COMPORTAMENTELOR CU

RISC ÎN COLECTIVITĂŢILE
DE COPII ŞI ADOLESCENŢI

Conf.univ
Dr. Alexandra cucu

Nairobi

Helsinky

Shanhai 2016
Igiena procesului
instructiv-educativ

Programul de viaţă al copilului şi adolescentului se

organizează ţinând cont de:

nevoile de alimentaţie
de activitate
de odihnă şi somn
precum şi de nevoile educative ale acestuia.
Comportamentele cu risc la copii si
adolescenţi sunt:

Obiceiurile alimentare
Activitatea fizică
Fumatul
Abuzul de băuturi alcoolice
Consumul de droguri
Comportamentul sexual
Comportamentul violent şi distructiv
Igiena buco-dentară
Măsuri de prevenire:

 Educaţia pentru sănătate/igienico-sanitară

 Monitorizarea activităţii, obiceiurilor, atitudinii şi
cunoştinţelor elevilor
 Monitorizarea medicală periodică de bilanţ
 Măsuri legislative şi social-economice
 Cercetarea şi evaluarea comportamentelor în colectivităţi
(chestionare, interviuri, seminarii, cursuri, teste).
a. Obiceiurile alimentare

Cauze ale obiceiurilor alimentare

necorespunzătoare
 Tradiţii familiale, religioase, preferinţe
 Lipsa unor noţiuni elementare despre alimentaţia sănătoasă
 Nesupravegherea de către părinţi a alimentaţiei copiilor
 Industria alimentară modernă care promovează produse
alimentare prelucrate şi rafinate (bogate în grăsimi şi zahăr,
sărăcite în micronutrienţi şi vitamine)
 Accesul financiar redus la alimente de calitate
 Reclamele publicitare
 Teama de obezitate.
a. Obiceiurile alimentare

Efecte asupra sănătăţii:

 variate (BCV, obezitate, osteoporoză, carii dentare, gastrite,
hepatite toxice, afectiuni ale coloanei vertebrale/vicii de
postura, afectiuni oculare, boli respiratorii, bulimie, anemii
etc)
 funcţie de predispoziţia familială + comportamentul
personal !
 a. Obiceiurile alimentare
 Riscuri pentru sănătate
 carenţa de fier (prin aport scăzut de carne) provoacă oboseală şi anemie
(special la fete)
 aport insuficient de calciu (prin aport scăzut de lapte şi produse lactate) in
copilărie poale fi la originea osteoporozei de mai târziu (mai ales la femei)
 o alimentaţie săracă în proteine de calitate superioară (din ouă, lapte, carne)
poate determina un deficit de creştere şi dezvoltare şi performanţe
intelectuale scăzute (examene)
 un aport energetic prea mare (pe seama grăsimilor şi dulciurilor) asociat cu
sedentarism, va duce la creşterea greutăţii corporale cu repercusiuni grave
(obezitatea este un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare, DZ, artrite,
litiaza biliară, anumite cancere)
 anorexie sau bulimie la adolescentele ce vor să fie mai suple
 a. Obiceiurile alimentare
 Riscuri pentru sănătate
 băuturile gazoase, dulciurile, guma de mestecat sunt alimente preferate
de copii: taie pofta de mâncare pentru alimente mai hrănitoare, distrug
dantura, favorizează obezitatea şi diabetul, produc un deficit relativ de
vitamine
 gustările (snack, fast-food) constituie un model alimentar frecvent
întâlnit la elevi: sunt produse bogat calorigene, grase, cu conţinut scăzut
de calciu şi vitamina A şi bogate în sare
 produsele din carne (mezelurile) conţin aditivi alimentari, nitraţi de
sodiu, sare, hidrocarburi policiclice aromatice (în afumături; cu rol în
carcinogeneză).
 renunţarea la micul dejun reprezintă un obicei nesănătos; acesta
trebuie să fie consistent, cu un conţinut crescut de proteine, având în
vedere faptul că în cursul dimineţii solicitarea fizică şi psihică este
maximă.
a. Obiceiurile alimentare
 Recomandări:
consumaţi alimente proaspete, cât mai puţin prelucrate
industrial sau culinar
cât mai multe fructe, legume şi sucuri naturale
produse de carne, lapte, ouă de la producători de calitate
cititi eticheta şi urmăriţi conţinutul în calorii şi aditivi
nu pastraţi timp îndelungat alimentele acasa
păstraţi igiena în bucătărie, cămară, frigider
nu cumpăraţi alimente cu termen de valabilitate depăşit,
mucegăite, cu miros sau culoare suspecte
evitaţi preparatele semipreparate, conservate şi alimentele
fast-food, băuturi tip cola, chips-uri etc!
b. Fumatul

