ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA BUSINESS SI ADMINISTRARE AFACERILOR

DEPARTAMENTUL COMERȚ, TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ

Lucru individual
Tema: Nutriția persoanelor vârstnice
Disciplina: Fundamentele nutriției umane
Specialitatea: Tehnologia și managementul
Alimentației publice

Autor:
studentă gr. Tap-181
învățământ cu frecvență la zi
Drăguș Iraida
______________________
(semnătura)

Conducător ştiinţific:
dr., conf. Calmâș Valentina
_____________________
(semnătura)

CHIȘINĂU – 2020
Cuprins :

I .Introducere ..........................................................................................................................2

II. Modificări fiziopatologice asociate îmbătrânirii.................................................................2

III . Bolile vârstei a treia..........................................................................................................4
IV Recomandări nutriţionale pentru persoanele vârstnice.......................................................6

a)Necesarul energetic şi activitatea fizică.

b) Recoamdări nutriționale privind aportul de macro și micronutrienți.
V. Calcule nutriționale.............................................................................................................10
VI Rația alimentară pentru persoanele în etate........................................................................11
VII Concluzii ..........................................................................................................................16
Bibliografie...............................................................................................................................17
Anexe........................................................................................................................................18

2
I. Introducere

Actualmente,conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, pe plan mondial,sunt circa

600 milioane de persoane de peste 60 de ani iar către anul 2050 cifra va crește până la 2 miliarde.

Vârsta la care o persoană devine bătrână din punct de vedere demografic este de 65 de ani.
În prezent datorită numărului mare de persoane ce depăşesc această vârstă şi a eterogenităţii
demografice a acestora, se iau în considerare trei grupe de vârstă ale bătrâneţii:

65-74 ani (young old), ( aproape bătran / tânar batrân) 75-84 ani (old), peste 85 ani (old old).
( frt batran)
Deşi odată cu îmbătrânirea apar în organism procese de declin inevitabil, factorii
nutriţionali joacă un rol important în prevenirea accelerării acestor fenomene, cât şi în
îmbunătăţirea calităţii vieţii. Studierea procesului de îmbătrânire ia în calcul nu numai durata
vieţii, dar şi capacitatea ei productivă. Aşa-numita ,,îmbătrânire productivă” tinde să înlocuiască
modelul comun al îmbătrânirii (de declin inevitabil şi de dependenţă) cu cel care promovează
productivitatea economică şi socială la vârste înaintate, punându-se accentul în mod deosebit pe
calitatea vieţii, un indicator strâns legat de statusul nutriţional.

II. Modificări fiziopatologice asociate îmbătrânirii

La oamenii în etate survin diferite modificari, (vezi Anexa 1) : alterarea danturii, scaderea
secretiei glandelor digestive, atrofierea mucoasei organelor digestive, tulburari ale organelor
tubului digestiv, modificari de absorbtie a factorilor nutritivi. Are loc încetinirea metabolismului
bazal, scade toleranta la glucide si viteza arderii lor. În metabolismul lipidic apar unele dereglari
- crește conținutul colesterolului și grăsimilor neutre în sânge, se intensifică depunerea lor pe
vase cu avansarea aterosclerozei.În același timp apar fenomene de demineralizare a scheletului,
deoarece calciul nu se mai fixează în oase.

În pancreas se constată atrofierea elementelor active ceea ce provoacă micșorarea stării

funcționale a pancreasului, reducerea cantitatii si activității fermenților produși.

În procesul îmbatrânirii o deosebita atentie se acorda hipochineziei ( afectarie motorie ( boala

Parkinson) , ca urmare - surplusului masei corporale. La organizarea alimentatiei rationale a
persoanelor vârstnice trebuie luate în considerare capacitatile reduse ale sistemului digestiv ceea
ce impune limitarea cantitativa a hranei. Intensitatea proceselor metabolice la ei scade. Pentru
ameliorarea acestor procese se recomanda utilizarea produselor alimentare cu activitate biologica
înalta, bogate în vitamine, microelemente, fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, aminoacizi
esentiali s.a.
Recunoaşterea modificărilor fiziopatologice ce survin o dată cu îmbătrânirea este esenţială
pentru înţelegerea nevoilor nutriţionale şi a factorilor care influenţează aportul nutriţional.

