Ingrijirea paliativa o abordare

interdisciplinara

farm.pr.Adriana Hagau
Scoala postliceeala Vasile Goldis
Satu Mare 14.11.2014
 Ingrijirea Paliativa

“Ingrijirea paliativa este abordarea holistica care

imbunatateste calitatea vietii pacientilor si familiilor
acestora confruntati cu boli amenintatoare de viata, prin
prevenirea si inlaturarea suferintei, prin identificarea
precoce, evaluarea corecta si tratamentul impecabil al
durerii si al altor probleme fizice, psiho-sociale si
emotionale.”

OMS 2002
 Principiile HOSPICE
(ce aduce nou miscarea Hospice?)
• Ofera ingrijire paliativa, nu tratament curativ .
• Pacientul este in centrul atentiei. Trateaza pacientul, nu
boala.
• Se preocupa de calitatea vietii nu de durata ei.
• Abordare interdisciplinara:medic,nurse,asistent de
farmacie,psiholog,asistent social,consilier spiritual.
• Îngrijirea de tip hospice priveşte pacientul şi familia ca un
tot unitar, afirmând nevoile psihosociale ale acestora.
Pacientul şi familia = unitate de îngrijire
 Istoricul Hospice
Host- gazda, hospitality-ospitalitate
,,hospice’’-adapost pentru pelerini si calatori
1842-primul Hospice in Franta
1870-in Dublin si Cork
1905-in Londra
• 1967- primul hospice modern St. Christopher in Londra infiintat de doamna Cicely
Saunders

• 1987- recunoasterea medicinii paliative ca supraspecializare medicală (Colegiul Regal al

Medicilor, Marea Britanie)

• 2000 Recomandări OMS: I.P. Trebuie să fie o componentă a programelor naţionale de

cancer

• 1992 în România- Primul serviciu de îngrijiri paliative, Hospice Casa Speranţei, s-a înfiinţat la
Braşov
“Esti important pentru ca esti TU,
esti important pana in ultima clipa a vietii tale si vom face
tot ce ne sta in putinta pentru a te ajuta, nu doar sa mori
impacat, ci sa traiesti din plin viata pana la sfirsit”

Dame CICELY SAUNDERS

Anual (2013) se înregistrează 245.480 decese în Romania (extrapolând):
- 149.600 decese prin boli progresive, de organ
 30.800 necesită îngrijiri paliative la domiciliu
 15.400 necesită îngrijiri paliative în secții specializate
- 38.230 decese prin cancer
 24.576 necesită îngrijiri paliative la domiciliu
 9.557 necesită îngrijiri paliative în secții specializate

Totalul pacientilor ce necesită îngrijiri paliative - 80.333

 55.376 necesită îngrijiri paliative la domiciliu
 24.957 necesită îngrijiri paliative în secții specializate

Îngrijiri la domiciliu ≠ îngrijiri paliative la domiciliu

MEDICI 606 Hospice 6
Pediatri 77 Unitati cu paturi 5
Introductive 401 Îngrijiri la domiciliu 16
Competentă 128 Centre de zi 5
Asistente 697 Ambulator 1
Pediatrie 44
Infirmiere 23 NUMARUL DE ASISTATI ~ 3900/an
Asistenti sociali 66
Asistenti casnici 143
Psihologi 21 245 000 decese/an - 4000 îngrijiri paliative
Farmacisti 136 acccesul???
Voluntari 82 3000 profesionisti educati, cunostinte
Clerici 6 atitudinea???
Fundraisers 10 Legi noi
Manageri 8 implementarea???
Studenti 295 Fonduri externe
Straini 56 până când???
Participanti conferinte 777
TOTAL 2970
 Standarde și recomandări OMS
pentru serviciile de paliație
Secții cu paturi
5 paturi/100.000 locuitori
2,5 medici / 10 paturi
15 - 20 personal mediu și infirmiere / 10 paturi
4 alți specialiști (cleric, psiholog, kinetoterapeut, etc) / 10 paturi
Îngrijiri paliative la domiciliu
1,5 - 2 medici / 100.000 locuitori
4 - 9 asistente / 100.000 locuitori
4 alți specialiști (cleric, psiholog, logoped, etc) / 100.000 locuitori
 MODEL INTEGRAT DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE

Consultanţă SPITAL MEDICI DE FAMILIE

Educaţie
Consultanţă
Educaţie
ECHIPA DE ÎP DE Ingrijire
Educatie
SPITAL ECHIPE DE ÎP DE
PACIENŢI & DOMICILIU
FAMILII Îngrijire
Educaţie Consultanţă Educaţie
Ingrijire
Educatie ASOCIAŢII DE
PACIENŢI Primărie Consiliul
UNITĂŢI DE ÎP Direcţii serv judeţean
soc DGASPC
UNITĂŢI SOCIO-
MEDICALE
Alte servicii
Biserica
comunitare
 Recomandarea 24(2003)
Consiliul Europei recomanda statelor membre:

• Sa adopte politici, masuri legislative si de alta natura necesare

pentru crearea unei strategii nationale coerente si
comprehensive in ingrijiri paliative
• Sa promoveze colaborarea internationala intre organizatii,
institute de cercetare si alte institutii active in domeniul
ingrijirilor plaliative
 ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ INTERNAȚIONALĂ
Există peste 150 de ţări care oferă servicii paliative hospice sau dezvoltă un
program prin care să fie furnizate astfel de servicii

Cercetare realizată de către

Worldwide Hospice & Palliative
Care Directory
 In prezent
În prezent,la noi in tara lipsa unităților dedicate pentru paliație, a
instruirii de bază a specialiștilor și a informării populației fac ca aceste
servicii să fie accesibile doar unui număr limitat de pacienți.
O îmbunătățire a accesibilității pentru servicii de îngrijire paliativă ar
avea un impact social major, îmbunătățind calitatea vieții pacienților cu boli
incurabile și a familiilor lor, oferind servicii eficiente la costuri rezonabile.
Îngrijirile paliative sunt o formă de a ne manifesta iubirea şi respectul
pentru cei dragi care suferă de boli incurabile cât încă mai sunt în viaţă.
Principiul fundamental al ingrijirii paliative este ingrijireaHolistică

Scopul îngrijirii holistice este îngrijirea fizică, psihologică, socială şi

spirituală a pacienţilor şi a familiilor care se confruntă cu o boală
ameninţătoare, moartea şi doliul

Nu se poate vorbi de îngrijire totală a pacientului decît prin

contribuţia fiecărui membru al echipei interdisciplinare
 Nevoi ale pacientului
• Să aibă simptomele controlate
• Să fie informat cu privire la boală/ simptome
• Să fie implicat în luarea deciziilor
• Să îşi exprime sentimetele
• Să nu fie o povară pentru cei din jur
• Să se simtă în siguranţă
• Să fie acceptat
• Să aibă oportunităţi de a discuta despre moarte
 Nevoi ale familiei
• Să ţină companie persoanei bolnave.
• Să se simtă utili în îngrijire.
• Să primească sprijin şi confort de la ceilalţi membrii ai
familiei.
• Să fie acceptaţi şi sprijiniţi de profesioniştii care
îngrijesc pacientul.
• Să fie asiguraţi de confortul pacientului.
• Să fie informaţi despre starea pacientului.
• Să îşi manifeste emoţiile.
• Să fie informaţi când decesul este inevitabil .
 Care este rolul asistentului de farmacie?

Aparitia conceptului de -pharmaceutical care -

a dat o noua orientare practicii farmaceutice
focusata pe ingrijirea persoanei raportata la
medicatie cu scopul de a imbunatati rezultatele
terapeutice.
 Calitatile necesare :

• Fizicul (aspect ingrijit,zambet

placut,tinuta)
•Personalitate (sociabil,sincer,de incredere)
•Pregatire profesionala, atitudine pozitiva
•Competente de comunicare,pricepere de a
asculta,stimularea participarii active a
pacientului in comunicare,prezentarea de
concluzii in favoarea rezultatului
terapeutic.
•Manifesta rabdare, intelegere,evita starile
conflictuale.
 Focalizarea pe pacient

