Îngrijiri paliative

CURS

Șef de lucrări Doina Carmen Mazilu

 Obiective de învățare

Participanții vor fi capabili să:

❑ Definească îngrijirea paliativă;

❑ Descrie de ce este importantă îngrijirea paliativă și cine are nevoie
de ea;
❑ Descrie abordarea holistică;
❑ Descrie diferite servicii de îngrijire paliativă;
❑ Prezinte membrii echipei de îngrijire paliativă.
 Exercițiu de imaginație

Ascultați cu ochii închiși povestea unei paciente

Imaginați-vă o femeie tânără cu trei copii…trăiește într-un

oraș sărac. Soțul ei a murit acum 6 luni și vecinii spun ca ar fi avut
HIV.
Acum, ea s-a îmbolnăvit, a pierdut din greutate și îi e teamă
că s-ar putea să moară. A descoperit de curând o ulcerație care i se
întinde pe picior și care nu o lasă să doarmă. În unele zile abia se
poate da jos din pat ca să aibă grijă de copii, iar părinții ei sunt
departe de oraș.
Proprietarul îi cere chiria dar ea nu are nici un venit de când
soțul ei a murit. Vecinii vorbesc pe la colțuri, spunând că familia este
blestemată, și ea se întreabă dacă au dreptate, din moment ce s-a
rugat pt ajutor dar n-a primit nici unul.
Dacă ai fi în locul acestei femei,
ce ar fi în mintea ta?

Alcătuiți o lista cu probleme și îngrijorări!

 Paliația

❑ Termenul “paliativ” provine din latinescul “pallium”= “mască”

sau “acoperământ”

❑ Mascarea efectelor bolii incurabile sau acoperământ pentru cei

suferinzi atunci când medicina curativă nu poate oferi vindecarea.

❑ Paliaţia înseamnă asigurarea îngrijirilor de bază, adică

satisfacerea nevoilor individuale ale pacientului, oriunde ar fi
acesta îngrijit: la domiciliu sau în spital.
 Îngrijirea paliativă

Îngrijirea activă şi totală a pacienţilor a căror boală nu mai răspunde

la tratament curativ.

“Îngrijirea paliativă este o abordare care îmbunătăţeşte calitatea vieţii

pacienţilor şi familiilor acestora făcând faţă problemelor asociate cu
boala ameninţătoare de viaţă prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei,
prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al
altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale”
(Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Geneva, 2002)
 Îngrijirea paliativă

Îngrijirea paliativă este îngrijirea menită să amelioreze

calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face
faţă problemelor cauzate de boli incurabile cu prognostic
limitat; îngrijirea se concentrează pe prevenirea şi înlăturarea
suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea şi tratarea
impecabila durerii şi a altor probleme fizice, psiho-sociale şi
spirituale.
 Îngrijirea paliativă înseamnă

❑ Comunicare, parteneriat de îngrijire;

❑ Terapie şi investigaţii adecvate (stadiu,prognostic);
❑ Îngrijire interdisciplinară comprehensivă, consecventă,
coordonată, continuă;
❑ Prevenirea crizelor;
❑ Reevaluare permanent;
❑ Suport pentru familie;
 Ce este Medicina paliativă?

“Asistenţa medicală a pacienţilor cu boli active, progresive şi

avansate, pentru care prognosticul este limitat iar îngrijirea
trebuie să se concentreze asupra asigurării calităţii vieţii”

(Oxford Texbook of Palliative Medicine, 1998)

 Calitatea vieții

❑ O stare de bine din punct de vedere fizic și emoțional

❑ Nu înseamnă absența bolii, dar confortul și acceptarea ei.
❑ Acele lucruri care sunt importante pt. persoană:
▪ să fie capabil să facă activități zilnice curente
▪ să fie capabil să vorbească cu prieteni
▪ să fi capabil să deguste un fel de mâncare, etc.