3
III . Bolile vârstei a treia
La persoanele cu vârstă mai mare de 60 de ani, se mai atestă următoarele maladii:

-boli cardiovasculare 42%

-boli neuropsihice 18%
-diabet zaharat 15%
-cancer 10%
-alte boli 15%

Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc cardiovascular la vârstnic, crescând
incidența accidentelor vasculare cerebrele și coronariene.
Simptomatologia
- este de obicei nezgomotoasă ( lipsesc frecvent semnele instant)
- cefalee, vârtej
- insomnii, agitație,dezorientare.
Tratamentul modern urmărește scăderea valorilor tensionale la limitele normale.
Se recomandă un regim desodat și tratament cu antihipertensive.

Diabetul zaharat
La vîrstnici este relativ frecvent si de obicei este de tip 2
Cu înaintarea în vârstă, aparea scăderea toleranței la glucide și reducerea numărului de celul
secretoare de insulină din pancreas
Caracteristicile DZ
- favorizat de obezitate
Tratamentul diabetului zaharat include dieta și medicația hipoglicemiantă. Tratamentul cu
insulină este rar necesar în dependeță de faza DZ.

Gonartroza
Osteoartrita genunchiului ( gonartroza) apare ca urmare a degradării cartilajului din cauza
înaintării în vârstă, dar poate să apară sși din cauza altor factori ( surplus de greutate,effort fizic
prelungit,boli metabolice)
Odată cu înaintare în vârtsă, cantitatea de apă și proteoglicanii din cartilajul articular scad.
Astefel lipsit de efectul protector, fibrele cartilaginoase poati fi ușor distruse.
4
Simptomul principal al gonartrozei:
- durerea la nivelul genunchiului
Tratamentul este complex (farmacologic cu antiinflamatoare, fizioterapie, intevenție
chirurgicală) etc.

Depresia
În prezent se acceptă ideea că etiologia la vârstnic este multifactorială și că există urmatorii
factori de risc:
- condiții patologice ( demență, tulburări endocrine, boli metabolice, etc.)
- aspect exterior ( îmbrăcăminte și tinută neglijentă, trăsături faciale și corporale modificate
- dipoziție ( suferință , nefericire , abandon)
- stări psihologice
Simptome:
- perturbarea somnului
- pierderea apetitului
- scăderea în greutate
- consitpație

Alte boli :
- adenomul de prostată,
- incontinența urinară,
- cataracta,
- hipoacuzia ( surditatea) etc.

5
IV. Recomandări nutriţionale pentru persoanele vârstnice.
Alimentatia balanțată, corespunzatoare vârstei, actioneaza esential asupra proceselor de
îmbatrânire a organismului si asupra modificarilor ce apar în diferitele organe si sisteme,
contribuie la mentinerea starii fiziologice normale si a capacitatii de muncă.
Persoanele de vârsta a treia trebuie să consume produse mai sărace în calorii, ca să nu ia în
greutate, dar totodată să aibă un echilibru alimentar pentru a-și „procura„ nutrienții necesari
menținerii sănătății.
Trebuie de menționat că odată cu trecerea anilor, alegerea alimentelor este una crucială pentru o
sănătate de fier. În tabelul 4.1, sunt prezentate alimentele permise și nerecomandate vârstnicilor.
Tabelul 4.1
Alimentele permise și alimentele nerecomandate pentru vârstnici
Alimente permise Alimente nerecomandate
Laptele de vacă degresat,iaurtul,brânza de Laptele gras,smântâna, brânzeturile grase
vaci, telemeaua de vacă
Carnea slabă fără grăsime vizibilă Carnea de porc, slănina, vânatul, etc

Uleiul de floarea-soarelui, masline, de soia Grăsimile : untura, unte de vacă, unt de cocos

Făinoasele, pâinea albă sau interemdiară, Supele preparate din smântână, ouă etc
paste făinoase, orez, griș, etc.
Legumele preparate sub diferite forme. Legumele: cartofii prăjiți, varza,
leguminoasele uscate, etc
Supele de carne degrasate, de legume, pește Băuturile alcoolice concentrate
Băuturile precum cafea,ceai,bere, vin în Dulciuri le : zahărul, mierea,dulcețuri,siropuri
cantități reduse. în cantități mari.
Ouăle ( mai ales albușul) Ouăle( în special gălbenușul )
Sursa: 1. „Fundamentele nutriției umane (note de curs),V.Calmâș, Chișinău ,2020.

a) Necesarul energetic al persoanelor vârstnice se reduce datorită:

- scăderii activităţii fizice odată cu înaintarea în vârstă;
- scăderii metabolismului bazal (cu aproximativ 10-20%) datorită schimbării compoziţiei
corporale şi reducerii masei slabe.
Această reducere a consumului caloric trebuie să determine consumul unor alimente cu conţinut
caloric redus, dar dense în nutrienţi. Menţinerea activităţii fizice împreună cu adoptarea unei
diete echilibrate pare a fi cheia pentru obţinerea stării de bine, întârziind procesele de declin ce
acompaniază îmbătrânirea. Persoanele care îşi menţin un grad de activitate fizică pot consuma
mai multe calorii, acestea aducând o cantitate mai mare de nutrienţi. Orice fel de activitate fizică,
chiar zece minute de mers pe jos, poate reprezenta un bene ficiu. Activitatea fizică regulată este
asociată cu scăderea mortalităţii şi a morbidităţii legate de vârstă.

b) Recoamdări nutriționale privind aportul de macro și micronutrienți.

6
Proteine – necesarul recomandat este de 0,8 g/kgcorp/zi. Există însă argumente pentru creşterea
aportului la 1-1,25 g/kgcorp/zi, ţinând cont că, odată cu înaintarea în vârstă, are loc o scădere a
aportului proteic simultan cu scăderea aportului energetic. Necesarul de proteine creşte în cazul
bolilor consumptive şi în perioada convalescenţei. Reducerea aportului de proteine influenţează
masa slabă, răspunsul imun şi funcţia musculară, întârziind vindecarea rănilor şi prelungind
convalescenţa.
Lipide – consumul de lipide trebuie să furnizeze 20-30% din totalul caloriilor zilnice, acestea
fiind surse de energie şi acizi graşi esenţiali, fiind în plus necesare pentru absorbţia vitaminelor
liposolubile. Evitarea unui consum exagerat de lipide şi consumul preponderent al lipidelor din
surse vegetale sunt recomandări rezonabile pentru vârsta a treia. Lipidele nu trebuie să
depăşească 30% din consumul caloric total, fiind recomandat ca grăsimile saturate să fie maxim
8% din calorii.
Carbohidraţi – recomandările sunt similare cu cele ale adulţilor. Se recomandă ca 50% din
caloriile zilnice să provină din glucide, punându-se accentul pe consumul glucidelor complexe,
fără a contraindica însă consumul glucidelor simple. Consumul de glucide complexe este necesar
pentru respectarea unui consum adecvat de fibre alimentare, persoanele vârstnice suferind adesea
de constipaţie. Consumul zilnic recomandat de fibre fiind între 25 - 35 g/zi.

Principalele recomandări necesare sporirii rezervelor fiziologice şi nutriţionale ale vârstnicilor

sunt:
- să consume o gamă cât mai largă de alimente;
- să practice exerciţii fizice cu rol în menţinerea masei osoase şi a masei slabe;
- să se implice în activităţi sociale;
- să evite abuzul de alcool, consumul excesiv de cofeină şi medicaţia inutilă.

Măsuri simple care se pot lua pentru a îmbunătăţi nutriţia persoanelor vârstnice sunt
recomandările de a consuma:
- un pahar de suc de fructe în fiecare zi;
- cereale integrale cu lapte vegetal la micul dejun;
- peşte sau carne în fiecare zi;
- cel puţin o porţie de legume în fiecare zi.

La fel pot urma și exemplul farfuriei sănătoase, reprezentată în anexa nr2.

Vitamine şi minerale recomandate persoanelor vârstince :

Vitamina D şi calciul
Deficitul vitaminei D la persoanele vârstnice se datorează unor factori diverşi:
scăderea aportului alimentelor ce conţin vitamina D, evitarea produselor lactate, reducerea
expunerii la soare(la cei imobilizaţi), reducerea precursorilor de vitamină D la nivelul pielii,
scăderea hidroxilării la nivel hepatic şi renal.

