la
inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, astfel:
-inchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :
121
=
cls . 6
Profit si pierdere
Conturi de cheltuieli
-inchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :
cls. 7
=
121
Conturi de venituri
Profit si pierdere
In urma acestei operatiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121
Profit si pierdere si se supune impozitarii, iar pierderea se reflecta prin soldul final debitor al
aceluiasi cont.
Conform Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor
contabile armonizate cu directivele Europene
17
Profitul contabil brut determinat astfel, exprima acel profit care nu a fost influentat de
veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile si alte sume nedeductibile prevazute prin lege 6,
in vederea determinarii profitului fiscal impozabil si a impozitului pe profit.
PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE
Veniturile totale reprezinta sumele sau valorile incasate ori de incasat cu urmatoarea
structura : venituri din exploatare,respectiv venituri din vanzarea produselor, lucrarilor executate
si serviciilor prestate, din productia stocata, din productia de imobilizari, din subventii de
exploatare, precum si alte venituri din exploatarea curenta ; venituri financiare, respectiv venituri
din participatii, din alte imobilizari financiare, din creante imbilizate,din titluri de plasament, din
diferente de curs valutar, din dobanzi, din sconturi obtinute, creante imobilizate si alte venituri
financiare; venituri extraordinare adica venituri din subventii pentru evenimente extraordinare.
Cheltuielile totale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, dupa natura
lor,care sunt aferente realizarii veniturilor. Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar
dar care se refera la perioade sau la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile
curente ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare.
Conform reglementarilor legale, profitul impozabil 7 se calculeaza ca diferenta intre
veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din
vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga
cheltuielile nedeductibile .
PROFIT
PROFIT
DEDUCERI
CHELTUIELI
IMPOZABIL =
B RUT
- FISCALE
+ NEDEDUCTIBILE
FISCAL
Deducerile fiscale sau veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de
impozitare, care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil
La calculul profitului impozabil sunt deductibile urmatoarele sume utilizate pentru
constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor : rezerva, in limita de 5 % din profitul
contabil pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat;
cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate conform legii in limita a 5 % asupra
diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor , inclusiv accizele, mai putin cheltuiala
cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul; perisabilitatile, in limitele
prevazute in normele aprobate prin hotarare a Guvernului.
Cheltuielile nedeductibile8 sunt acele cheltuieli prevazute expres prin lege a fi scazute
din cheltuielile totale pentru a se afla cheltuielile deductibile ce se iau in calcul la determinarea
profitului fiscal impozabil.
Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitarii cu cota de impozit pe profit care este de
16 % , cu exceptiile prevazute de lege. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de
impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.
IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL IMPOZABIL x COTA DE ( 16% )
IMPOZIT /PROFIT
Atat profitul impozabil cat si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar 9,
cumulat de la inceputul anului.
Codul Fiscal al Romaniei

Se calculeaza si se evidentiaza lunar cumulate de la inceputul anului fiscal;
8
Prezente in Codul Fiscal Roman
9
Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, actualizata si republicata;
7
18
1.4. Suporturi informationale specifice cheltuielilor si veniturilor

Potrivit prevederilor art.6 alin 2. din Legea Contabilitii nr.82/1991 precum i a celorlalte
prevederi legale privind ntocmirea i utilizarea formularelor comune i celor cu regim special
utilizate n activitatea financiar i contabil, orice operaie patrimonial se consemneaz n
momentul efecturii ei ntr-un nscris care st la baza nregistrrilor n contabilitate , dobndind
astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmtoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea sediului ntreprinderii care ntocmete documentele;
- numrul i data ntocmirii acesteia;
- mentinerea prtilor care particip la efectuarea operaiei patrimoniale;
- coninutul operaiei patrimoniale i dac este cazul temeiul legal al efecturii acesteia ;
- datele cantitative i valorice aferente operaiei efectuate;
- numele i prenumele precum i semnturile persoanelor care le-au ntocmit, vizat i aprobat , dup
caz;
- alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor efectuate;
Registrele de contabilitate
Potrivit prevederilor articolului 25 din Legea Contabilitii nr. 82/1991 registrele de
contabilitate , precum i documentele justificative , care stau la baza nregistrrilor n contabilitate ,
se pstreaz timp de 10 ani , n arhiva persoanelor prevzute la articolul 1 din lege cu ncepere de la
data ncheierii exerciiului n cursul cruia au fost ntocmite , cu excepia tatelor de salarii care se
pstreaz timp de 80 de ani.
Definite prin prisma sistemului informaional contabil registrele de contabilitate reprezint
documente cu ajutorul crora se realizeaz nregistrarea cronologic i sistematic a operaiilor
economice i financiare n contabilitate, furniznd informaii privind situaia patrimoniului.
Legea contabilitii i Regulamentul privind aplicarea acestei legi prevd principalele
registre ce se folosesc:
Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru nregistrarea
operaiilor economico-financiare n ordinea efecturii lor n timp. Importana lor consta n
cunoaterea rulajului valoric al operaiilor pe o anumit perioada de timp i justificarea nregistrrii
lor n contabilitatea sistematic.
Registrul Cartea-mare este un document contabil obligatoriu n care se nscriu lunar,
direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile efectuate n registrul-jurnal,
stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i
soldurile finale. Formularele folosite drept registru Cartea-mare pot mbrca diverse forme, cum
ar fi: fie de cont pentru operaiuni diverse, fie de cont ah sau pe conturi corespondente, forma
Cartea-mare centralizatoare.
Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate elementele de
activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform posturilor din bilanul contabil,
inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale nscrise n Registrul-inventar au la
baz listele de inventariere sau alte documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul
contabil. Registrul-inventar cuprinde dou pri: listele de inventariere i recapitulaia inventarului.
n cadrul recapitulaiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile
patrimoniale de activ i pasiv.
19
Documente privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor.

a)
Jurnal de vanzari este un formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a

prestarilor de servicii,
Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,
Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru
determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si
are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat.
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
b)
Jurnal de cumparari este un formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a

prestarilor de servicii,
Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,
Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si
are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari
de servicii).
Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in
conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
c) Factura(furnizor / client) este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inscriere
si numerotare , comun pe economie, executat pe hartie autocopiativa securizata.
Serveste ca :
Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si
marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;
Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
Document de incarcare in gestiunea primitorului ;
Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a
cumparatorului.
Documente contabile de sintez.
Documentele contabile de sintez i raportare in formatia definita prin Cadrul Contabil
General IASB10, se compun din:
Bilanul contabil (contul situaiei patrimoniale )
Contul de rezultate (contul de profit i pierdere)
Situatia fluxurilor de trezorerie
Situatia modificarilor capitalului propriu
Politicile contabile si notele explicative
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei si performantelor
financiare ale unei societati comerciale.
10
Conform cu IAS 1Prezentarea situatiilor financiare;
20
1.5. Abordari internationale privind specificul contractelor de