Îmbunătățirea calității vieții se referă la a ajuta oamenii să își stabilească

scopuri realiste și să se apropie de acestea cât mai mult posibil.
Calitatea vieţii vs. Îngrijirea paliativă

“Satisfacţia subiectivă resimţită sau exprimată de un individ”

Robert Twycros

Profesioniștii din îngrijiri paliative:

❑ Dau valoare vieţii şi consideră moartea ca fiind un proces normal;
❑ Nu grăbesc si nici nu amînă moartea.
❑ Menţin cea mai bună calitate posibilă a vieţii pînă la moarte.
❑ Reduc necesitatea unor tratamente dificile şi agresive.
 Ce aduce nou îngrijirea paliativă?

 Îngrijirea paliativă implică o abordare holistică, privește

persoana ca întreg.

 Pacienții sunt mai mult dacât trupuri/organe bolnave, au

minte, emoții, suflet și fac parte dintr-o comunitate!
 Istoricul îngrijirii paliative

1842 - Primul hospice in Franţa;

1967 - St.Christopher Hospice (Londra);

1977 - Spitalul St.Thomas (Londra) - echipă de spital;

1987 - Recunoaşterea ca supraspecializare medicală
(Colegiul Regal al Medicilor, Marea Britanie);

2000 - Recomandări OMS: „ Îngrijirile paliative trebuie să fie o

componentă a programelor naţionale de cancer”;

1992 - Primul hospice în România!

 Istoricul îngrijirii paliative

❑ Mişcarea hospice a fost iniţiată de Cicely Saunders odată cu

inaugurarea St. Christopher’s Hospice din Londra în anul 1967.
În anul 1975, pe când căuta o denumire pentru noua sa unitate
medicală staţionară din Montreal, Balfour Mount a constatat că
există o confuzie de termeni, deoarece în Canada francofonă
termenul „hospice” era deja utilizat într-un context diferit, ceea ce a
dus la introducerea termenului de „îngrijire paliativă”
 Valoarea umană este inestimabilă

” Contezi pentru că tu ești tu. Contezi până în ultimul

moment al vieții tale și vom face tot ce putem ca să
te ajutăm nu doar să mori împăcat, dar și să trăiești
până mori”

Dame Cicely Saunders

Odată l-am întrebat pe un om care sția că va muri de ce are
nevoie cel mai mult de la cei care îl îngrijeau?

A răspuns: De cineva care să pară că mă înțelege!

„Într-adevăr, este imposibil să-l înțelegi total pe celălalt, dar

nu voi uita niciodată că el nu a cerut medicamente, ci doar de
cineva căruia să-i pese suficient de mult cât să încerce să-l
înțeleagă.”

Dame Cicely Saunders

„Nu se mai poate face nimic!”

Expresie greșită care aduce cu sine deznădejde!

Reveniți la pacienta din poveste.

Ce ați putea să faceți pentru ea?
 Posibile intervenții

❑ Îngrijire: poziționare, toaletă, bandajare, întoarcere, ajutor la mâncare;

❑ Medicamente pt durere sau alte simptome;
❑ Supravegherea altor tratamente, ex. ARV, TB
❑ Ascultare;
❑ Explicare
❑ Însoțirea la clinică/spital
❑ Rugăciune, stabilire întâlnire cu un preot
❑ Voluntariat pentru spălat rufe, curățenie, cumpărături, îngrijirea copilului;
❑ Ajutor la redactarea testamentului, planificarea îngrijirii pentru copii minori;
❑ Ajutor material;
❑ Mobilizarea familiei, a vecinilor, a grupurilor din comunitate;
❑ A fi acolo;
Nu putem face totul, dar nu trebuie să nu facem
nimic!!!
 Tipuri de îngrijire paliativă

Îngrijire paliativă la domiciliu

 Ambulatoriu de îngrijire paliativă
 Centru de zi
 Echipă de îngrijire paliativă de spital
 Unitate cu paturi
 Principii

❑ Asigură controlul durerii şi al altor simptome;