7
Sinteza de vitamină D la nivelul pielii este redusă cu aproximativ 60% la persoanele vârstnice.
Deficienţa de vitamină D se reflectă în homeostazia calciului şi a fosforului, a căror concentraţie
serică se reduce. Masa osoasă scade odată cu vârsta, crescând astfel riscul de apariţie a
fracturilor. Se discută implicarea vitaminei D în prezervarea masei musculare la persoanele
vârstnice, suplimentarea cu vitamina D având ca beneficiu potenţial prezervarea masei musculare
şi deci a abilităţii fizice.
Consumul recomandat de vitamina D este de 10 μg/zi pentru persoanele între 5170 de ani şi 15
μg/zi pentru persoanele cu vârsta peste 70 ani.
Sursele alimentare de vitamină D sunt reprezentate de produsele lactate fortificate, uleiul de
peşte, ouă şi ficatul.
Creşterea depozitelor adipoase în cazul persoanelor vârstnice creşte riscul apariţiei
hipervitaminozei D, administrarea suplimentelor trebuind să fie supravegheată cu atenţie, în
special la pacienţii cu antecedente de calculi, hiperparatiroidism primar sau sarcoidoză.
Aportul deficitar de calciu se întîlneşte la persoanele vârstnice. Deşi calciul nu poate ameliora în
totalitate pierderea masei osoase în perioada postmenopauză generată de deficitul de estrogeni, s-
a demonstrat că o creştere a aportului de calciu este benefică pentru menţinerea densităţii osoase.
Se recomandă o creştere a aportului zilnic de calciu la 1200-1500 mg/zi la persoanele peste 50
de ani.

Sodiul şi potasiul
Se recomandă o reducere a aportului de sodiu la 2-4 g/zi în cazul persoanelor cu afecţiuni
cardiovasculare şi suplimentarea dietei cu potasiu şi magneziu la cei care utilizează diuretice.
Vitamina B12
Recomandările actuale sunt de 2,4 μg/zi atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Deficitul acestei
vitamine se întâlneşte frecvent la persoanele vârstnice, fiind asociat cu o prevalenţă crescută a
gastritei atrofice. De asemenea, datorită faptului că vitamina B12 se întâlneşte numai în
produsele de origine animală, unii vârstnici vor avea un aport vitaminic redus secundar scăderii
consumului de produse animale. Datorită prevalenţei crescute a gastritei atrofice la acest grup de
vârstă sunt recomandate frecvent suplimente nutriţionale de vitamina B12. Atât folatul cât şi
vitamina B12 sunt necesare conversiei homocisteinei în metionină; un consum de folat mai mic
de 400 μg/zi este asociat cu un nivel crescut al homocisteinei, considerat un factor de risc
independent pentru apariţia bolilor cerebrovasculare şi coronariene.
Studii recente asociază hiperhomocisteinemia cu tulburările cognitive din boala Alzheimer,
aducând astfel argumente pentru implicarea afectării vasculare în patogenia acestei boli. Se
recomandă un consum de 400 μg echivalenţi folaţi pe zi.
Antioxidanţii
Se discută rolul vitaminei E, vitaminei C şi a beta carotenului în procesul de îmbătrânire şi de
apariţie a bolilor cronice. Vitamina E pare a reduce riscul cardiovascular, diminuând
susceptibilitatea LDL la oxidare, însă trialurile clinice nu au demonstrat rolul acesteia în
prevenţia bolilor cardiovasculare.

8
Vitamina C, inclusa în ratia alimentara în cantitati satisfacatoare, asigura desfasurarea proceselor
de oxidare si normalizeaza schimbul de substante. La cei vârstnici organismul are nevoie de o
cantitate marita de vitamina C. Ea stabilizeaza echilibrul fiziologic de biosinteza a colesterolului
si utilizarea lui în tesuturi, mareste rezistenta si întareste reactiile de aparare ale organismului.
Vitaminele C si P au actiuni sinergice. Vitamina P contribuie la micsorarea tensiunii arteriale la
hipertensivi

Fierul
Aportul de 8 mg/zi recomandat adulţilor este indicat şi la vârsta a treia. În cazul femeilor apare o
îmbunătăţire a statusului fierului odată cu apariţia menopauzei. Deficitul de fier apare în cazul
aportului inadecvat, în cazul deficitului de absorbţie datorat aclorhidriei gastrice sau în cazul
existenţei unor boli inflamatorii cronice sau neoplazice. Pierderile de sânge asociate herniei
hiatale, ulcerelor peptice, hemoroizilor şi neoplaziilor apar mult mai frecvent la vârsnici.
Apa
Consumul trebuie să fie de cel puţin 30 ml/kgcorp/zi pentru a evita pericolul deshidratării.
Cantităţi suplimentare sunt necesare pentru a compensa pierderile prin vărsături, diaree, febră şi
transpiraţii. La bătrâni pierderea senzaţiei de sete determină reducerea aportului de lichide,
aceştia trebuind să fie încurajaţi să bea cel puţin 1,5-2 litri de lichide în fiecare zi. Deshidratarea
poate să apară în special la cei la care senzaţia de sete este diminuată sau la cei care, datorită
problemelor legate de incontinenţa urinară sau de dificultatea de a se deplasa la baie, evită în
mod voluntar ingestia de lichide.