 Cauzele fumatului
curiozitatea şi nevoia de a experimenta ceva nou
presiunea grupului
imitarea modelelor (staruri de cinema, vedete ale muzicii
moderne, sportivii de performanţă)
tendinţa de "emancipare", de opoziţie şi protest faţă de interdicţiile
părinţilor
b. Fumatul
 Riscuri pentru sănătate
nocivitatea fumului de ţigară variază în funcţie de caracteristicile
tutunului şi ale hârtiei, de lungimea ţigaretei (scurtarea acesteia prin
fumat creşte concentraţia gazelor în fază solubilă), corelate cu
numărul ţigărilor fumate şi cu vârsta la care se începe această
activitate
fumatul intensiv şi prelungit joacă un rol determinant în apariţia
cancerului pulmonar, emfizemul şi bronşita cronică, ateroscleroza,
cardiopatia ischemică
tutunul are efecte nocive asupra fătului la adolescentele însărcinate
fumătoare şi creşte riscul naşterii premature şi a copiilor cu greutate
mică
mestecarea tutunului provoacă afecţiuni dentare şi cancerul cavităţii
bucale.
b. Fumatul
 Măsuri de prevenire şi combatere
 interzicerea vânzării tutunului minorilor
 limitarea distribuirii şi vânzării ţigărilor (chioşcuri şi magazine situate în
apropierea şcolilor).
 interzicerea fumatului în locuri frecventate de tineri (şcoli, locuri publice,
localuri), interzicerea fumatului în public pentru copii şi adolescenţi
 publicitate negativă fumatului
 promovarea educaţiei sanitare privind tabagismul (cursuri obligatorii de
igienă în şcolile publice, campanii audio-vizuale, afişe, broşuri, reviste şi
conferinţe pentru tineri
 legislaţia privitoare la "publicitatea negativă" cere ca toate pachetele de
ţigări să aibă o etichetă de avertizare privind nocivitatea tutunului
("Tutunul dăunează grav sănătăţii”)
c. Abuzul de băuturi alcoolice

 Consumul de alcool a crescut în ultimul timp ca volum şi frecvenţă, iar

vârsta la care se începe băutul a scăzut (la tineri “binge-drinking”)
 Cauzele consumului de alcool etilic la tineri
 anumite tipuri de personalitate (hiperemotivi, persoane cu complexe de
inferioritate şi cu instabilitate psihică) – alcoolul redă încrederea şi o falsă bunăstare
 terenul ereditar (transmiterea genetică a unei enzime implicate în metabolismul
alcoolului)
 presiunea grupului
 dorinţa de experimentare (pentru mulţi tineri alcoolul este un simbol de maturitate)
 exemplul idolilor
 conflicte cu părinţii
 mediul social
c. Abuzul de băuturi alcoolice
 Riscuri pentru sănătate
 alcoolismul acut (beţia) poate produce o afectare neuropsihică, crescând
probabilitatea unui comportament cu risc (agresiunea, delicventa, suicidul,
accidentele de circulaţie)
 alcoolismul cronic poate induce:
 afectarea tubului digestiv: gastrită atrofică, duodenită, enterocolită, pancreatită
cronică cu tulburări secundare ale digestiei şi absorbţiei; steatoză hepatică,
hepatită cronică, ciroză hepatică, cancer hepatic
 afectarea sistemului nervos central: tulburări de percepţie şi memorie, euforie,
depresie afectivă, susceptibilitate exagerată, scăderea voinţei, pasivitate
egocentrism, demenţă în cazurile grave
 afectarea sistemului nervos periferic: manifestări polinevritice
 afectarea aparatului cardio-vascular
 scăderea duratei de viaţă
 afectarea fătului în cazul mamelor alcoolice: deficienţe fizice (greutate mică la
naştere, malformaţii), mortalitate infantilă, deficienţe psihice
c. Abuzul de băuturi alcoolice
 Măsuri de prevenire şi combatere
 măsuri instructiv-educative prin: difuzarea în rândul tinerilor a unor
cunoştinţe temeinice privind efectele alcoolului asupra sănătăţii, a capacităţii
de muncă, comportamentului social, implicaţiilor demografice şi economice,
cu ajutorul unor broşuri, pliante, panouri şi conferinţe pe aceste teme
 măsuri social-economice
 restrângerea producţiei de băuturi alcoolice, mai ales a celor concentrate
 limitarea producţiei ilicite
 menţinerea unor preţuri ridicate
 realizarea unor cantităţi sporite şi variate de băuturi nealcoolice şi difuzarea largă a acestora,
interzicerea reclamei care se face Ia băuturile alcoolice prin mijloace mass-media sau prin
etichete şi ambalaje atrăgătoare
 restrângerea spaţiilor de expunere a băuturilor alcoolice
 interzicerea vânzării de băuturi alcoolice la copii şi adolescenţi si neautorizarea funcţionării
acestor unitati în vecinătatea şcolilor, căminelor, instituţiilor etc.
 tratamentul alcoolismului cronic şi reinserţie socială
 d. Consumul de droguri