❑ Susţine viaţa şi consideră moartea ca pe un proces firesc în evoluţia
vieţii;
❑ Integrează în îngrijire aspectele psiho-emoţionale, sociale şi spirituale;
❑ Oferă un sistem de suport care să permită pacientului să ducă o viaţă
cât mai activă posibil de-a lungul evoluţiei bolii;
❑ Oferă sprijin familiei pentru a face faţă problemelor pe parcursul bolii
pacientului şi după decesul acestuia;
❑ Asigură o abordare în echipă interdisciplinară a nevoilor complexe ale
pacientului;
❑ Îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi implicit cursul şi evoluţia bolii.
 Atitudini

❑“Îmi pasă”: compasiune şi înţelegere pentru toate

aspectele suferinţei;

❑Dăruire: capacitate de a face faţă situaţiilor complexe;

❑Respect individual pentru fiecare pacient;

❑Consideraţii culturale;
 Echipa interdisciplinară

❑Pacientul şi familia
❑Medicul
❑Asistentul medical
❑Asistentul social
❑Psihologul
❑Preotul
❑Infirmiera / Îngrijitorul la domiciliu
❑Fizioterapeutul
❑Terapistul ocupaţional
❑Dieteticianul
❑Farmacistul
Beneficiari ai îngrijirii paliative

❑Pacienții oncologici în fază terminală

❑Pacienții Geriatrici în fază terminală
❑Pacienții cu boli neurologice
❑Pacienții cu insuficienţe de organ
❑Pacienții cu SIDA în fază terminală
❑Pacienții cu malformaţii congenitale, etc.
Simptome vizate de tratamentul paliativ

❑ Durerea
❑ Dispneea
❑Tusea
❑ Greţurile şi vărsăturile
❑ Anorexia, caşexia
❑ Ascita, pleurezia
❑ Diareea, constipaţia
❑ Escarele
❑ Convulsiile etc
 Simptome în boala terminală

❑Durere 84%
❑Inapetenţă 71%
❑Dispnee 47%
❑Greţuri, vărsături 51%
❑Insomnie 51%
❑Confuzie 33%
❑Depresie 38%
❑Constipaţie 47%
❑Escare 28%
❑Incontinenţă 37%
 Durerea

Clasificarea durerii:
❑Nociceptivă
❑somatică
❑viscerală
❑Neuropată

Durerea în oncologie, cauze:

❑invazia tumorală a diverselor structuri anatomice
❑compresia extrinsecă tumorală
❑durerea asociată tratamentelor antineoplazice
❑durerea cauzată de debilitate
❑durerea ne legată de cancer – datorată bolilor asociate
 Evaluarea durerii, principii

❑Pacientul trebuie crezut întotdeauna;

❑Dacă sunt mai multe dureri, fiecare durere se evaluează separat;
❑Trebuie încurajată discuţia despre durere, nu întotdeauna bolnavul cu
durere cronică îşi arată durerea;
❑Dacă pacientul nu poate discuta se poate ține cont de :
✓observaţiile aparţinătorilor;
✓alte semne : gemete, suspine;
✓expresii faciale, posturi neobişnuite, apăsarea/ masarea zonei
dureroase;
✓modificarea unor valori fiziologice (TA);
✓răspunsul la o doză test de analgetic;
❑Este posibila prezenţa tulburărilor cognitive.
 Măsurarea intensităţii durerii

Scala analog vizuală (VAS)

✓Pacientul plasează un cursor pe o linie care are la capătul stâng
marcată absenţa durerii, iar la capătul drept cea mai cumplită durere
imaginabilă, în funcţie de cât de intensă este resimţită durerea sa.
✓Verso-ul scalei este marcat de la 0 la 10, putându-se cuantifica
intensitatea durerii raportată de pacient.

Scala numerică
✓Pacientul cuantifică intensitatea durerii pe care o simte pe o scară de
la 0 la 10, în care 0 reprezintă absenţa durerii, iar 10 reprezintă cea
mai cumplită durere pe care şi-o poate imagina pacientul.
Scara de analgezie OMS

Opioide de treapta
III
VAS 7-10
Opioide de treapta II
VAS 4 - 6 +/- Co-analgezice

Analgezice neopioide
VAS <4 +/- Co-analgezice

+/- Co-analgezice

WHO Cancer Pain Relief 1980

Scara de analgezie OMS

Utilizarea scalei de analgezie OMS

duce la înlăturarea cu succes a durerii
în peste 90% din cazuri

Zech DFJ, Ground S, Lynch J.