V. Calcule nutriționale.

9
Calcule nutriționale pentru o persoană vârstnică cu vâsrta cuprinsă 68-70 ani și 70 kg.

1) Rata metabolică bazală

Calculăm rata metabolică bazală în baza formulei Harris- Benedict:
• BMR= 655+ 9,5 x W + 1,8 x H – 4,7 x A
Introducem datele în formulă ( W- greutatea = 70 kg, H- înălțimea= 160 cm, A –vârsta= 68 ani):
• BMR= 655 + 9,5 x 70 + 1,8 x 160 -4,7 x 68 = 655+ 655 +288 - 319,6 = 1.278,4 kcal
4) Calculul necesarului caloric de menținere
• Necesarul caloric = RMB x coeficientul de activitate fizică
Persoana respectivă are zilnic plimbări în aer liber, respectiv coeficientul de activitate fizică =
1,375
Necesarul caloric= 1.278,4 kcal x 1,375= 1757,8 kcal.

Necesarul zilnic de apă : 70 kg x 30 ml = 2100 ml

Calculul necesarului de proteine, glucide, lipide, fibre , Ca :

• Proteine 70 kg x 1,3 g/kgcorp= 91 g x 4=364 kcal
• Lipide 70 kg x 0,8 g/kgcorp=56 g x 9=504 kcal
• Glucide 1757,8 kal – (332,8 +460,8)=889,8kcal / 4= 222,45 g
Fibre 25- 35 g
Ca = 1200 – 1500 mg

V ) Rația alimentară pentru persoanele în etate.

10
Ziua 1
Mic dejun ” Sandwish cu legume și somon”
Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca(mg) Fibre (g) Kcal
(g)
Păine 110 11 1,7 39 37 6,1 223,3
integrală
Somon 30 6 4,1 0 0 0 60,9
Roșii 200 1,8 0,4 7,8 14 42
Cașcaval ” 35 10,5 9,8 0 446,2 0 137,2
Parmezan”
Spanac 20 2,5 0,1 1,4 55 9,2
Total 31,8 16,2 48,2 552,2 6,1 473,4

Gustare, ora 11.00 Prune uscate, hidratate peste noapte

Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
a
Apă 250 ml - - - - - -

Prune 80 g 0,9 0,2 35,6 33 1,7 207,8

uscate
Miere 10g - - 8,1 2 - 32,5

Prânz : Supă de legume + Hrișcă cu piept de pui

Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
( g)
Supă cu 250 ml 2,75 4,25 12 42,5 0 95
legume
Piept de pui 80 15,6 0,8 0 25 0 94

Hrișcă 50 6,6 1,7 35,8 33 5 181,5

Spanac 30 0,9 0 0,6 31,8 0,9 5,1

Castraveți 100 0,6 0,2 2,2 23 0,7 12

Roșii 250 2,3 0,5 9,8 35 6,75 45

Suc de lâmâie 20 0,1 0 1,8 8 - 5,2

Ulei de 13 0 13 0 0 0 107,1
măsline
Total 28,85 17,45 62,2 198,3 13,35 535,8
Cină ora 19.00 Piept de pui + piure de cartofi cu salată din rădăcinoase
11
 Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal

Piept de pui 80 17,6 0,8 0 25 0 84

Piure de cartofi 100 2,2 0,8 14 28 2 74

Rucola 100 1,6 0,2 5,7 48 2 31

Morcov 100 0,9 0,2 9,6 46 2,8 41

Țelină 100 0,7 0,2 3,0 63 1,6 16

(rădăcină)

Ulei de măsline 10 0 10 0 0 0 89,9

Ardei gras roșu 100 1,3 0 5,7 8 2,1 113

Total 24,3 12,1 38 217 10,5 449,3

Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal

Total zi 85,8 48,7 192,1 1002 31,65 1719,5

Ziua 2.
Mic dejun: Clătite cu banane și zmeură
Produsul Cantitatea Protein Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
e
Ouă (albuș) 55 6,9 5,2 0,4 30,25 0 78,5