constructii ( IAS 11 Contractele de constructii )
IAS 11 Contracte de construcii definete contractul de construcii dup cum urmeaz
un contract de construcii este un contract negociat n mod particular pentru construirea unui
activ sau a unei combinri de active care se afl ntr-o strns interdependen n ceea ce privete
tehnologia i funcionarea sau utilitatea lor final.
Principala problem n cazul contractelor de construcii o constituie alocarea veniturilor
i costurilor contractuale de construcie, dat fiind c acest gen de contracte, de regul, se ntind pe
mai muli ani.
Veniturile contractuale trebuie s cuprind urmtoarele elemente, n msura n care este
posibil a fi obinute i pot fi evaluate rezonabil :
- valoarea iniial a veniturilor convenite prin contract ;
- modificrile aprute pe parcursul desfurrii contractului, revendicarile i plile de stimulare:
a) n limita sumei probabil a fi primita ca venit ;
b) care se pot evalua n mod credibil ;
Venitul contractual este evaluat la valoarea just a contraprestaiei primite sau de primit.
Evaluarea venitului contractual este afectat de o multitudine de incertitudini care depind de
rezultatul evenimentelor ulterioare. Evalurile trebuie revizuite pe msur ce incertitudinile sunt
reevaluate i apar evenimente noi. Prin urmare valoarea veniturilor contractuale poate crete sau
descrete de la o perioad la alta.
Costurile contractuale trebuie sa cuprinda, in conformitate cu paragrafele 16-21, din
IAS 11, urmatoarele:
- Costurile directe aferente contractului specific;
- Costurile atribuibile activitatii contractului, in general, si care pot fi alocate contractului;
- Alte astfel de costuri specificate in contract si de care raspunde beneficiarul in termenii
respectivului contract.
Recunoaterea veniturilor i cheltuielilor contractuale

Conform IAS 11, paragraful 22, costurile si veniturile contractuale trebuie recunoscute
ca si costuri si venituri de referinta pentru stadiul final al activitatii contractuale numai atunci
cand rezultatul unui contract de constructie poate fi estimat in mod credibil. Este foarte important
de retinut ca o pierdere preconizat a se realiza in cadrul contractului de construcii, conform
paragrafului 36 din IAS 11, trebuie asimilat imediat ca o cheltuial.
n cazul contractelor de constructii cu pre fix, rezultatul acestuia este estimat credibil
dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
- venitul contractual total este evaluat credibil ;
- este posibil ca beneficiile economice asociate contractului s fie generate ctre ntreprindere ;
- costurile contractuale necesare terminrii contractului , precum i stadiul de ndeplinire a
contractului la data bilanului sunt evaluate credibil ;
- costurile aferente contractului pot fi identificate i evaluate credibil , astfel nct ele s fie
comparate cu estimrile precedente ;
n cazul contractelor de constructii cost plus rezultatul este estimat credibil dac
sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
- este posibil ca beneficiile economice asociate contractului s fie generate ctre ntreprindere;
-costurile contractuale , fie c sunt sau nu rambursabile , pot fi identificate i evaluate credibil.
Recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor contractuale prin referinta la stadiul final de
executie a contractului este de cele mai multe ori vazuta ca o parte importanta a metodei de
definitivare a unui contract. Conform acestei metode, veniturile contractuale se recunosc in contul
de profit si pierdere in perioadele contabile in care munca a fost prestata. Costurile contractuale se
21
recunosc in acelas cont in perioadele contabile in care s-a prestat activitatea la care se refera.
CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ LA S.C. CASVIL S.R.L. RMNICU VLCEA
2.1. Prezentarea general a societii
Sediul: Str. Regina Maria, nr. 11, Bloc C4, Scara C, Apart. 2
Rmnicu Vlcea, Vlcea
Nr. inreg. Reg. Com. J38/207/2002
Cod fiscal: RO 14597740
IBAN: RO81BUCU866828302511RO01
Banca: Alpha Bank Rmnicu Vlcea
E-mail: casvilvalcea@yahoo.com
Tel: 0350/407.682, fax: 0350/407.683
S.C. CASVIL S.R.L. este o firm romneasc cu capital integral privat, cu rspundere
limitat, cu asociat unic, specializat n lucrri de construcii i amenajri interioare i exterioare
din Rmnicu Vlcea.
Societatea a fost nregistrat la Oficiul Registrului Comerului sub numrul J / 38 /207 /
2002, avnd codul de nregistrare fiscal nr. RO 14597740, funcionnd n baza Legii nr. 31/1990
legea Societilor Comerciale. Sediul societii este n judeul Vlcea, Rm. Vlcea, str. Regina
Maria, nr. 11, bl. C4, sc. C, ap. 2, parter. Activitatea bancar este desfurat n colaborare cu
Alpha Bank, sucursala din Rmnicu Vlcea, operaiunile bancare nregistrndu-se n Contul
IBAN: RO 81 BUCU 8668 2830 2511 RO 01.
Conform actului adiional la actul constitutiv al societii din data de 27.02.2008, se
majoreaz capitalul social de la 200 lei la 20.500 lei, cu suma de 20.300 lei, aport n numerar
integral subscris i vrsat de ctre asociatul unic i este mprit n 2.050 pri sociale la valoarea
nominal de 10 lei fiecare, aparinnd n totalitate asociatului unic.
Societatea este administrat de IONESCU GHE. BOGDANEL, n calitate de asociat
unic.
S.C. CASVIL S.R.L. s-a impus rapid pe piaa construciilor din ar deoarece beneficiaz,
pe de o parte, de un patrimoniu material considerabil, iar pe de alt parte, de o valoroas echip
de specialisti ingineri, economisti, maitri, muncitori cu o mare experien n activitatea de
construcii.
Societatea CASVIL S.R.L. este un partener credibil pentru investitorii din domeniul
construciilor, dar si un concurent redutabil pentru alte firme de construcii, meninndu-se n
topul acestora, prin lucrrile realizate.
Personalul calificat, dotrile i managementul eficient i competitiv permit societii
noastre s execute lucrri complete, respectiv proiectare, executie, urmarire lucrri de persoane
atestate.
Calitatea lucrarilor executate, seriozitatea i buna organizare au creat premisele abordrii
unor obiective din cele mai diverse locuine, hale industriale, spaii de productie, sedii
administrative, aezminte religioase, monumente de art, lucrri aeroportuare, lucrri de
drumuri, lucrari n domeniul gospodririi apelor i construciilor hidrotehnice, precum i
instalaii
complexe.
Inc de la nfiinare s-a derulat i se deruleaz contracte importante cu beneficiari din
Municipiul Ramnicu Valcea (Primarie, Inspectoratul Judetean Scolar, Episcopia Ramnicului),
ct i din alte localiti ale judeului (Bujoreni, Runcu, Pietrari, Grditea, Sineti etc.).
22
Realizrile importante atribuite societii au fost:
- realizarea reparaiilor la imobilul din Str. Tudor Vladimirescu,

nr. 15, Rmnicu Vlcea Casa Castoriilor i construcia Slii de
Festivitaii aferente acesteia.
- amenajarea i modernizarea la standarde nalte a

Pavilionului Central din Parcul Zavoi, sediul Teatrului Ariel din
Ramnicu Valcea.
- realizarea amenajrii i modernizarea Cinematografului