 Clasificarea drogurilor tari

 Opiacee: morfina, heroina, methadona, pethidina.

 suprimă durerea, au efect euforizant şi induc o dependenţă fizică, cu fenomene de
sevraj în caz de suprimare bruscă
 Deprimante ale sistemului nervos central: barbituricele (Amobarbital,
Fenobarbital), benzodiazepinele (Diazepam), sedative de sinteză şi hipnotice
- aceste substanţe creează somnolenţă şi sedare sau o relaxare agreabilă, dar pot să
inducă şi o dezinhibare, cu pierderea controlului comportamentului dobândit
 Stimulante ale sistemului nervos central: cocaina, amfetaminele
(flexamfetamina, levamfetamina) şi substanţe înrudite (phenmetrazina)
– produc un sentiment de veselie şi diminua senzaţia de oboseală şi foame: ceaiul şi
cafeaua care conţin cafeina (ceaiul conţine şi teobromină) ce înlătura oboseala
d. Consumul de droguri
 Clasificarea drogurilor tari

 Halucinogenele: LSD-ul (dietilamina acidului lisergic), mescalina,

phenciclidina
- induc fenomene psihologice foarte complexe, halucinaţii şi alte
tulburări de percepţie
 Alte substanţe: canabisul este denumirea generică dată mai multor produse din
cânepă indiană; marihuana, kif, ganja desemnează frunzele sau inflorescenţele
uscate, iar haşişul răşina plantei; substanţe volatile precum anestezice, lacuri,
diluanţi, vopsele pentru picturi
- pot avea efecte depresoare şi anesteziante, dar pot produce şi tulburări de
percepţie.
d. Consumul de droguri

 Cauzele consumului de droguri

 tendinţă de experimentare, curiozitate
 presiunea grupului
 disponibilitatea drogului
 personalitatea şi mediul social (drogul poate fi un mod de evadare
din realitatea dură)
 mass-media (idoli ai tinerilor care consumă droguri şi beneficiază
de publicitate)
d. Consumul de droguri
 Măsuri de prevenire şi combatere
 control asupra producerii şi distribuţiei produselor farmaceutice
 control asupra producţiei, comercializării sau folosirii anumitor
droguri
 pedepse aspre pentru cei care fac comerţ ilegal cu droguri şi mai ales
pentru cei care incită un minor să-şi procure sau să utilizeze droguri
 măsuri educative: informarea tinerilor asupra riscurilor
farmacodependenţei. conferinţe obligatorii pentru elevi si profesori şi
prelegeri facultative pentru părinţi
 depistarea precoce a celor care folosesc droguri
 tratament şi readaptare pentru consumatorii cronici (dezintoxicare,
reinserţie socială, psihoterapie)
 d. Consumul de droguri
 Riscuri pentru sănătate
 variază în funcţie de tipul de drog, modul de administrare şi statusul afectiv, fizic şi
nutriţional al consumatorului !!
 în cazul administrării intravenoase a drogurilor exista riscul îmbolnăvirii de SIDA, hepatite,
septicemie
 consumul cronic de opiacee produce afectare hepatică şi afecţiuni neurologice
 supradoza este cauza principală de deces prematur, dar şi şoc anafilactic, septicemie,
endocardita, hepatita şi violenţa cu o creştere a nivelului sinuciderilor
 consumul prelungit de sedative poate antrena schimbări de personalitate, în special în cazul
benzodiazepinelor (diazepam, clordiazepoxid), care alterează memoria şi vigilenţa
 stimulantele produc insomnie, scădere în greutate, halucinaţii, psihoza paranoidă şi afectare
cardiacă
 halucinogenele (LSD) induc psihoză acută, psihoză cronică, stări depresive precum şi
simptome neurologice (convulsii sau tulburări de percepţie)
 substanţele utilizate prin inhalare pot produce moarte subită prin fibrilaţie sau asfixie
e. Comportamentul sexual

