NEVOI SPECIFICE DE INGRIJIRE SI

EDUCATIE DE-A LUNGUL VIETII

• NOTIUNI DESPRE INGRIJIREA COPILULUI:
-dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 – 1 an, imunizarile, prescolarul,
scolarul si adolescentul – nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire.
Dezvoltarea copilului urmeaza unele etape cunoscute si se deruleaza
dupa un acelasi proces la majoritatea copiilor.
Aceste etape si transformarile care le caracterizeaza sunt incluse in
denumirea de dezvoltare psihomotorie.
In intervalul de timp cuprins intre nastere si varsta de 3 ani, copiii fac
principalele progrese care ii ajuta sa devina treptat autonomi si sa faca
fata unor situatii compatibile cu varsta lor.
• Ordinea acestor progrese depinde de varsta, factori ereditari si de
modul in care parintii sprijina procesul de invatare al copilului.
• Dezvoltarea poate uneori fi perturbata sau incetinita din cauza lipsei
de stimulare, a nasterii unui alt copil, de o separare de lunga durata,
de un climat familial conflictual sau de alte cauze imprevizibile.
• Astfel, cunoasterea principalelor etape ale dezvoltarii este necesara
pentru a monitoriza mai bine progresul copilului.
Prima copilarie - de la nastere pana la 3 ani (se termina dentitia de
lapte) se imparte in:
a. perioada de nou-nascut - corespunde primelor 28 zile de viata si are
cateva particularitati:
• crestere rapida staturo-ponderala;
• existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica in
greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, albuminuria
fiziologica, meconiul;
• slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie
cu predominenta centrilor subcorticali;
• importanta imunitatii transmisa transplacentar;
• deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselor;
• tendinta infectiilor de a imbraca aspect septicemic;
• patologia dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de
actul nasterii (traumatisme, infectii).
b.perioada de sugar (28 zile -1 an) cu urmatoarele particularitati:
• cresterea staturo-ponderala continua in ritm rapid;
• dezvoltarea treptata a functiilor de relatie;
• dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a
copilului;
• aparitia primului sistem de semnalizare;
• aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit
diversificarea alimentatiei;
• dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii
transplacentare;
• patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale
urechii medii.
c.perioada de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani:
• incetinirea ritmului de crestere;
• modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre;
• completarea primei dentitii;
• desavarsirea functiei motorii;
• formarea reflexelor conditionate - cuvantul capata valoarea unui nou
sistem de semnalizare
1. Prima copilarie este caracterizata printr-o functie de nutritie intensa
ce explica cresterea accentuata si dependenta de mediul inconjurator,
si care determina necesitatea unor ingrijiri speciale.
2. Copilaria a 2 a (3 – 6 – 7 ani -prescolar)
• dentitia de lapte complet aparuta - incep sa apara primii dinti
definitivi;
• dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gandirii, vorbirii,
locomotiei, ceea ce duce la cresterea independentei copilului;
• ritm de crestere mai lent;
• patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca
reumatismul articular acut, cardiopatiile castigate, tuberculoza osteo-
articulara.
3. Copilaria a 3 a (6 – 7 ani - pubertate) la fete pubertatea apare la 12 -
14 ani, iar la baieti la 14 - 16 ani.
• maturizarea zonelor corticale ale creierului;
• incetinirea cresterii in prima parte a perioadei urmata de o accelerare
in perioada prepubera;
• apar primii dinti definitivi;
• boli contagioase rare datorita imunizarii spontane (imbolnavire) sau
provocate (vaccinari)
• PUBERTATEA - corespunde aparitiei menarhei la fete si dezvoltarii
functiei sexuale la baieti:
• se incetineste ritmul cresterii staturale;
• se accelereaza cresterea in greutate;
• se modifica dimensiunile unor segmente - infatisarea este armonioasa
apropiata de cea a adultului.
ADOLESCENTA este in primul rand o perioada de maturizare psihologica,
spre deosebire de pubertate, cand dezvoltarea majora are loc in plan fizic si
sexual;
• majoritatea fetelor au trecut de puseul de crestere puberal, desi unii baieti
inca se afla in plina dezvoltare fizica si sexuala.
• Adolescenta este marcata de completarea dezvoltarii corporale si
sexuale, formarea personalitatii si in cele din urma de ocuparea unui loc in
