Necesitatea suplimentarii cu

vitamina B12 a dietelor vegane

Corina-Aurelia Zugravu
UMF/ INSP
 Alimentatia vegetariana

 Clasificare: vegani (niciun aliment de origine animala); alimentatia care

permite folosirea lactatelor si oualelor (vegetarieni); alimentatie care
permite consumul de peste (pesco-vegetarieni)
 Numarul vegetarienilor in crestere in tarile dezvoltate – sustenabilitatea
surselor de alimente va conduce rapid catre o dieta bazata in principal pe
plante
 Motive: etice, de sanatate, ecologice sau religioase.
 Exista aparente avantaje pentru sanatate → justificate (↗fitonutrienti,
↘grasimi saturate), anecdotice (enzime vii)
 O astfel de dieta prost planificata – deficite nutritionale – efecte negative
pe termen lung
 Avantaje nutritionale ale
nutritiei bazate pe plante

 Aport crescut de nutrienti sanogenetici → vitamine, fitosteroli, AOX,

fibre
 Valori mai mici ale TA si IMC, un profil mai bun al lipidelor plasmatice
si ale parametrilor antiinflamatori, o compozitie mai buna a microbiotei
 Cele mai multe studii (observationale, randomizate) – un risc mai mic de
obezitate, boli cronice (cv, diabet 2) si cancere la veg vs.omni
 Studiile de cohorta – rezultate conflictuale veg vs. omni despre
longevitate sau mortalitatea prin boli cv.
Film!!!

 https://nutritionfacts.org/video/vegan-epidemic/ (status B12)

 Ce vitamine sa suplimentam
https://nutritionfacts.org/video/vitamin-supplements-worth-
taking/
 B12 in alimente

 Sintetizata exclusiv de bacterii (microbiota colonica) → depozitata in

tesuturile animale (indeosebi in viscere)
 Tubul digestiv uman – prea lung pentru absorbtie → oamenii de bazeaza
exclusiv pe surse alimenatre (animale)
 Credinte populare – algele verzi (Chlorella) si albastre (Spirulina) surse
bune de B12 → de fapt sunt analogi corinoizi inactivi, care pot functiona
ca antivitamine.
 Unele alimente fermentate asiatice ar contine mici cantitati →
includerea in dieta vestica putin probabila
 Alimentele din plante nu sunt surse de cobalamina – veganii sunt la risc
de deficienta, urmati de vegetarieni.
http://www.active-b12.com/vitamin-b12-absorption
 Recomandari curente
Vitamina B12 (cyanocobalamina)

.
varsta US RDA 2 doze/zi(µg) Doza 2 doze/spt
(µg) zilnica(µg) (µg)
0 - 5 luni 0.4 n/a n/a n/a
6 - 11 luni 0.4 0.4 - 1 5 - 20 200
1 - 3 ani 0.9 0.8 - 1.5 10 - 40 375
4 - 8 ani 1.2 1-2 13 - 50 500
9 - 13 ani 1.8 1.5 - 2.5 20 - 75 750
14 - 64 ani 2.4 2 - 3.5 25 - 100 1000
65+ ani 2.6 - 500 - 1000 -

gravide 2.6 2.5 - 4 25 - 100 1000

alaptare 2.8 2.5 - 4 30 - 100 1000

n/a – nu se aplica, bebelusii iau vitamina din lapte matern sau formula

Exista mari diferente intre o doza sau doua zilnic (peste 3 µg abs scade dramatic)

http://www.veganhealth.org/b12/rec
Formula aportului de B12

 1,5 mcg + 0,01 (X-1,5) = …..De ce:

 https://nutritionfacts.org/video/daily-source-of-vitamin-b12/

 Abs: pentru max 1-1,5 mcg – 50%; pentru 1000 mcg sau mai
mult: 0.5 %
 Motiv?! – saturarea receptorilor /absorbtia prin difuziune
 Deficienta de B12 la vegetarieni/vegani