Validation of WHO guidelines for cancer pain relief:
a 10 –Year prospective study (Pain 1995)
Treapta I Analgezice neopioide

❑ Paracetamol 4 - 6 g/zi
❑ Diclofenac (Voltaren, Arthrotec) 150 - 200 mg/zi
❑ Ibuprofen (Nurofen, Paduden) 2,4 - 3,2 g/zi
❑ Naproxen 1g/zi
❑ Indometacin 150 mg/zi
❑ Piroxicam 20 - 40 mg/zi
❑ Algocalmin 4 - 6 g/zi
 Treapta II (opioide uşoare)

❑ Codeină 240 - 360 mg/zi

❑ Tramadol (Tramal, Urgendol) 400 - 600 mg/zi
❑ Dihidrocodeină (DHC) 240 - 360 mg/zi
❑ Pentazocină (Fortral) – nu este indicată în durerea
cronică
Treapta III (opioide majore, stupefiante)

❑ Morfină s.c.
❑ Morfină orală (Vendal, MST, Sevredol)
❑ Fentanyl plasturi (Durogesic)
❑ Metadona (Sintalgon)
❑ Oxycodon (Oxycontin)
❑ Petidina (Mialgin)
❑ Hidromorfona
Concepte de analgezie în
medicina paliativă 1

❑ Scara de analgezie OMS prevede terapia în trei trepte

a durerii în funcţie de intensitatea durerii
❑Treapta I se poate combina cu treapta II sau III
❑Treapta II şi III nu se pot combina
❑Medicamentele opioide de treapta III nu au doză
maximă
Concepte de analgezie
în medicina paliativă 2
Durerea impune evaluare corectă, stabilirea etiologiei, cu
tratament specific.

Analgezia:
❑ să fie simplă
❑ atenţie la efectele secundare
❑ dozele trebuie frecvent revăzute

Tratamentul opioid trebuie să fie neîntrerupt, la intervale regulate,

“după ceas”, plus suplimentare pentru puseele dureroase “break-
through pain”.
 Coanalgezice

❑Nu toate durerile răspund la opioide şi necesită coanalgezice.

❑Coanalgezicele sunt medicamente care nu sunt antalgice, dar care
administrate împreună cu un analgezic potenţează efectul acestuia.

❑Antidepresivele
❑indicaţii: durerea neuropată
❑antidepresive triciclice: amitriptilină, doxepin
❑inhibitori ai recaptării serotoninei: paroxetin, fuoxetin
❑Anticonvulsivantele
❑indicaţii: durerea neuropată
❑carbamazepină, fenitoină, valproat de sodiu
❑Corticoterapia
• indicaţii: dureri neuropate, cefalee prin hipertensiune intracraniană,
distensii viscerale
• dexametazonă, prednison, hemisuccinat de hidrocortizon, metilprednisolon
 Constipaţia - cauze

❑Tumori intestinale
❑Compresie tumorală extrinsecă
❑Leziuni tumorale ale măduvei lombosacrate, cozii de cal,
plexului sacrat
❑Hipercalcemia
❑Scăderea aporului alimentar şi de lichide
❑Dieta săracă în fibre
❑Astenia care duce la scăderea activităţii sau inactivitate
❑Depresia
❑Fibroze/ stricturi postradice
❑Medicaţia opioidă
 Constipaţia - tratament

Măsuri igieno-dietetice
✓mişcare
✓alimentaţie bogată în fibre

Laxative
✓lubrifiante - ulei de parafină, ulei de ricin, supozitoare cu
glicerină
✓osmotice - lactuloză, sorbitol, manitol
✓stimulante ale peristaltismului
 Dispneea - cauze
❑Obstrucţia căilor respiratorii
✓invazie tumorală
❑ Durere
✓compresie extrinsecă tumorală ✓ pleurită
✓limfangită carcinomatoasă ✓ metastaze osoase ale cutiei
toracice
✓stricturi postradice
✓ infiltrarea peretelui toracic
❑Scăderea ampliaţilor respiratorii
❑ Cauze neuromusculare
✓pleurezii neoplazice
✓ascite ✓ paralizie de nerv frenic prin
invazie tumorală
✓pneumotorax
✓ sindroame paraneoplazice
✓tumori întinse
✓Infecţii ❑ Creşterea nevoilor
✓ anxietate
❑Scăderea schimburilor gazoase ✓ anemie
✓embolii polmonare
✓fibroza postradică
 Dispneea - tratament