• Acordă timp suficient pentru stabilirea unei relaţii

cu pacientul, bazată pe încredere reciprocă
• Ajută pacientul să-şi identifice nevoile, problemele
• Oferă ajutor în luarea deciziilor optime
• Exprimă încredere şi înţelegere pentru pacient, prin
oferirea unor răspunsuri empatice care faciliteaza
cooperarea
• Încurajează/stimulează pacientul să-şi exteriorizeze
opiniile şi sentimentele
• Devine un „prieten” al pacientului care explica pe
intelesul lui medicatia.Daca situatia impune explicatiile
se dau insotitorilor.
Motiveaza in plan terapeutic oferind informatii despre :

•scopul tratamentului,
•efectele medicamentelor,
•calea de administrare,
•modul de administrare(se evita expresiile care nu sunt clare
de ex:de trei ori pe zi),
•momentul administraii raportat la mesele principale si
bioritmul circadian,(statine,hipnotice)-seara,
(glucocorticoizii,loratadina,vitaminele)-dimineata
•doza pentru o data si pentru 24 de ore,doza maxima ce nu
trebuie depasita
 Informeaza

• Intervalul dintre administrari

• Precautiile si contraindicatiile produsului
medicamentos
• Reactiile adverse previzibile ale medicatiei prin
explicatii simple fara a se detalia in amanunt
•Alimentatia adecvata regimului medicamentos(produse
lactate,cafea,sucuri acide)
• Depozitarea corespunzatoare a medicamentelor si
respectarea termenului de
valabilitate(citostatice ,insulina,in frigider intre 2-6
grade)
•Reguli minime de igiena ce trebuie respectate in timpul
administrarii si pastrarii medicamentelor(plasturii
transdermici)
 Comunicarea

Un asistent de farmacie cu bune abilitati de comunicare si adevarat

profesionist trebuie sa-si adapteze stilul de interactiune si
comunicare cu pacientul in functie de personalitatea si nevoile
acestuia:

Sa inspire incredere,sa se comporte ca un bun ascultator,sa nu

impuna brutal propriile pareri(pacientul nu se va simti respectat).

Sa-si controloze propriul limbaj non-verbal (body-language)

recomandat o usoara inclinare inainte,mentinerea contactului
vizual,o postura relaxata.
 Comunicarea
Focusarea pe pacient ,cuvintele sale,sentimentele sale, tonalitatea
vocii,ritmul de vorbire,ceea ce spune dar mai ales ceea ce nu
spune(non-verbal).
Evitarea intreruperilor chiar daca exista acord cu ceea ce spune
pacientul.
Evitarea trecerii de la un subiect la altul.
Evitarea utilizarii raspunsurilor de tip:Vai,Hmm,Uf
Eliminarea factorilor perturbatori (telefon mobil).
Eliminarea presupunerilor(se pun intrebari in maniera politicoasa)
Clarificarea,reflectarea la cele ascultate,interpretarea
informatiilor,acordarea unui feedback activ.
Multumirea pentru informatiile primite,prin acest gest ii aratam
respect.
Aspecte privind comunicarea diagnosticului si reactii
la pierdere

IMPORTANT(contribuie intreaga echipa)

 dreptul fiecărei persoane de a cunoaște adevărul despre tot
ceea ce o privește
 dreptul de a participa la toate deciziile care se iau în privința
îngrjirii sale
 Cercetările => se trăiește mai ușor cu un adevăr negativ decât
cu incertitudine
Modalități indirecte prin care pacienților li se comunică
starea lor

 Comentarii făcute de către medic altor persoane;

 Declarații directe de la personalul îngrijitor;

 Comentarii făcute de alt personal îngrijitor;

 Comentarii făcute de alte persoane implicate;

 Schimbări în procedurile de îngrijire medicală;

 Schimbări produse în privința locației pacientului;

 Auto-diagnosticare;
 Răspunsuri incerte privind viitorul apropiat.
 Reacţii la aflarea diagnosticului

 Şocul
 Negarea şi apărarea
 Frica şi îngrijorarea
 Vinovăţia
 Mânia
 Disperarea şi speranţa
 Autocompătimirea
 Depresia
 Conspiraţia tăcerii