Flacra din str. Nicolae Iorga, nr 10, Rmnicu Vlcea
Anul acesta se deruleaz contracte importante pentru finalizarea lucrrilor: supraetajare a

fostului Internat al Liceului Economic din Ramnicu Valcea, extindere si mansardare Centrul
Social de Urgenta Ioana - Ramnicu Valcea, reamenajarea Scolii cu clasele I-IV din LespeziGoranu, modernizarea locurilor de joac din raza judeului, etc.
Buna desfurare a activitiilor prestate fa de partenerii notrii, calitatea lucrrilor de
excepie, buna organizare a desfurrii contractelor ncheiate cu diversi parteneri a condus la
ctigarea consecutiv a locului secund n anii 2006 i 2007 n cadrul Competiiei Naionale a
Montatorilor, la categoria Renovri cldiri publice.
Mai pot fi menionate i urmtoarele lucrri de construcii prin care firma ii pune n
eviden buna prestaie i seriozitatea n nchierea contractelor semnate:
Amenajare spaii administrative i de cazare la Stadionul Municipal,

coala Romn de Afaceri,
23
RK Primria Bujoreni,
RK spaii comerciale PT3 Ostroveni,
RK sediu Direcia Comunitar de Eviden a persoanelor,
RK spaii de locuit Colonia Nuci ( beneficiar Primria Vlcea ),
Consolidare i extindere imobil str. Tudor Vladimirescu ( SC Farmacie Bjan SRL ),
Reparaii curente spaii protocol Primria Vlcea,
Reparaii curente sediu SC Ambient SRL,
Grup colar Forestier nlocuire ferestre,
Grup colar General Magheru nlocuire ferestre,
Grup colar Ferdinand I nlocuire ferestre,
2.1.1.
Obiectul de activitate
Actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev.2 stabilete ca domeniul de

activitate Grupa 412 Lucrri de construcii a cldirilor rezideniale i nerezideniale, activitatea
principal fiind cea din Clasa 4120 Lucrri de construcii a cldirilor rezideniale i nerezideniale
Incheierea actului adiional din 28.02.2008 atribuie societii ca obiect de activitate
urmtoarele clasificri:
Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcii cod CAEN 2223
Fabricarea de ui i ferestre din metal cod CAEN 2512
Lucrri de vopsitorie, zugrveli i montri de geamuri cod CAEN 4334
Comer cu ridicata al materialului lemnos i al materialelor de construcii i
echipamentelor sanitare cod CAEN 4673
Comer cu ridicata nespecializat cod CAEN 4690
2.1.2.
Organigrama societii
Societatea are ncadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata un numar de 39 de

angajati:
Director general societate comercial
ef serviciu marketing
Director tehnic
Contabil
Secretar
Operator introducere, validare i prelucrare date
Sub inginer construcii civile, industriale i agricole
Zidar pietrar
Lctu mecanic de ntreinere i reparaii universale
Lctu montator
Zidar rosar - tencuitor
Tmplar universal
Zugrav, vopsitor
Magazioner
24
25
COMPARTIMENT
FINANCIAR
CONTABIL
RESURSE
UMANE
CONTROLUL
CALITII
Dulgher pentru construcii

Faianar
Muncitor necalificat la demolarea cldirilor, cptueli zidrie, faian, gresie, parchet
ofer de autoturisme i camionete
ANTIERE
DIRECTOR TEHNIC
ATELIER
PVC
APROVIZIONARE
RESPONSABIL
LUCRRI
RESPONSABIL
TEHNIC CU
EXECUIA
SECRETARIAT
REPREZENTANTUL
MANAGEMENTULUI
PENTRU CALITATE
DIRECTOR MARKETING
DIRECTOR GENERAL
2.1.3.
financiar-contabil
Organizarea activitatii compartimentului
2.1.3.1. Obligativitatea organizrii i conducerea contabilitii

Conform prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat,
modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 61/2001 rspunderea pentru organizarea
i conducerea contabilitii revine administratorului sau altei persoane care are obligaia
gestionarii unitii respective.
La S.C. CASVIL S.R.L. contabilitatea este organizat i condus de o persoan angajat
care are i calitatea de contabil autorizat.
Forma de contabiliate utilizat este contabilitatea n partid dubl.
Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional.
Contabiliatea imobilizrilor se ine pe categorii i pe fiecare obiect de eviden.
Contabilitatea clientilor i furnizorilor, a celorlalte creane i obligaii se ine pe categorii, precum
i pe fiecare persoan fizic sau juridic.
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinaia lor, dup caz.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura sau sursa lor, dup caz.
2.1.3.2 Reglementari Juridice

Reglementri contabile naionale:
Legea Contabilitii nr. 82/1991, (republicat la 04.01.2005), cu modificrile i
completrile ulterioare;
H.G. nr. 704/1993, prin care se aprob regulamentul de aplicarea a Legii contabilitii
nr.82/1991;
Ordonana Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, aprobat cu
modificri prin Legea nr. 111/2003, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr.306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile simplificate, armonizate cu directivele europene;
Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitii Economice Europene i cu Standardele
Internaionale de Contabilitate;
Lege privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificrile ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, aplicabil de la 01.01.2006.
Hotrrea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune
privind activitatea financiar i contabil i a normelor metodologice privind ntocmirea i
utilizarea acestora;
Ordinul Ministrului Finanelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Nomelor metodologice de
ntocmire i utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special,
privind activitatea financiar i contabil;
26
Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr.1948/2003 privind personalizarea formularelor

tipizate cu regim special, comune pe economie, cu modificrile ulterioare.
S.C. CASVIL SRL este pltitoare de impozit pe profit i a Taxei pe Valoarea Adugat.
Pn la 31.12.2005 a aplicat reglementrile contabile simplificate, armonizate cu
directivele europene, conform prevederilor OMFP nr.306/2002, iar ncepnd cu 01.01.2006
aplic prevederile Ordinului nr.1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementrilor
contabile conforme cu directivele europene.
Reglementrile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene stabilesc
principiile i regulile contabile de baz, forma i coninutul situaiilor financiare simplificate,
avnd ca scop general armonizarea acestora cu directivele europene.
Obiectul de activitate, asa cum este mentionat si in prezentarea societatii S.C. CASVIL
S.R.L. sunt lucrarile de constructii amenajari interioare si exterioare.
In urma licitatiilor purtate cu diferite societati se alege una care prezinta o oferta
convenabila pentru beneficiar si care are posibilitatea de a executa lucrarea in conditi optime, atat
legat de protectia muncii cat si de echipamentele de lucru care poate asigura respectarea
termenului de executie prevazut in contractul inchieiat in urma castigarii licitatiei.
2.2 Reflectarea in contabilitatea societatii S.C. CASVIL

S.R.L. a cheltuielilor, veniturilor si a rezultatului
n continuare, vom descrie dou lucrri de execuie care reliefeaz cel mai bine
cheltuielile, veniturile i rezultatul la societatea amintita.
2.2.1.
Reabilitarea sediului Primriei Bujoreni
In urma castigarii licitatiei s-a intocmit contractul cu nr. 438/10.10.2007, care are un
termen de 5 luni, valoarea contractului este de 89.500,00 lei si este onorat din bugetul primariei .
Pentru executarea lucrarii de reamenjare a sediului Primariei Bujoreni au fost necesare
materiale si materii prime care au fost achizitionate de la diferiti furnizori de materiale de
constructii:
De la furnizorul S.C. DRAGMA CONSTRUCT S.R.L. s-au luat materiale in valoare de
4.662,32, suma aferenta facturii nr 8111567 din luna in curs, materiale pentru lucrarile sanitare.
Inregistrea materialelor in contabilitate se face in urma eliberarii facturii fiscale de
furnizor. Intrarea in gestiune se face prin operatia contabila:
%
=
401 4.662,32
3021
3.917,92
4426
774,40
De la furnizorul S.C. DAMILA S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 955,09, suma
aferenta facturii nr. 4669 din luna in curs, materiale ca glet, ciment, var, vopsele, etc .
Intrarea in gestiune se face prin operatia contabila:
%
=
401
955,09
302
302,55
3021
500,05
4426
152,49
27
De la furnizorul S.C. ROMETEC S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 826,93, suma
aferenta facturii nr 9537 din luna in curs, materiale din PVC, necesare montarii ferestrelor.
%
=
401
826,93
3021
694,90
4426
132,03
De la furnizorul S.C. PRACTIK MOB S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 2.000,01,
suma aferenta facturii nr 53 din luna in curs, materiale necesare parchetarii, mobila, etc.
%
=
401
2.000,01
3021
1.680,68
4426
319,33
Totalul pentru facturile intrate in gestiune se poate reprezenta prin operatia contabila,
pozitionata la sfarsitul notei contabile :
%
=
401
8.474,35
302
302,55
3021
6.793,55
4426
1.378,25
Pentru descarcarea din gestiune a facturilor intrate se face bon de consum pentru
materialele utilizate:
602
=
302
302,55
6021
3021
6.793,55
Pe langa cheltuielile aferente lucrarilor de executie S.C. CASVIL S.R.L. a inregistrat in