societate, prin locul de munca si familie.
• Pentru tinerii care nu isi continua studiile in cadrul universitar, sau cei care
renunta si la liceu si trec direct la intemeierea unei familii si la ocuparea
unui loc de munca, pe plan psihologic si social adolescenta se incheie mai
repede.
• Inca din perioada preadolescentei, odata cu detasarea de
familie, anturajul castiga o importanta speciala, tanarul vazand in grupul de
prieteni un mediu propice testarii ideilor si compararii nivelului de dezvoltare
fizica si psihologica.
• Adolescentul incearca sa-si stabileasca o identitate sexuala constientizand si
acceptandu-si propriile sentimente si propriul corp.
• Adolescenta este si o perioada in care au loc alegeri ce vor influenta intreaga viata
a adultului; unele dintre aceste decizii se refera la invatamant – educatie.
• Alt fel de alegeri, din punct de vedere al comportamentului, se refera la tentatiile
la care adolescentii sunt expusi cu predominanta: droguri, tutun, alcool, viata
sexuala promiscua, etc. O parte dintre aceste "experimente" pot afecta profund
negativ viata tanarului, insa in mare parte acest comportament este temporar si
nu mai prezinta interes in perioada adulta.
• Adolescenta este o perioada in care maturizarea nu este completa si tinerii
dau de multe ori dovada de ignoranta in privinta unei activitati sexuale sau
a unei relatii intime responsabile.
• Sarcina la varsta adolescenta poate avea si grave consecinte medicale.
• Conditiile sociale si psihologice ale aparitiei unei sarcini in adolescenta
variaza mult, insa de cele mai multe ori acest fenomen apare in medii
de saracie si ignoranta.
• Aceste tinere trebuie sa decida daca doresc si au posibilitatile de a-si
intemeia o familie sau, daca nu sunt pregatite sa faca anumite sacrificii, ori
doresc sa-si continue studiile, optiunea este fie intreruperea sarcinii, fie
renuntarea la bebelus in favoarea adoptiei.
• Sarcina la varsta adolescenta este o trauma psihica majora.
• In plus, unele fete se confrunta cu pierderea legaturii cu tatal copilului
sau cu familia, cu renuntarea la studii, fie renunta la educatie din
proprie vointa, adoptand o gandire de "esec inevitabil in viata".
• Fara educatie tinerele sunt condamnate la un statut financiar foarte
scazut si, conform studiilor, casniciile incheiate in adolescenta au mai
mari sanse sa se incheie cu un divort.
• Copiii mamelor adolescente se pot confrunta cu probleme de
adaptare sociala pe termen lung - rezultate scolare slabe, saracie, boli
mentale sau fizice.
• Problemele aparute odata cu sarcina in adolescenta se rasfrang si
asupra familiei tinerei fete - frati mai mici si parinti.
• ALIMENTATIA
Alimentatia prescolarului este in general foarte asemanatoare cu cea
a adultului, doar ca trebuie sa fie preparata mai dietetic, fara exces de
sare si sa contina toate elementele nutritive necesare unui copil plin de
energie, aflat in plina dezvoltare.
Alimentatia este foarte importanta pentru sanatatea prescolarului - o
alimentatie adecvata previne problemele de sanatate cum ar fi
obezitatea, diabetul si decalcifierile.
O alta cerinta ar fi ca prescolarul sa consume alimente sanatoase -
carne slaba, fructe de mare, oua, legume, cereale integrale, produse
lactate zilnic si fructe proaspete
• Principalele elemente de interes in privinta alimentatiei scolarului
sunt:
- mentinerea varietatii alimentelor,
- pastrarea unei greutati sanatoase, echilibrand aportul cu consumul
energetic,
- eliminarea pe cat posibil a grasimilor si a colesterolului din dieta,
- asigurarea consumului de fructe, legume si cereale integrale.
Respectarea acestor indicatii asigura o viata adulta sanatoasa.
• Alimentatia adolescentului trebuie sa fie adaptata necesitatilor cresterii si dezvoltarii organismului sau.
In acelasi timp tanarul devine tot mai independent si ia mai multe decizii privind alimentatia; din acest motiv,
parintii trebuie sa cultive adolescentilor obiceiuri alimentare sanatoase.
• Factorii care contribuie la formarea unor proaste obiceiuri alimentare sunt:
- mancarurile fast-food la un pret scazut si sarace in elemente nutritive,
- accesul limitat la alimentele sanatoase atunci cand adolescentul se afla departe de mediul familial,
- impresia ca alimentele fara grasimi si neprocesate nu sunt gustoase,
- lipsa informatiei privind alimentatia sanatoasa,
- exemplul prost dat in familie,
- impactul media asupra adolescentilor,
- incidenta crescuta de tulburari alimentare la tinerele care isi doresc un corp "perfect".