 Omul are un necesar foarte mic → 2,4-3-4-7 mcg

 exista depozite tisulare (2000-5000 μg), din care 80% in ficat

 Circuitul hepato-entero-hepatic readuce vitamina excretata in bila
 Dietele bogate in fibre – nu reduc recaptarea cobalaminelor
 Anemia megaloblastica apare foarte taziu – “ascunsa” de abundenta de
acid folic
 Mai precise: MMA si holo-TCN2 la vegetarieni and vegani → ratele
deficientei la : femei (62%), copii (25-86%), adolescenti (21–41%)
varstnici (11–90%)
 Cele mai mari rate: vegani + vegetarieni de la nastere
 Deficienta de B12 la vegetarieni (1)

 Deficienta de B12 deficiency are consecinte dramatice la veg

sau la copiii nascuti din si hraniti de mama vegetariene care nu
iau suplimente

Number of cases Main symptoms at Effect of cyanocobalamin

admission in hospital administration
Adults, n=9 Neurological Total/partial resolution,
n=7
Irreversible, n=2
Infants, n=10 Neurological Total/partial resolution,
Failure to thrive n=10
Macrocytic anemia
Semne timpurii de carenta
 Simpt psihice

Simpt neurologice
 Dificultate in concentare
 Amorteala in maini
 Confuzie
 Ataxie  Iritare
 Reflexe modificate  Memorie deficitara
 Dementa
 Tulburari de mers
 Iritabilitate
 Perceptia scazuta a vibratiilor  Depresie

 Test Romberg pozitiv  Tulb de comportament

 Psihoza
 Nivelul de homocisteina
si riscul de boala cv (1)

 Homocisteina – un metabolit intermediar pe calea conversiei

metioninei, in cisteina
 Metionin-sintetaza are nevoie de B12 (cofactor)
 Deficitul de cobalamina – hiperhomocisteinemie (un posibil
factor de risc in bolile cv)
 Vegetarienii au niveluri serice de homocisteina mai mari decat
omni.
 Valori medii: vegani: 14-20 μmol/l, omni: 8-12 μmol/l
 Nivelul de homocisteina
si riscul de boala cv (2)

 In mai multe studii: suplimentarea opreste cresterea nivelurilor

serice
 Veganii care nu iau suplimente si nu consuma hrana fortificata
= valori foarte mici de cobalamina si niveluri foarte mari de
homocisteina
 Diferente nesemnificative in mortalitatea prin CVD intre omni
si veg legata de nivelurile mai mari ale homocisteinemiei →
EPIC Oxford study
 Veganii care nu iau suplimente - HDL-c si ApoA in ser, alaturi
de nivelul redus de cobalamina
 Homocisteina si bolile psihice

 Nivelul crescut de homocisteina – asociata cu riscul de boala

Alzheimer→ meta-analize & studii prospective
 Tratamentul cu ciancobalamina cu durata de 2 ani – a redus
semnificativ atrofia cerebrala la sub varstnici la risc pentru
dementa (nivel homocisteina >11 μmol/l)
 Tratamentul pe termen lung cu ciancobalamina ajuta la
managemntul depresiei → systematic review
 Deficienta de cobalamina + nivelurile mari de homocisteina –
asociate cu simtome de depresie → mai multe studii
 Suplimentarea: atitudini,
cai de administrare, forme (1)

 Cyanocobalamina → forma sintetica a vitaminei care se

foloseste in suplimente si alimente fortificate
 Cea mai buna cale : per os → suplimentarea este recomandata
pentru perioade lungi de timp
 Spray (nasal) – absorbtie variabila, nesigura
 Methylcobalamina- unii o recomanda cu precadere
(“recunoscuta de organism!” – are o stabilitate indoielnica in
preparatele orale + eficacitatea nedovedita in studii clinice
 Suplimentarea orala : 1000 μg x 2/spt - 40-100 μg/zi
 Suplimentarea: atitudini,
cai de administrare, forme (2)

 Tablete sublinguale, masticabile, lichide – s-ar absorbi mai

usor – nu exista un suport stiintific

 Siguranta ciancobalaminei datorita ionului cian – aportul via

supl B12 este cu mult mai mica decat nivelurile de siguranta
(EFSA)
 Concluzii

 Vegetarienii indiferent de tip pot dezvolta carente de B12

 Vegetarienii trebuie sa previna carenta de vitamina B12 printr-
un aport adecvat
 Cea mai buna metoda de evitare a carentei: suplimentarea
orala pe perioade lungi de timp