Făină de orez 25 1,6 5 19,1 20 1 89,75

Banane 120 1,3 0,4 27,4 9,6 3,12 109,2

Lapte de 100 3,53 2,35 12,94 176 3,5 82

migdale
Zmeură 100 1,1 0 10,52 40 4,5 41

Total 14,43 17,75 70,36 275,8 12,12 400,45

Gustare, ora 11.00 Smochine uscate, hidratate peste noapte

Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
Apă 150 ml - - - - - -

12
 Smochin 30 g 1,0 0,3 19,2 0 3,9 74,7
e uscate

Pranz ora 14.00

Supă cremă de legume + orez și salată

Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal

ag
Supă cremă 250 (ml) 3 5,25 12,75 92,5 5 112,5
de legume
Orez 50 3,5 0,3 38,6 24 0,2 161,5
Frișcă 30 0,2 6,9 0,54 14 0 64,8
Creveți 110 23 1,2 0 2,12 - 102,8
Mazăre 60 1,7 0,2 4,6 15,6 3 25,2
verde
Morcov 100 0,9 0,2 9,6 46 2,8 41,0
Spanac 40 1,2 0,2 1,4 42,2 0,2 9,2
Roșii 250 2,3 0,5 9,8 21 2,5 45
Suc de 15 0,1 0 1,3 40 - 3,9
lămâie
Semite de 10 1,77 4,9 2,3 147 1,18 147
susan
Total 37,6 19,6 80,8 444,4 12,8 712,9

Gustare ora 16.00

Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
a

Portocale 320 2,9 0,3 37,8 108,8 5,6 150,4

Cină ora 19.00

Creveți cu salată de legume
Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
a
Creveți 150 31,4 1,6 0 289,5 0 140,25
Usturoi 10 0,65 0 2,12 9 0,4 10,6
Rucola 40 1,0 0,3 1,5 - 0 10,0
Roșii 200 1,8 0,4 7,8 14 2 36,0
Avocado 100 2 15,4 8,6 15 2,8 167
Semințe 10 2,7 4,5 1,3 40 0 53,8
de dovleac
Sos de 5 0 0 0,3 - - 3,25
soia
Total 39,55 22,2 21,62 357,6 5,2 420,1
13
 Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
Total zi 95,4 55,1 230 1,190 39,7 1758,5

Ziua 3
Mic dejun
Omletă cu legume
Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
(g)
0,3 0,1 1,9 8 0,6 9,3
Ardei 30
gras
0
Ou 110 13,8 12,3 0 60,5 166,1
(albuș)
Broccoli 30 0,8 0 2 - 10,2
Parmezan 20 7,7 5,7 0,8 255 0 86,2
Ulei de 5 ml 0 5 0 0 0 41,2
măsline
Roșii 200 1,8 0,4 7,8 28 2 36
Castraveți 100 0,6 0,2 2,2 23 0,7 12,0
Pâine 80 10,4 1,4 31,2 37 3,8 178,64
integrală
Total 35,4 25,1 45,9 411,5 7,1 539,6

Gustare ora 11.00

Smoothie cu banane, kiwi și chia
Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
a
Banane 150 1,6 1,5 34,2 12 3,9 157,4

Zmeură 150 1,5 0,5 22,5 60 2,7 91,5

Chia 5 0,9 1,5 1,6 1 1,3 24,3

Lapte din 200ml 3,54 7,8 4,6 294,8 2,3 114,6
semințe
de susan

Total 7,54 11,3 62,9 367,8 10,2 273,2

Prânz ora 14.00

Supă cu cartofi și arpacaș + paste integrale cu ton
Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
1
14
 Supă 200 2,6 2,4 20 15 54
Paste 70 8,4 2,0 44,5 12,6 4,1 229,0
integrale

Ton 40 12,0 0 0 - 0 57,2

Ruccola 30 0,8 0,2 1,1 - 0,5 7,5
Porumb 50 1,4 0,6 11,8 10 1,2 51,0
dulce
Castraveți 100 0,6 0,2 2,2 23 0,7 12,0
Ridiche 100 0,7 0,1 3,4 39 1,6 16,0
Roșii 250 2,3 0,5 9,8 35 2,5 45

Total 28,8 5,8 92,8 134,6 11,6 471,7

Gustare ora 16.00

Migdale hidratate peste noapte
Produsul Cantitate Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
a
Migdale 30 5,58 17,31 16,2 77,1 1,29 193