❑Măsuri generale
✓poziţionare în şezut / culcat lateral
✓ventilator
✓oxigenoterapie
✓fereastră deschisă
✓calm, linişte
✓exerciţii de respiraţie

❑Tratament medicamentos
✓bronhodilatatoare - simpaticomimetice, parasimpaticolitice, teofilină
✓corticosteroizi - dexametazonă
✓morfină - în doze mai mici decât cele utilizate în analgezie
✓benzodiazepine - lorazepam, diazepam, midazolam
Greaţa şi vărsăturile – cauze 1
Greaţa şi vărsăturile – cauze 2

Cauze primare - ireversibile

❑ Uremia
❑ Insuficienţa hepatică
❑ Ocluzia intestinală
❑ Tumorile cerebrale
❑ Hepatomegalia
❑ Toxinele
❑ Carcinomatoza
Greaţa şi vărsăturile – cauze 3

Medicamente

❑ Antibiotice
❑ AINS
❑ Carbamazepină
❑ Corticosteroizi
❑ Digoxin
❑ Estrogeni
❑ Opioide
❑ Teofilină
❑ Citostatice
 Măsuri generale 1

❑Atmosferă calmă, la distanţă de bucătărie

❑Altcineva preia sarcina gătitului

❑Identificarea şi eliminarea factorilor care produc greaţa sau voma

(mirosuri, imagini, mâncăruri)

❑Recomandări de dietă

❑Explicarea (pacient sau aparţinători): cauzei, tratamentului

❑Asigurarea confortului fizic pentru pacient ( controlul altor

simptome asociate)

❑Igiena cavităţii bucale

❑Terapii complementare ...?

Măsuri generale 2

❑ Corectaţi cauzele reversibile:

✓Hipertensiune intracraniană (manitol, corticoterapie)
✓Ascita în tensiune (paracenteză)
✓Anomalii calciu / electroliţi (hipercalcemia - bifosfonaţi, hidratare,
corticoterapie)
✓Tusea

❑ Întrerupeţi medicamentele – unde e posibil

❑ Schimbaţi sau reduceţi doza de opioid

❑cu opioide liposolubile: metadonă, fentanyl
 Clasificare Cauze Caracteristici Linia l LiniaII

Staza GI Tumori Discomfort epigastric Metoclopramid Domperidone

inalta\ocluzie Anticolinergice Agravare la alimentatie 10-20 mgx3/zi po 10-20 mg x 3/zi po
Hepatomegalie Usurata de varsatura 30-60 mg/zi sc 30-60 mg/zi sc
Greata variabila +Simeticone/Carbune
Chimic indusa Medicamente Greata constanta Haloperidol Metoclopramid
Metabolice Varsatura variabila 1,5-5 mg po 10-20 mg x 3/zi po
Toxine 1,5-5mg/zi sc 30-60 mg/zi sc
Constipatie Medicamente Greata si varsaturi Stimulant si inmuietor po + rectal
Datorita cancerului fecaloide, urat mirositoare laxativ po glicerina sau
Imobilizare In asociere cu constipatia Bisacodil

Chimioterapie Dexametazona + Dexametazona +

Metoclopramid inainte Odansetron inainte
Radioterapie Dexametazon 16 mg + Dexametazona +
Proclorperazin 5-10 mg Odansetron 8 mg iv
sau
Haloperidol 1,5 mg
Ibuprofen 400 mgx4/zi
Ocluzie Maligna Varsatura cu durere abd.si Scobutil 60-200 mg/zi Octreotide
intestinala Non-maligna oprire tranzit sc 200-600 μg/zi sc
HTIC Metastaze Predomina dimineata Dexametazona 16 Cyclizina
cerebrale Varsatura “in jet” mg/zi po ,sc, im, iv 25-50 mgx3/zi
Hemoragii Agravata de miscarea
cerebrale capului
Anxietate Orice cauza Simptomele se agraveaza Lorazepam 0,5-1 Mydazolam 5-10
cind devine anxios mgx4/zi mg
 Ultimele ore de viaţă