• Termenul consacrat în literatura de specialitate în

domeniul îngrijirilor paliative este acela
de ,,collusion”
– defineşte o înţelegere tacită de a nu comunica sau
de a comunica parţial diagnosticul şi prognosticul
într-o boală terminală.
- blocarea “veştilor rele” spre pacient
 Actorii principali

Principalii ,,actori” ai acestei aşa-numite

,,conspiraţii a tăcerii” (collusion) sunt:
- medicul,nurse,asistentul de farmacie
- familia,prietenii
- pacientul
 Mediu
Mediu cultural cultural
si etnic si etnic

Formare medicala Structura psihica

Structura
Abilitati de
psihica
comunicare
Formare Abilitati de
comunicare
in comunicare
FAMILIA
Cultura MEDIC PACIENTULUI
Capacitate empatica
organizationala Grad de
Capacitate
rudenie
empatica
cu pacientul

Supervizare

Mediu cultural
si etnic

Experiente de
Structura psihica
boala personale
Factorii care determină dinamica interacţiunii actorilor
PACIENT
Abilitati de
Nivel de intelegere
comunicare empatica
 Efectele tăcerii

Asupra pacientului:
- Suspiciune
- Izolare în durere
- Neîncredere
- Frustrare
Asupra aparţinătorilor
- Sentimentul culpabilităţii
- Lipsa unei transparenţe în relaţia cu pacientul
- Dificultăţi în luarea deciziilor
- Izolare în durere
 Efectele tăcerii

Asupra medicului:
- Frustrare
- Blocaj în relaţia cu pacientul

Asupra personalului medical:

- Confuzie
- Evitarea interacţiunilor
 De luat în considerare

Două aspecte importante ce nu pot fi ignorate:

1. Miza cea mare este VIAŢA/MOARTEA.
- sunt decisive credinţele (negative sau pozitive)
ale pacientului despre viaţă şi moarte
2. COMUNICAREA
- este o punte de legătură între persoanele implicate în
comunicare
- În aceste momente este puntea care duce omul de la viaţă
spre moarte
 “A fi sau a nu fi?”
(Hamlet, Shakespeare)

“A vorbi sau a tăcea?”

 Nevoia de suport psihologic in ingrijirile paliative
Prezenta suferintei fizice si psihice a bolnavului
• Lupta impotriva durerii.
• Ingrijirile ce mizeaza planul afectiv sunt la fel de importante
ca atenuarea durerii fizice .
 Consideratii spirituale

• Preocupările spirituale sunt importante pentru mulţi pacienţi, în

special în ultima etapă a vieţii (conceptul “durere totală”)

• OMS declară spiritualitatea ca o dimensiune importantă a calităţii

vieţii şi încurajează ca nevoile spirituale ale pacienţilor să fie
adresate (definiţia îngrijirii paliative, OMS 2002)
 Evaluarea nevoilor spirituale

Observarea mediului

• pacientul deţine obiecte religioase (Biblia, Coran,

cărţi de rugăciune, icoane, crucifix etc)

• este vizitat de reprezentanti ai bisericii?

îi oferă suport sau disconfort?
• boala afectează
dimensiunea spirituală

• credinţa, practicile religioase îi pot ajuta

pe pacienţi să găsească o semnificaţie
legat de ceea ce li se întâmplă

• credinţa = resursă esenţială; poate ajuta

pacientul şi familia să facă faţă mai
uşor bolii incurabile, sfârşitului inevitabil şi
procesului de doliu
 CONCLUZII
.
• Îngrijirea paliativă alină
suferinţele derivate din boală şi
ajută persoanele suferinde să o
poarte cu demnitate.
• Alături de tratamentele clinice
indispensabile, trebuiesc oferite
bolnavilor gesturi concrete de
iubire, de apropiere şi de
solidaritate , răspunzând nevoii
lor de înţelegere, de mângâiere
şi de încurajare constantă.
• Intreaga echipă Hospice trebuie
implicată în aceasta fază, oferind
în mod necondiționat acceptare,
compasiune și dragoste.
 Beneficiind de o îngrijire paliativă de calitate
pacienţii se vor putea bucura de o viaţă demnă
până în ultima clipă, acesta rămânând
de fapt scopul ultim al tuturor
activităţilor noastre
Întrebări
Vă mulţumim
pentru participare!