Cele mai intalnite probleme de nutritie la adolescenti sunt deficitul de calciu si fier, obezitatea si subnutritia.
• Factorii de risc intalniti in aparitia deficientelor nutritionale sunt:
- tulburarile alimentare,
- afectiunile cronice,
- consumul de alcool sau droguri,
- sarcina la adolescente,
- o dieta vegetariana stricta,
- statutul socio-economic redus.
Deficientele nutritionale din perioada adolescentei au drept consecinte in
viata adulta aparitia mai multor boli si
afectiuni: obezitate, diabet, bolicardiovasculare, etc.
POPULATIA VARSTNICA
Obiective educationale:
• intelegerea importantei medico-sociale a populatiei varstnice;
• descrierea unor fenomene demografice legate de imbatranirea
populatiei;
• descrierea caracteristicilor medico-sociale ale populatiei varstnice;
• descrierea impactului efectului de imbatranire a populatiei.
Atentia deosebita acordata populatiei varstnice este motivata nu numai
de ritmul de crestere numerica, ci si de faptul ca populatia varstnica:
• este o populatie mare consumatoare de prestatii medicale;
• este mai vulnerabila la diversele stresuri din mediul fizic si social.

La acestea se mai adauga modificarile inregistrate in structura familiei,

in sensul ca in prezent familia se ocupa din ce in ce mai putin de
varstnici, in special daca sunt si bolnavi, si prefera sa fie ingrijiti in
unitati speciale pentru varstnici.
• In literatura de specialitate nu exista inca un consens in ceea ce
priveste limita de varsta de la care se socoteste o persoana ca fiind
varstanica.
• Se folosesc 2 criterii: biologic si cronologic, ultimul fiind cel mai
frecvent utilizat desi stabileste arbitrar o limita.
• Astazi ONU recomanda varsta de 65 ani drept limita de la care se
considera o persoana ca fiind varstnica.
Metode de masurare a imbatranirii populatiei
• Determinarea ponderii populatiei varstnice din totalul populatiei.
• Varsta medie a populatiei.
• Raportul dintre numarul varstnicilor si numarul copiilor.
• Indicile de dependenta care reprezinta raportul dintre numarul
persoanelor inactive si numarul persoanelor de varsta activa.
Starea de sanatate a populatiei varstnice
• In ultimele decenii, in aprecierea starii de sanatate a varstnicilor se
insista tot mai mult pe metodele epidemiologice si pe autoevaluarea
starii de sanatate, capacitatea intervievatului de a si evalua starea
functionala si determinarea raportului dependenta/ independenta a
persoanei varstnice in legatura cu activitatea vietii zilnice.
• Studiile intreprinse au aratat existenta fenomenului de
supramorbiditate la varstnici, si anume existenta in medie, a 2-3
afectiuni cronice pe persoana varstnica, dupa unele studii; dupa
altele, care au utilizat tehnici de diagnostic foarte sensibile, 10
afectiuni pe persoana in varsta de 75 ani si peste.
Principalele cauza de imbolnavire a varstnicilor in tarile dezvoltate sunt:
• caderi si fracturi consecutive;
• osteoporoza;
• tulburari de vedere;
• tulburari de auz;
• dementa senila;
• probleme de incontinenta.
• Mortalitatea persoanelor varstnice
In primul rand, probabilitatea de deces creste pe masura ce se
inainteaza in varsta, deci ea este mai mare la varstnici.
In al doilea rand, modelul de mortalitate pe cauze medicale de deces
difera de la o grupa de varsta la alta.
La populatia varstnica principalele cauze de deces difera de cele
intanite la alte grupe de varsta, precum si de cele care definesc modelul
mortalitatii populatiei generale.
CONSECINTELE IMBATRANIRII POPULATIEI
PENTRU SANATATEA PUBLICA
1. Consecinte demografice:
• cresterea numarului persoanelor varstnice;
• cresterea numarului familiilor fara copii si a celor alcatuite din persoane
varstnice.
2. Consecinte medicale:
• polimorbiditate (mai multe boli la aceeasi persoana);
• cresterea foarte mare a consumului medical.
3. Consecintele sociale decurg din:
• pierderea autonomiei persoanelor varstnice;
• aparitia incapacitatii funcionale partiale sau totale ceea ce necesita servicii
sociale adecvate.