❑Recunoaşterea nevoilor ultimelor ore de viaţă necesită

✓cunoştinţe
✓abilităţi
✓atitudine specială

❑Cel mai important indice al fazei terminale este rata de

deteriorare clinică

❑Scopul îngrijirii terminale este dreptul de a muri în demnitate!

Diagnosticul apropierii morţii

❑Slăbiciune marcată
✓Imobilizare
✓Necesită asistenţă medicală pe tot parcursul zilei

❑ Fatigabilitate extremă

❑ Somnolenţă sau reducerea funcţiilor cognitive

✓Poate fi dezorientat din când în când
✓Concentrare extrem de dificilă
✓Slabă cooperare cu îngrijitorii

❑ Scăderea ingestiei de alimente şi lichide

❑ Înghiţire dificilă a medicaţiei

 Tulburări neurologice

❑Scăderea nivelului de conştienţă

❑Pacientul inconştient
❑Delirul terminal
❑Modificări de respiraţie
❑Tulburări sfincteriene
Scăderea nivelului de conştienţă

❑Calea normală de moarte

❑Evoluţia situaţiei

❑Reflexe oculare
 Delirul terminal

❑Apare în “calea dificilă” de moarte

❑Controlul medical
✓benzodiazepine
✓neuroleptice

❑Convulsii

❑Suportul familiei, educaţie

 Modificări de respiraţie

❑Alterarea modelului respirator

✓apnee
✓respiraţie Cheyne-Stokes
✓folosirea muşchilor accesorii

❑Teama de sufocare

❑Controlul situaţiei
✓suportul familiei
✓oxigenul poate prelungi agonia
✓dispneea
 Pierderea abilităţii de a înghiţi

❑Pierderea reflexului de deglutiţie

❑Controlul secreţiei salivare şi a altor secreţii

✓scopolamină pentru uscarea secreţiilor
✓drenaj postural, poziţionare
✓sucţiune
Scăderea perfuziei sanguine şi
insuficienţa renală

❑Tahicardie, hipotensiune

❑Răcirea extremităţilor, cianoză

❑Tegumente marmorate

❑Scăderea debitului urinar

❑Administrarea parenterală de lichide nu rezolvă situaţia

Scăderea apetitului şi
a ingestiei de alimente

❑Teama rudelor şi a pacienţilor de a muri prin inaniţie

❑Ajutaţi familia să găsească căi alternative de

îngrijire

❑Reamintiţi-vă
✓alimentaţia poate fi cauză de greaţă
✓anorexia – factor de protecţie
✓risc de aspiraţie

❑Hipodermocliza
 Hipodermocliza

❑ Metodă de administrare a lichidelor pe cale subcutanată

❑Avantaje
✓uşor de instalat (inclusiv familia poate fi învăţată )
✓infuzia poate fi oprită sau reinstalată fără riscul de apariţie a trombilor
✓spitalizarea poate fi redusă sau evitată
✓acul poate rămâne in-situ mai multe zile

❑Se recomandă administrarea hialuronidazei

✓în doze cuprinse între 150-750 U per litru
✓se foloseşte ca factor de difuziune
✓favorizează resorbţia substanţelor injectate subcutanat

❑Soluţiile electrolitice cel mai des utilizate în practică sunt

✓soluţiile saline
✓dextroză 5% 2/3 + ser fiziologic 1/3, cu o rată de infuzie de 20-120 ml pe oră
✓500 ml per oră de trei ori pe zi
 3 paşi în controlul simptomelor în faza
terminală

1. Raţionalizarea medicaţiei

2. Revedeţi calea de administrare

3. Disponibilitatea şi accesibilitatea folosirii căii de

administrare
 Reevaluare medicaţiei 1

Se continuă numai administrarea de medicamente necesare

uşurării simptomelor:

❑Analgezice (morfină/ fentanyl TTS)

❑Antiemetice (metoclopramid, domperidonă, haloperidol)
❑Anticonvulsivante (midazolam , diazepam)
❑Anticolinergice (scobutil)
❑Tranchilizante (haloperidol, levomepromazină)
...