Apă 200 0 0 0 0 0 0
Total 5,58 17,31 4,86 77,1 1,29 193

Cină ora 19.00 Salată cu ton și năut + legume

Produsul Cantitatea Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal
Năut 100 6,5 2,2 13,6 193 6 114
conservat

Ton în suc 60 8 0,4 0,1 - - 85,8

propriu
Porumb dulce 20 0,4 0,2 2,0 - 0,5 11,8
Salată verde 30 0,4 0,1 1,0 23,1 0,3 5,1
Castraveți 100 0,6 0,2 2,2 23 0,7 12,0
Mărar 10 0,25 0,05 0,45 22,3 0,2 3,2

Ceapă uscată 20 0,25 0 1,42 6,2 0,3 4,3

Total 26,4 3,15 20,77 267,6 8 236,2

Proteine Lipide Glucide Ca Fibre Kcal

Total zi 93,7 62,6 227,2 1,258 38 1713,7

15
Concluzie

După 65 de ani, din varii motive pentru unele persoane este dificil să existe o alimentație
echilibrată, deoarece unii indivizi mestecă și înghit cu dificultate, altora le lipsesc pofta de
mâncare,unii nu practică suficientă activitate fizică, alții îsi formează niște obiceiuri alimentare
încă de la vârsta maturității și consideră demne de respectat.
Vârstnicii sunt adeseori subalimentați, adică le lipsesc elementele nutritive indispensabile
eficineței fizice, activității creierului și în general, stării normale de sănătate. În urma unor
constatări, în unele țări, în majoritatea cazurilor malnutriția nu se datorează unor dificultăți de
ordin economic, ci mai degrabă din cauza singurătății, depresiei, lipsei de activitate. Neglijindu-
și alimentația, mulți bătrâni riscă să fie lipsiți de substanțele cu înaltă valoare nutritivă.
Bătrânii ca și tinerii trebuie să urmeze un regim echilibrat alimentar care să consume într-o
măsură adecvată de proeteine, grasimi, carbohidrați, apă dar si microelemente. Carențele acestor
elemente duc inevitabil la sporirea bolilor apărute pe fonul indispensabil a vârstei.
Este extrem de important ca vârstnicii să fie încurajați și concentrați în activități sociale de
grup pentru a nu suferi de boli psihologice precum depresie, anxietate, suferințe, abandon. La fel
de accentuat trebuie faptul că vârstnicii trebuie să se adreseze la medic pentru suport medical la
necesitate dacă simt unele disconforturi ce țin de sănătate.
Vârstnicii trebuie încurajați să mânance regulat, iar în lipsa apetitului, este recomandabil
folosirea condimentelor, și deasemnea farfuria trebuie să fie cât mai colorată pentru a stimula
poftei de mâncare.
Totodată țin să menționez că persoanele în etate trebuie să consume suplimente alimentare
precum Calciu, Vit D , B12, Fe și alte vitamine. Iar ceea ce ține de produsele lactate și în special
laptele, recomand insistent renunțarea la el și înlocuirea lui cu produse de origine vegetale din
care putem lua cu ușurință calciul necesar. Deoarece activitatea fermentului lactezei scade o dată
cu vârsta, de aceea încurajez evitarea produselor lactate ce conțin lactoza. Mai nou, studiile
recente descrise în cartea „ Studiul China” , au arătat că proteina din lapte numită „cazeina”
generează aproximativ 86%, cancerul, un motiv în plus de a renunța la aceste produse, mai ales
persoanele vârstnice.

16
Bibliografie

I. Manuale,monografii, lucrări didactice și articole din ediții periodice

1.1. Valentina Calmâș, „Fundamentele nutriției umane”, Chișinău : ASEM 2020. ISBN 978-
9975-75-980-9
1.2. Eleonora Dupouy , Lidia Coșciug „Bazele nutriției în cifre și calcule”, Chișinău UTM 2011.
ISBN 978-9975-45-176-5
1.3 ABC fitness SRL, „ Manual de tehnician nutriționist” , București, Frații Buzești sector 5.
II. Resurse electronice
2.1 www.abcfitness.ro
III. Site-ografia
3.1 https://sanatatea.com/
3.2 https://calorii.oneden.com/

17
Anexe
Anexa 1 „ Modificări fiziopatologice asociate îmbătrânirii”

Anexa 2 ” Principiul farfurie sănătoasă ”

18
19