luna curenta, cheltuieli cu servicii executate la terti, cheltuieli de natura convorbirilor telefonice,
cheltuieli cu inchirierea anumitor utilaje, etc.
Intrarea in gestiune a urmatoarelor cheltuieli se evidentiaza prin urmatoarele inregistrari:
De la S.C. TEHNOLOGIC SISTEM S.R.L. s-a primit factura nr. 3728687, in valoare de
14.694,57 lei pentru servicii proiectare:
%
=
401 14.694,57
628
12.348,38
4426
2.346,19
De la S.C. DUAL DISTRICON S.R.L. s-a primit factura nr. 3436879, in valoare de
32.506,04 lei pentru inchirierea diferitelor utilaje si transporturile sorturilor:
%
=
401 32.506,04
624
27.316,00
4426
5.190,04
Totalul pentru facturile intrate in gestiunea aferenta se poate reprezenta prin operatia
contabila, pozitionata la sfarsitul notei contabile:
%
=
401 47.200,61
624
27.316,00
628
12.348,38
4426
7.536,23
28
2.2.2.
Reamenajare i modernizare Liceul Magheru
In urma castigarii licitatiei s-a intocmit contractul cu nr. 5.404/01.05.2008, care are un
termen de 12 luni, valoarea contractului este de 150.000,00 lei si este onorat din bugetul primariei
Rm. Valcea.
Pentru executarea lucrarii au fost necesare materiale si materii prime care au fost
achizitionate de la difeiriti furnizori de materiale de constructii:
De la furnizorul S.C. LINDAB S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 31.437,24, suma
aferenta facturii nr 10268 din luna in curs, materiale pentru schimbarea acoperisului.
Inregistrea materialelor in contabilitate se face in urma eliberarii facturii fiscale de
furnizor. Intrarea in gestiune se face prin operatia contabila:
%
=
401 31.437,24
3021
26.417.85
4426
5.019,40
De la furnizorul S.C. DRAGMA CONSTRUCT S.R.L. s-au luat materiale in valoare de
17.479,57, suma aferenta facturii nr. 8111570 din luna in curs, materiale ca glet, ciment, var,
vopsele, etc .
%
=
401 17.479,57
3021
14.688,72
4426
2.790,85
De la furnizorul S.C. AMBIENT VL S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 5.929,70,
suma aferenta facturii nr. 1201943 din luna in curs, materiale pentru lucrarile sanitare.
%
=
401
5.929,70
3021
4.982,94
4426
946,76
De la furnizorul S.C. SUPER YILDIZ S.R.L. s-au luat materiale in valoare de 4.278,68,
suma aferenta facturii nr 5126250 din luna in curs, materiale din PVC, necesare montarii
ferestrelor.
%
=
401
4.278,68
302
295,85
3021
3.299,69
4426
683,14
Totalul pentru facturile intrate in gestiune se poate reprezenta prin operatia contabila,
pozitionata la sfarsitul notei contabile :
%
=
401
59.125,2
302
295.85
3021
49.389,2
4426
9.440,15
29
Pentru descarcarea din gestiune a facturilor intrate se face bon de consum pentru
materialele utilizate:
602
=
302
295,85
6021
3021
49.389,20
Cheltuielile suplimentare aferente celei de-a doua lucrare de reamenajare inregistrate in

luna curenta, au fost cheltuieli cu servicii executate la terti, cheltuieli de natura convorbirilor
telefonice, cheltuieli cu inchirierea anumitor utilaje, etc.
Intrarea in gestiune a urmatoarelor cheltuieli se evidentiaza prin urmatoarele inregistrari:
De la S.C. TEHNOLOGIC SISTEM S.R.L. s-a primit factura nr. 3728687, in valoare de
30.000,00 lei pentru servicii de proiectare retea electrica:
%
=
401 30.000,00
628
25.210,08
4426
4.789,92
De la S.C. MAS FLOORCOVERING S.R.L. s-a primit factura nr. 1742, in valoare de
10.513,51 lei pentru transportul deseurilor si sorturilor:
%
=
401 10.513,51
624
8.834,88
4426
1.678,63
Totalul pentru facturile intrate in gestiunea aferenta se poate reprezenta prin operatia
contabila, pozitionata la sfarsitul notei contabile :
%
=
401 40.513,51
628
25.210,08
624
8.834,88
4426
6.468,55
Veniturile aferente activitatii de baza a societatii, conform contractelor de executie
incheiate cu beneficiarii, pentru care s-au emis facturi.
Inregistrarea contabila a facturei emise catre Primaria Bujoreni, din comuna Bujoreni,
Judetul Valcea, pentru lucrarea Reamenajare sediu Primaria Bujoreni :
411
=
%
89.500,00
704
75.210,08
4427 14.289,92
Inregistrarea contabila a facturei emise catre Primaria Rm. Valcea, Judetul Valcea, pentru
lucrarea Reamenajare si modernizare Liceul Magheru:
411
= %
150.000,00
704
126.050,42
4427
23.949,58
30
2.2.3.
Analiza rezultatului pentru lucrrile executate de S.C.
CASVIL S.R.L. Rm. Vlcea
n continuare vom face o analiz asupra contului de profit i pierdere, fr a lua n
considerare operaiunile bancare i casa. Pe baza analizei profitului fiecrei lucrri, innd cont
doar de cheltuieli cu materii prime i cheltuieli adiacente cu serviciile executate de teri, se
constat urmtoarele:
La lucrarea Reabilitatea sediului Primariei Bujoreni s-au inregistrat venituri si
cheltuieli:
704
121
75.210,08
121
%
602
6021
624
628
46.760,48
302,55
6.793,55
27.316,00
12.348,38
Rezultand un profit de : 28.449,60

Iar la lucrarea Reamenajare si modernizare Liceul Magheru s-au inregistart venituri
si cheltuieli:
704
=
121
126.050,42
121
%
602
6021
624
628
83.730,01
295,85
49.389,20
8.834,88
25.210.08
Rezultand un profit de : 42.320,41
31
La sfarsitul lunii, in contabilitatea generala a societatii s-au mai inregistrat cheltuieli

aferente telefoniei, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu energia electrica:
De la S.C. VODAFONE ROMANIA S.A. s-a primit factura nr. 1377582, in valoare de
1.116,46 lei pentru convorbirile telefonice:
%
=
401
1.116,46
626
938,2
4426
178,26
De la S.C. CEZ VANZARE S.A. s-a primit factura nr. 3204518252 in valoare de 894,68
lei pntru consumul de energie electrica:
%
605
4426
401
Cheltuielile aferente salariilor au fost:

641
=
421
6451.1
=
4311.1
6455
=
4315
6451.2
=
4311.2
6453
=
4313
6452
=
4371
6456
=
4373
421
=
4312
421
=
4372
421
=
4314
421
=
444.1
635
=
447
32
894,68
751,83
142,85
25.339
4.954
216
176
1.397
254
63
2.414
128
1.394
1.982
190
Etapa urmatoare a studiului de caz arata si descrie folosirea conturilor pentru intocmirea
notelor contabile generale si a registrului jurnal pentru cele doua lucrari de reamenajare:
% = 401
3021
4426
4.662,32
3.917,92
774.40
% = 401
302
3021
4426
955,09
302,55
500,05
152,49
% = 401
3021
4426
826,93
694,90
132,03
% = 401
3021
4426
2.000,01
1.680,68
319,33
602 = 302
6021 = 3021
302,55
6.793,55
% = 401
628
4426
14.694,57
12.348,38
2.346,19
% = 401
624
4426
32.506,04
27.316,00
5.190,04
% = 401
3021
4426
31.437,24
26.417,85
5.019,40
% = 401
3021
4426
17.479,57
14.688,72
2.790,85
% = 401
3021
4426
5.929,70
4.982,94
946,76
% = 401 4.278,68
302
295,85
3021
3.299,69
4426
683,14
602 = 302
6021 = 3021
295,85
49.389,20
33
% = 401
628
4426
30.000,00
25.210,08
4.789,92
% = 401
10.513,51
624
8.834,88
4426
1.678,63
411 = %
89.500,00
704 75.210,08
442714.289,92
411 = %
150.000,00
704 126.050,42
4427
23.949,58
% = 401
1.116,46
624
938,20
4426
178,26
% = 401
605
4426
641
6451.1
6455
6451.2
6453
6452
6456
421
421
421
421
635
% = 121
704
121 = %
602
6021
605
624
626
628
641
6451.1
6455
6451.2
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
894,68
751,83
142,85
421
4311.1
4315
4311.2
4313
4371
4373
4312
4372
4314
444.1
447
25.339
4.954
216
176
1.397
254
63
2.414
128
1.394
1.982
190
201.260,50
201.260,50
164.779,52
598,40
56.182,75
751,83
36.160,88
938,20
37.558,46
25.339
4.954
216
176
34
6453
6452
6456
635
1.397
254
63
190
4427 = 4426
4427 = 4424
4424 = 4423
691 = 441
121 = 691
25.144,29
13.095,21
5.732,70
1577
1577
De mentionat ca s-a facut studiu de caz doar pe analiza contului de profit si pierdere, nu
s-au luat in calcul operatiunile bancare si casa.
CAPITOLUL III
3.1. Analiza sistemului informational existent
n zilele noastre este folosit o gam variat de programe informatice utilizate pentru
calculul rezultatului financiar al unei ntreprinderi, beneficiarul programului informatic avnd
posibilitatea s solicite programatorilor mbuntirea programului informatic furnizat, n funcie
de noile cerine ce pot aprea i care presupun dezvoltarea programului informatic.
Ne propunem n continuare s informatizm activitatea de calcul a profitului obinut de
ctre o societate comercial, angajndu-ne la un studiu de caz la S.C. Casvil S.A.,o firm
romneasc cu capital integral privat, specializat n lucrri de construcii i amenajri interioare
i exterioare din Rmnicu Vlcea. S.C. Casvil S.A. s-a impus rapid pe piaa construciilor din ar
deoarece beneficiaz, pe de o parte, de un patrimoniu material considerabil, iar pe de alt parte,
de o valoroas echip de specialiti ingineri, economiti, maitri, muncitori cu o mare
experien n activitatea de construcii.
3.1.1. Documente utilizate in procesul prelucrarii datelor

Pentru proiectarea subsistemului informatic, s-au analizat organizarea i conducerea
contabilitii societii, n special a documentelor contabile utilizate n cadrul societii. Studiul
documentelor contabile are un rol primordial n proiectarea sistemului informatic, ntruct
calitatea sistemului informatic este influenat de calitatea documentaiei.
n proiectarea subsistemului informatic care va fi utilizat pentru calculul profitului obinut
de ntreprindere, a fost acordat o atenie deosebit documentelor care presupun utilizarea
conturilor de venituri i cheltuieli. Documentul primar folosit n studiul de caz la S.C. Casvil
S.R.L. l constituie balana de verificare, din care vor fi preluate total rulaje creditoare pentru
conturile de venituri i total rulaje debitoare pentru conturile de cheltuieli, care vor constitui
datele de intrare n cadrul subsistemului informatic ce se dorete a fi realizat.
35
Dup ncheierea analizei sistemului informaional existent n cadrul societii, trebuie s

se ntocmeasc o schi a elementelor ce vor compune subsistemul informatic pe baza
documentaiei obinute.
3.1.2. Algoritm, calcul, formule utilizate

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exerciiului se procedeaz la
nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli, astfel:
- nchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare:
121
=
cls . 6
Profit i pierdere
- nchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :
cls. 7
=
121
Conturi de venituri
Profit i pierdere
n urma acestei operaiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121
Profit i pierdere i se supune impozitrii, iar pierderea se reflect prin soldul final debitor al
aceluiai cont.
Profitul contabil brut determinat astfel exprim acel profit care nu a fost influentat de
veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile i alte sume nedeductibile prevzute prin lege,
n vederea determinrii profitului fiscal impozabil i a impozitului pe profit.
3.1.3. Lista informatiilor necesare obtinerii situatiilor financiare de raportare

si sursa de provenienta
Pentru realizarea listei informatiilor necesare obtinerii iesirilor si stabilirea sursei
acestora din documentele de intrare se poate proceda astfel :
se analizeaza pe rand toate informatiile prezente in situatiile finale de
raportare, stabilindu-se algoritmul de calcul. Se obtin astfel succesiuni de
formule care contin, pe langa constante, si variabile, adica informatii a caror
provenienta trebuie stabilita ;
se continua analiza cu stabilirea algoritmilor de calcul pentru variabilele din
formulele anterior determinate si se continua acest procedeu pana se ajunge
doar la variabile a caror sursa de provenienta se poate stabili in documentele
primare ;
informatiile regasite in documentele primare vor constitui elemente ale listei
de informatii necesare elaborarii situatiilor finale.
3.2.Proiectarea conceptuala a aplicatiei informatice

n aceast etap, numit etapa de proiectare conceptual, se creeaz o imagine global a
subsistemului, materializat ntr-o schem de ansamblu a subsistemului informatic.
3.2.1.Forma si continutul documentelor primare