Se exclud următoarele medicamente

❑Antihipertensive Antiaritmice
❑Diuretice Preparate de fier
❑Hipoglicemiante Vitamine
❑Antibiotice Hormoni
❑Laxative Cardiotonice

Steroizii pot fi administraţi discontinuu

 Evaluarea situaţiei

❑Deshidratarea cauzează simptome pacientului în cauză?

❑Aceste simptome cauzează disconfort pacientului?

❑Administratea de lichide şi electroliţi aduce un confort în plus

pacientului muribund, sau îi cauzează disconfort?

❑Cui aparţine decizia ?

❑Care este situaţia legală (etică)?

 Care este interesul pacientului?

❑Posibilitatea prelungirii vieţii în condiţii umane şi de confort;

❑Valorile personale ale pacientului despre viaţă şi modul în

care merită să fie trăită;

❑Luarea în considerare a modului de reacţie faţă de boală,

suferinţă şi intervenţiile medicale;
Tipuri de Îngrijiri paliative
Îngrijire paliativă la domiciliu
 Serviciu complex
◼ 24 h/zi, 7 zile/saptamina:
 Medic cu cunoștințe de paliatie
 Asistență medicală (vizite/permanent)
 Echipmente/tratamente specifice spitalului
(chimioterapie, transfuzii, mică chirurgie etc.)

 Serviciu consultativ
❑ Vizite în funcție de necesitățile pacientului
 Medic (1:40), asistent medical (1:20), asistent
social(1:40), fizioterapeut, psiholog, preot.
❑ AVANTAJE
◼ bolnavul preferă îngrijirea la domiciliu
◼ colaborare cu medicina primară
◼ Consultanță/modele de practică
◼ sprijin din partea familiei
 Ambulatoriu de îngrijire paliativă
 ROL
o Oferă consultații medicale de paliație și consiliere socială și
emoțională pacienților mobili și familiilor acestora.
o Acesta poate fi integrat oricărei structuri de îngrijire
paliativă, sau de sine stătător sub forma unui cabinet
individual de specialitate.
 PERSONAL
 Medic cu cunoștințe de paliatie
 Asistență medicală

❑ AVANTAJE
◼ posibilitate de consult medical și tratamente în
ambulator
◼ ambient plăcut
◼ familiarizare cu personalul și atmosfera serviciului
hospice
Centru de zi

 ROL
 ameliorează calitatea vieții bolnavilor asistați
la domiciliu
 monitorizează starea și evoluția bolii
PERSONAL
 Coordonator (asistent medical/terapist
ocupational, asistent social, voluntari)
❑ AVANTAJE
◼ oferă bolnavilor izolați la domiciliu șansa de socializare
◼ posibilitate de consult medical și tratamente în
ambulator
◼ ambient plăcut, activități sociale individuale sau de grup
◼ familiarizare cu personalul și atmosfera serviciului
hospice
◼ timp liber pentru familie
Echipa de îngrijire paliativă de spital

ROL:
 vizitează pacienți la cererea altor specialiști
SAU
 Secții/paturi alocate îngrijirii paliative

PERSONAL:
 medic cu experiența în îngrijire paliativa
 Asistența medicală cu experiență
 ± asistent social, fizioterapeut, consilier spiritual

AVANTAJE
◼ beneficiaza toti pacientii din spitale/zone unde nu exista servicii de
ingrijiri paliative
◼ informatie/consultanta/model pentru personalul medical ca abordare
holistica a bolnavului
◼ controlul mai eficient al durerii si simptomelor
 Unitate cu paturi
ROL:
 Capacitate de influențare/ schimbare de atitudine

PERSONAL:
 medic (m.p.), asistent medical, asistent social, consilier
spiritual, personal auxiliar, voluntari
FACILITĂȚI / DOTARE:
 saloane și spații auxiliare adaptate persoanelor cu nevoi
speciale, imobilizate la pat; spații educaționale

AVANTAJE
◼ Asistență specializată 24 h din 24
◼ ambient plăcut, personal suficient, dăruit
◼ sursă de educație profesională
 ...