 Riscuri pentru sănătate

 Maternitatea precoce
• consecinţe sociale (renunţare la şcoală)
• consecinţe asupra fecundităţii (fecunditate ridicată, familie numeroasă)
• consecinţe asupra sănătăţii (complicaţii la naştere, HTA de sarcină,
infecţii la naştere, incontinenţă urinară, moarte fetală sau prematuritate)
 Avortul provocat (complicaţii, sterilitate)
 Bolile sexuale transmisibile (gonoree, sifilis, herpes genital, infecţia cu
chlamidia, SIDA, sterilitate)
 Problemele sexuale (disjuncţii sexuale, deviaţii sexuale, hărţuire sau abuz
sexual practicat în special asupra fetelor de către oameni mai în vârstă,
prostituţie)
e. Comportamentul sexual
 Măsuri de prevenire şi combatere
 educaţie sanitară (iniţiată la vârste tinere, exercitarea de către părinţi şi profesori a unui
control discret asupra lecturilor şi conversaţiilor dintre copii; orientarea către activităţi
sportive; abordarea cu delicateţe a problemei masturbaţiei etc)
 vârsta minimă pentru căsătorie: 16 ani la fete şi 18 ani la băieţi.
 acces la contracepţie: prezervative, pilule (prin centrele de planificare familială) şi
asigurarea serviciilor contraceptive gratuite adolescenţilor
 sterilizarea (doar din motive medicale, în rest permisă numai peste 25 ani)
 întreruperea sarcinii
 alte măsuri: în internatele şcolare nu se va permite culcarea elevilor câte doi într-un pat,
urmărirea ca în timpul spălării să nu se insiste prea mult asupra organelor genitale,
câştigarea încrederii tinerilor, scularea din pat dimineaţa imediat după trezire urmată de
evacuarea conţinutului intestinal şi a vezicii urinare, combaterea constipaţiei, precum şi
depistarea şi tratamentul bolilor transmisibile sexual.
 f. Igiena orală
 Igiena orală zilnică este o modalitate de a preveni cariile, hipersensibilitatea
gingivală, gingivita, parodontita, stomatita, respiraţia neplăcută şi altele

 Igiena orală implică spălatul pe dinţi şi folosirea aţei dentare cu

regularitate, vizite la medicul stomatolog pentru controale de rutină,
curăţarea dintilor şi o alimentaţie optimă
 este importantă evitarea fumatului (produce cancer oral, afecţiuni ale
gingiilor, întârzie vindecarea extracţiilor dentare, produce respiraţie urât
mirositoare şi pete la nivelul dinţilor)
 indiferent de tipul de pastă ales, numai un periaj corect – ca tehnică, durată
şi frecvenţă – completează calitatea pastei de dinti + periuţă proprie şi
schimbată la 3-4 luni
f. Igiena orală
Alimentatia corectă:
 Se recomandă
 includerea alimentelor bogate în seminţe de cereale, fructe, legume şi lactate (iaurturi)
 evitarea alimentelor ce conţin zahăr în cantităţi crescute (bomboane, acadele), sare şi
grăsimi
 evitarea gustărilor între mese
 în mare trebuie să fie o alimentatie bogată în:
 Calciu (produse lactate şi legume verzi)
 Magneziu (cereale, nuci, alune, carne roşie)
 Fosfor (gălbenuş de ou, peşte, lapte)
 Fluor (ceai, peşte)
 Vitamine şi minerale
 Curăţirea regulată a dinţilor şi consumul de legume şi fructe crude, asigură buna sănătate a
gingiilor şi dinţilor. Dacă nu vă puteti spăla pe dinţi după fiecare masă, ar fi bine să
mâncaţi un măr/un morcov crud...