36
n etapa de proiectare conceptual, am urmrit stabilirea formei i a coninutului intrrilor

i a ieirilor, precum i stabilirea listei cu informaiile necesare obinerii situaiilor de ieire pe
baza analizei situaiilor finale de raportare. Din analiza acestor situaii, se ncearc stabilirea unui
algoritm de calcul care presupune utilizarea unor succesiuni de formule care conin constante i
variabile. Pentru a afla proveniena variabilelor, se continu cu stabilirea unor algoritmi de calcul
pentru variabilele din formulele anterioare pentru a ajunge astfel la variabile a cror surs de
provenien se poate stabili n documentele primare profitul realizat de o ntreprindere se
calculeaz ca diferen ntre profitul impozabil i impozitul pe profit, profitul impozabil i
impozitul pe profit fiind dou variabile care se pot descompune astfel:
profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate i
cheltuielile efectuate de ctre ntreprindere, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile, ajungndu-se astfel
la variabile venituri i cheltuieli a cror susrs de provenien o constituie
balana de verificare;
impozitul pe profit se calculeaz ca fiind 16% din profitul impozabil.
Etapa de proiectare conceptual presupune descompunerea subsistemului de proiectat n:
date primare (datele culese din balana de verificare), structuri de date, module de prelucrare i
situaii de ieire. Astfel se ajunge la elaborarea schemei de ansamblu a subsistemului informatic,
finaliznd totodat etapa proiectrii conceptuale.
3.2.2. Forma si continutul sistemelor finale de raportare ( forma

computerizata )
Pentru generarea raportului a fost folosit interogarea Venituri i cheltuieli care
conine toate cmpurile din cele dou tabele, pentru a putea fi vizualizate toate conturile
de venituri i cheltuieli, precum i totalul rulajelor acestora. Raportul va mai conine n
subsolul paginii Totalul veniturilor, Totalul cheltuielilor, Profitul impozabil, Impozitul pe
profit i Profitul net pentru ca beneficiarul s poat vizualiza toate prelucrrile asupra
bazei de date.
37
3.2.3. Lista completa a informatiilor necesare si anume ( natura,

lungime,sursa de provenienta )
Se vor crea mai nti structurile logice ale tabelelor permanente ale bazei de date,
obinnd urmtoarele structuri pentru cele dou tabele:
TABELA CHELTUIELI
38
Vor fi introduse ca i cmpuri ale tabelei conturile de cheltuieli, urmnd ca n

formularul de culegere a datelor s fie memorat totalul rulajelor debitoare pentru fiecare
cont de cheltuieli n parte.
TABELA VENITURI
La fel ca n cazul tabelei CHELTUIELI, cmpurile tabelei le constituie conturile

de venituri ntlnite n balana de verificare, urmnd ca n formularul de culegere a
datelor referitoare la venituri s fie preluat totalul rulajelor creditoare pentru fiecare cont
de venituri.
39
3.2.4. Schema de ansamblu a aplicatiei

Schema de ansamblu a aplicatiei este cea care finalizeazaetapa proiectarii
conceptuale, ea cuprinde elemente grafice sugestive in ceea ce privesc utilizatirii fara
cunostinte de programare si este menita sa scoata in evidenta sursa de provenienta a
informatiilor, entitatea care asigura stocarea informatiilor culese, situatiile finale de
raportare si activitatile de prelucrare a informatiilor in vederea obtinerii acestora.
Schema de ansamblu a aplicatiei calculul profitului net
3.3. Proiectarea logica si fizica a aplicatiei

Etapa urmtoare proiectrii conceptuale o constituie proiectarea logic i fizic n
care se va elabora proiectul tehnic necesar pentru implementarea codului program. Se
utilizeaz tehnica de proiectare descendent, stabilindu-se n detaliu coninutul fiecrei
tabele, fiecrui raport, precum i a algoritmilor de calcul a datelor ce nu se preiau direct
din documentele primare.
40
3.3.1. Modelul conceptual al bazei de date

Pentru a proiecta structura logic a tabelelor ce vor fi utilizate n cadrul bazei de
date a subsistemului, vom porni de la lista informaiilor de care avem nevoie pentru a
calcula profitul obinut de ntreprindere. ntruct calculul profitului presupune utilizarea
soldurilor conturilor de venituri i cheltuieli nainte de nchiderea acestora prin contul
121, vor fi preluate din balana de verificare total rulaje pentru venituri i cheltuieli.
Vom avea astfel urmtoarele entiti componente ale bazei de date care va fi
utilizat pentru proiectarea subsistemului informatic:
Tabele:
Venituri
Cheltuieli
Formulare:
Venituri
Cheltuieli
Executie aplicaie
Interogri:
Total venituri
Total cheltuieli
Calcul profit
Impozit pe profit
Profit net
Venituri i cheltuieli
Raport:
Venituri i cheltuieli.
Macro-uri:
nchidere venituri
nchidere cheltuieli
3.3.2. Schema generala de prelucrare
Schema generala de prelucrare este similara schemei de ansamblu cu precizarile
facute anterior la procedurilecomponente si functiile acestora.
Dup stabilirea structurii logice a tabelelor se vor genera formulare de culegere a
datelor referitoare la venituri i cheltuieli prin intermediul a dou formulare, realiznduse astfel popularea bazei de date cu datele preluate din balana de verificare:
Venituri:
41
42
Cheltuieli:
3.3.3. Indicatii tehnice privind functiile fiecarei proceduri a aplicatiei

Dup culegerea datelor n formulare, se vor genera interogrile ce vor permite
efectuarea prelucrrilor asupra bazelor de date. Astfel, interogrile Total venituri i Total
cheltuieli sunt utilizate pentru a calcula veniturile totale obinute de ctre ntreprindere,
respective cheltuielile totale efectuate (din venituri se vor scdea veniturile neimpozabile,
iar din cheltuieli, cheltuielile nedeductibile pentru simplificarea calculelor).
Interogarea Calcul profit permite calculul profitului impozabil. Pentru generarea
acestei interogri, se vor folosi interogrile anterioare prin intermediul crora s-au
calculat totalul veniturilor i al cheltuielilor.
Pentru calculul impozitului pe profit se va folosi interogarea Impozit profit, avnd
la baz interogrile anterioare.
n SQL interogarea are urmtoarea sintax:
SELECT [Calcul profit]!Profit*0.16 AS Impozit
FROM [Total venituri], [Total ch], [Calcul profit]
GROUP BY [Calcul profit].Profit, [Total venituri].[Total venituri], [Total ch].
[total cheltuieli];
Avnd calculate profitul impozabil i impozitul pe profit, urmeaz a fi calculat
profitul net genernd interogarea Profit net pe baza interogrilor Calcul profit i Impozit
profit:
Sintaxa interogrii n SQL va fi urmtoarea:
SELECT [Calcul profit]!Profit-[Impozit profit]!Impozit AS [Profit net]
43
FROM [Calcul profit], [Impozit profit]

GROUP BY [Calcul profit].Profit, [Impozit profit].Impozit;
3.4. Prezentarea procedurilor

implementarea codului program
realizate
pe
calculator,
Etapa urmtoare n cadrul proiectrii subsistemului informatic const n

implementarea codului program care se va realiza utiliznd facilitile oferite de ctre
sistemul de gestionare a bazelor de date Microsoft Access.
Dup culegerea datelor n formulare, se vor genera interogrile ce vor permite
efectuarea prelucrrilor asupra bazelor de date. Astfel, interogrile Total venituri i Total
cheltuieli sunt utilizate pentru a calcula veniturile totale obinute de ctre ntreprindere,
respective cheltuielile totale efectuate (din venituri se vor scdea veniturile neimpozabile,
iar din cheltuieli, cheltuielile nedeductibile pentru simplificarea calculelor).
Interogarea Calcul profit permite calculul profitului impozabil. Pentru generarea
acestei interogri, se vor folosi interogrile anterioare prin intermediul crora s-au
calculat totalul veniturilor i al cheltuielilor.
Pentru calculul impozitului pe profit se va folosi interogarea Impozit profit, avnd

la baz interogrile anterioare.
n SQL interogarea are urmtoarea sintax:
SELECT [Calcul profit]!Profit*0.16 AS Impozit
FROM [Total venituri], [Total ch], [Calcul profit]
GROUP BY [Calcul profit].Profit, [Total venituri].[Total venituri], [Total ch].
[total cheltuieli];
44
Avnd calculate profitul impozabil i impozitul pe profit, urmeaz a fi calculat

profitul net genernd interogarea Profit net pe baza interogrilor Calcul profit i Impozit
profit:
Sintaxa interogrii n SQL va fi urmtoarea:

SELECT [Calcul profit]!Profit-[Impozit profit]!Impozit AS [Profit net]
FROM [Calcul profit], [Impozit profit]
GROUP BY [Calcul profit].Profit, [Impozit profit].Impozit;
3.5. Situatiile de raportare obtinute prin utilizarea aplicatiei

informatice
Dup ce au fost efectuate prelucrrile asupra datelor, se poate vizualiza rezultatul
interogrilor asupra datelor existente n baza de date prin intermediul raportului Venituri
i cheltuieli.
Pentru generarea raportului a fost folosit interogarea Venituri i cheltuieli care
conine toate cmpurile din cele dou tabele, pentru a putea fi vizualizate toate conturile
de venituri i cheltuieli, precum i totalul rulajelor acestora. Raportul va mai conine n
subsolul paginii Totalul veniturilor, Totalul cheltuielilor, Profitul impozabil, Impozitul pe
profit i Profitul net pentru ca beneficiarul s poat vizualiza toate prelucrrile asupra
bazei de date. Pentru afiarea datei i a numrului de pagin din totalul paginilor
raportului pe fiecare pagin a raportului se vor folosi funcii predefinite: =Now() pentru
afiarea datei, ="Page " & [Page] & " din " & [Pages] pentru afiarea numrului de
pagin din totalul paginilor raportului.
45
3.6. Indicatii de utilizare, concluzii si propuneri de dezvoltare a

aplicatiei
Urmtoarea etap care trebuie a fi realizat este crearea interfeei cu utilizatorul.
Pentru a crea aceast interfa, vom folosi formularul Execuie aplicaie care va conine
ase butoane de comand:
Culegere venituri: accesarea acestui buton va avea ca efect deschiderea
formularului de venituri, permind introducerea de date;
Culegere cheltuieli: la accesarea butonului se va deschide formularul pentru a
culege datele referitoare la cheltuieli;
Actualizare calcul impozit: permite afiarea impozitului calculate, precum i
reafiarea acestuia n cazul n care s-a introdus greit o sum care va fi corectat prin
intermediul formularului de culegere a datelor;
Afiare profit net: permite afiarea profituli net;
Afiare raport: la accesarea butonului se va deschide raportul generat, cu
posibilitatea de a fi imprimat;
Ieire din aplicaie: nchide aplicaia programului astfel proiectat.
46
n cadrul formularelor, a fost introdus cte un buton de comand pentru a nchide

fereastra de culegere a datelor atunci cnd nu se mai dorete introducerea datelor de la
tastatur.
Pentru ca beneficiarul s poat accesa mai uor programul, este recomandabil a fi
creat o scurttur a lansrii n execuie a programului pe ecranul monitorului, utilizatorul
avnd posibilitatea de a avea acces la baza de date doar prin intermediul butoanelor de
comand.
Aplicaia poate fi dezvoltat ulterior, fr a fi necesar apelarea la proiectarea
unui nou sistem informatic, prin intermediul unor funcii cum ar fi:
- introducerea denumirilor conturilor;
- adugarea de noi conturi de venituri i cheltuieli n cele dou tabele;
- actualizarea bazei de conturi prin tergerea conturilor care nu se mai folosesc,
modificarea sau adugarea de noi conturi;
- afiarea rulajelor totale doar pentru conturile dintr-o anumit clas;
- cutarea unui anumit cont n baza de date i posibilitatea efecturii de modificri
asupra acestuia atunci cnd este cazul.
47
CONCLUZII SI PROPUNERI
Obiectivul de baz al oricrei ntreprinderi l constituie obinerea de rezultate financiare
favorabile, sub form de profit, iar procesele economice reprezint totalitatea aciunilor contiente
i organizate cu scopul de a transforma resursele materiale i de munc n produse, lucrri i
servicii aductoare de venituri.
Pentru a evidenia procesele economice i pentru a determina rezultatul activitii
economice al fiecrui exerciiu contabil sunt utilizate conturi de cheltuieli i conturi de venituri,
denumite i conturi de procese economice. Ele sunt deosebit de importante pentru msurarea
performanei economice a ntreprinderii. Efectuarea cheltuielilor determin o micorare a situaiei
nete, n schimb constituirea i realizarea veniturilor produce o cretere a situaiei nete. n acest
sens se valorific soldurile creditoare ale conturilor de venituri i soldurile debitoare ale
conturilor de cheltuieli pentru a se determina rezultatul exerciiului contabil.
Contul 121 Profit i pierdere reflect profitul sau pierderea realizat n cursul
exerciiului. Este un cont bifuncional care nregistreaz n credit la sfritul perioadei (lun),
soldul creditor al conturilor de venituri, ct i pierderea contabil reportat, iar n debit la sfritul
perioadei soldul debitor al conturilor de cheltuieli, profitul net realizat n exerciiul precedent i
nerepartizat, profitul net realizat n exerciiul precedent care a fost repartizat pe destinaii.
Soldul creditor al contului reflect profitul realizat,dac veniturile depesc cheltuielile,
iar soldul debitor, pierderea realizat, dac cheltuielile depesc veniturile.
Contul 129 Repartizarea profitului este un cont de activ care nregistreaz n debit
rezervele constituite din profitul realizat n anul curent, acoperirea pierderilor contabile realizate
n exerciiile precedente din profitul realizat n exerciiul curent, sumele repartizate pentru
participarea salariailor la profit, dividende, profitul net al regiilor autonome, surse proprii de
finanare, iar n credit profitul net realizat n exerciiul precedent, care a fost repartizat pe
destinaiile legale.
Soldul contului reprezint profitul repartizat aferent anului n curs.
Cheltuielile se repartizeaz asupra rezultatului, iar veniturile se ncorporeaz n rezultate.
Contul 12 Rezultatul exerciiului este un cont de bilan, fiind inclus n categoria conturilor de
capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evideniaz rezultatul sub form de profit, iar soldul
debitor, rezultatul sub form de pierdere. n felul acesta, contul 12 Rezultatul exerciiului
realizeaz legtura dintre conturile de cheltuieli i de venituri, pe de o parte, i conturile de bilan,
pe de alt parte. Astfel, soldul su creditor reprezint profitul creat ca surs de finanare n urma
excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea - ca sold debitor exprim bunurile
economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.
Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exerciiului se procedeaz la
nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli, astfel:
- nchiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare:
121
=
cls . 6
Profit i pierdere
- nchiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :
cls. 7
=
121
Conturi de venituri
Profit i pierdere
n urma acestei operaiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121
Profit i pierdere i se supune impozitrii, iar pierderea se reflect prin soldul final debitor al
aceluiai cont.
48
Profitul contabil brut determinat astfel exprim acel profit care nu a fost influentat de
veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile i alte sume nedeductibile prevzute prin lege,
n vederea determinrii profitului fiscal impozabil i a impozitului pe profit.
Veniturile totale reprezint sumele sau valorile ncasate ori de ncasat cu urmtoarea
structur: venituri din exploatare, respectiv venituri din vnzarea produselor, lucrrilor executate
i serviciilor prestate, din producia stocat, din producia de imobilizri, din subven ii de
exploatare, precum i alte venituri din exploatarea curent, venituri financiare, respectiv venituri
din participaii, din alte imobilizri financiare, din creane imbilizate, din titluri de plasament, din
diferene de curs valutar, din dobnzi, din sconturi ob inute, crean e imobilizate i alte venituri
financiare, venituri extraordinare, adic venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare.
Cheltuielile totale reprezint sumele sau valorile pltite sau de pltit, dup natura lor, care
sunt aferente realizrii veniturilor. Cheltuielile efectuate n cursul exerci iului financiar, dar care
se refer la perioade sau la exerciii financiare viitoare se nregistreaz n cheltuielile curente ale
perioadelor sau exerciiilor financiare viitoare.
Conform reglementrilor legale, profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre
veniturile obinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate i lucrrilor executate, din
vnzarea bunurilor imobile, inclusiv din c tiguri din orice surs i cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug
cheltuielile nedeductibile.
PROFIT
PROFIT
DEDUCERI
CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
=
+
IMPOZABIL
B RUT
FISCALE
FISCAL
n zilele noastre este folosit o gam variat de programe informatice utilizate pentru
calculul rezultatului financiar al unei ntreprinderi, beneficiarul programului informatic avnd
posibilitatea s solicite programatorilor mbuntirea programului informatic furnizat, n funcie
de noile cerine ce pot aprea i care presupun dezvoltarea programului informatic.
Ne propunem n continuare s informatizm activitatea de calcul a profitului obinut de
ctre o societate comercial, angajndu-ne la un studiu de caz la S.C. Casvil S.A.,o firm
romneasc cu capital integral privat, specializat n lucrri de construcii i amenajri interioare
i exterioare din Rmnicu Vlcea. S.C. Casvil S.A. s-a impus rapid pe piaa construciilor din ar
deoarece beneficiaz, pe de o parte, de un patrimoniu material considerabil, iar pe de alt parte,
de o valoroas echip de specialiti ingineri, economiti, maitri, muncitori cu o mare
experien n activitatea de construcii.
Pentru proiectarea subsistemului informatic, s-au analizat organizarea i conducerea
contabilitii societii, n special a documentelor contabile utilizate n cadrul societii. Studiul
documentelor contabile are un rol primordial n proiectarea sistemului informatic, ntruct
calitatea sistemului informatic este influenat de calitatea documentaiei.
n proiectarea subsistemului informatic care va fi utilizat pentru calculul profitului obinut
de ntreprindere, a fost acordat o atenie deosebit documentelor care presupun utilizarea
conturilor de venituri i cheltuieli. Documentul primar folosit n studiul de caz la S.C. Casvil
S.R.L. l constituie balana de verificare, din care vor fi preluate total rulaje creditoare pentru
conturile de venituri i total rulaje debitoare pentru conturile de cheltuieli, care vor constitui
datele de intrare n cadrul subsistemului informatic ce se dorete a fi realizat.
Pentru ca beneficiarul s poat accesa mai uor programul, este recomandabil a fi