❑ Îngrijirea paliativă este îngrijirea globală a pacienților

cu boli incurabile și vizează înlăturarea suferinței.

❑ Permite pacienților să trăiască și să se simtă valorizați

până la sfârșitul vieții.

❑ Nevoia este enormă și include un spectru larg de

pacienți de la boli neurologice, cardiace, pulmonare, etc
la cancer, adulți și copii.
 ...
❑ Abordarea este holistică și include nevoile fizice psiho-
emoționale, sociale și spirituale

❑ Îngrijirea paliativă se poate oferi în unități cu

paturi, la domiciliu, în policlinici, echipe mobile de
spital sau centre de zi.

❑ Munca de echipă este esențială și asistentul medical este

parte a echipei de bază alături de medic, asistent social

.
 Fizic
 Îngrijirea pacientului:
◼ Centrul de îngrijire
◼ Spitalul local
◼ Clinică privată
◼ Vindecători tradiționali
◼ ONG care oferă îngrijirea medicală
 Aprovizionarea cu medicamente
◼ Farmacia de spital
◼ Farmacii cu circuit deschis
 Consiliere/sfat și suport pentru tratamente
◼ Doctor/asistentă/
◼ Fizioterapeut
◼ Asociația națională de IP
 Psihologic
 Consiliere
◼ Asistență socială
◼ Psiholog
◼ Voluntari pregătiți
◼ Consilier HIV
◼ Susținerea pacienților între ei alții cu aceea și boală
 Grupuri de suport
◼ Grup pacienți
◼ Grup de femei
◼ Organizații de tineri
 Suport la domiciliu
◼ Voluntari echipă specializată de îngrijiri
paliative la domiciliu
◼ Membrii familei
 Social

 ONG - uri
 Aprovizionare cu hrană departamente sociale
 Grad de handicap
 Scheme generatoare de venituri
 Profesioniști individuali
◼ Asistență socială
◼ Consilier legal pt testamente
 Implicarea celorlalți
◼ Lideri din comunitate
◼ Școli și colegii locale
◼ Grupuri din comunitate
 Spiritual

 Individual:
◼ Lideri religioși locali
◼ Voluntari din comunitățile religioase
◼ Asistenți sociali
◼ Membrii familiei
 Grupuri
◼ Comunitatea religioasă (ex biserica,
moscheea, templul, sinagoga)
◼ Grupuri de femei
◼ Grupuri de copii
Îngrijirea paliativă se bazează pe munca
în echipă

 Echipa interdisciplinară oferă îngrijire holistică centrată

pe nevoile pacientului și familiei.

 Obiectiv: Serviciile de îngrijiri paliative trebuie să fie

acordate de o echipă interdisciplinară formată
dinpersonal calificat, pentru a asigura servicii de
calitate.
 Echipa de bază
 Pentru servicii de îngrijire paliativă la domiciliu

▪ medic
▪ asistent medical
▪ asistent social
 Pentru servicii de îngrijire paliativă în ambulatoriu

▪ medic
▪ asistent medical
 Pentru servicii de îngrijire paliativă în unitatea cu paturi

▪ medic
▪ asistent medical
▪ infirmiera
▪ asistent social
▪ psiholog
▪ cleric
 Membrii opționali

 La domiciliu
▪ îngrijitori
▪ psiholog
▪ cleric
▪ Terapeuți (kinetoterapeut, terapeut prin joc,
terapeut ocupațional etc)
▪ voluntari
▪ alt personal
 În ambulatoriu
▪ psiholog
▪ asistent social
▪ cleric
▪ voluntari
 În unitatea cu paturi
▪ terapeut
▪ dietetician
▪ voluntari