creat o scurttur a lansrii n execuie a programului pe ecranul monitorului, utilizatorul
avnd posibilitatea de a avea acces la baza de date doar prin intermediul butoanelor de
comand.
49
Aplicaia poate fi dezvoltat ulterior, fr a fi necesar apelarea la proiectarea

unui nou sistem informatic, prin intermediul unor funcii cum ar fi:
- introducerea denumirilor conturilor;
- adugarea de noi conturi de venituri i cheltuieli n cele dou tabele;
- actualizarea bazei de conturi prin tergerea conturilor care nu se mai folosesc,
modificarea sau adugarea de noi conturi;
- afiarea rulajelor totale doar pentru conturile dintr-o anumit clas;
- cutarea unui anumit cont n baza de date i posibilitatea efecturii de modificri
asupra acestuia atunci cnd este cazul.
50
ANEXE
Documente contabile privind organizarea contabilitii
cheltuielilor, veniturilor si a rezultatului exercitiului la
S.C.
CASVIL S.R.L Rm. Valcea
51
BIBLIOGRAFIE
1. Mihai Ristea (coordonator) si colectivul Catedrei de Contabilitate, Audit si Control
de Gestiune ASE Bucuresti Contabilitatea financiara a intreprinderii , Editura
Universitara, 2005;
Diaconu Elena (coordonator) Loredana Popescu si Ion Suiu, Contabilitate

(Proceduri) Editura Sitech, 2007;
2.
3. Luminita Ionescu, Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale , ,

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007;
4. Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei;
5. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale , republicata in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 1066 din 17 noiembrie 2004;
6. Codul Fiscal al Romaniei (actualizat si revizuit)
7. Ministerul Finantelor Publice,
Internationale de Contabilitate, 2005
Ghid
de
aplicarea
Standardelor
8. Maria Andronie, Analiza si proiectarea sistemelor informatice de gestiune ,

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti ,2007;
9. Dan Mircea Trana, Radu Dan Trana, Informatica pentru economisti, volumul
II si volumul III, Editura Sitech, Craiova, 2008
52

Proiect Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE Rm. Valcea

Conf. Univ. Dr. Diaconu Elena

Delimitari si structuri privind contabilitatea veniturilor

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Contabilitatea veniturilor din exploatare

Contabilitatea rezultatului exercitiului

CAPITOLUL II Studiu de caz la S.C. CASVIL S.R.L. Rm. Valcea

2.2. Reflectarea in contabilitatea societatii S.C. CASVIL S.R.L. a

Analiza sistemului informaional existent

3.1.1. Documente utilizate in procesul prelucrrii datelor

Proiectarea conceptuala a aplicaiei informatice

3.2.1. Forma si coninutul documentelor primare

Proiectarea logica si fizica a aplicaiei informatice(ACCESS)

3.3.1. Modelul conceptual al bazei de date

3.4. Prezentarea procedurilor

3.5. Situaiile de raportare obinute prin utilizarea aplicaiei

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA

Delimitari si structuri privind contabilitatea cheltuielilor

Potrivit Legii Contabilitatii1 cheltuielile se regasesc in contabilitate pe feluri de cheltuieli,

Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli 2, dup natura lor, astfel:

1.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare.

Potrivit Planului de Conturi General

3XX Conturi de stocuri si productie in curs

Dac se utilizeaz metoda inventarului intermitent, la conturile de cheltuieli se

1.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare.

66 Cheltuieli financiare. In acest scop se debiteaza conturile de cheltuieli (6xx) si se crediteaza

168 Dobanzi aferente imprumuturilor si

n care : C reprezint capitalul mprumutat ;

d) Cheltuieli privind diferenele de curs valutar.

16 Imprumuturi si datorii asimilate

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

e) Alte cheltuieli financiare.

1.1.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare.

1.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizrile, provizioanele si ajustarile

1.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite.

Delimitari si structuri privind contabilitatea veniturilor

Potrivit Legii Contabilitatii3 contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri,

- venituri din dobnzi;

1.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare

Veniturile realizate cu ocazia vnzrii produselor, lucrrilor, prestrilor de servicii i

72 Venituri din productia de imobilizari

e) Alte venituri din exploatare, neincluse n producia exerciiului

1.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare

1.2.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare.

1.2.4. Contabilitatea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie

1.3. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCITIULUI

In Romania conform OMFP 1752/2005 5 s-a adoptat modelul contului de profit si

Codul Fiscal al Romaniei

1.4. Suporturi informationale specifice cheltuielilor si veniturilor

Documente privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor.

Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a

Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,

Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a

Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,

Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

Conform cu IAS 1Prezentarea situatiilor financiare;

1.5. Abordari internationale privind specificul contractelor de

Recunoaterea veniturilor i cheltuielilor contractuale

Realizrile importante atribuite societii au fost:

- realizarea reparaiilor la imobilul din Str. Tudor Vladimirescu,

- amenajarea i modernizarea la standarde nalte a