Anamneza

 ansamblul informațiilor obținute de la pacient în

legătură cu boala sa.
 Etimologia cuvântului este grecească: ana:
înainte, mnesis: memorie
 parte extrem de importantă a examenului clinic,
estimându-se că jumătate sau chiar mai mult din
datele necesare diagnosticului sunt obținute în
această etapă
 anamneză incompletă poate fi o cauză
importantă a erorilor de diagnostic
Principiile anamnezei
 Condiţii corespunzătoare
 respectarea regulilor deontologice ale comunicării medic-
bolnav
 caracter metodic şi exhaustiv
 Medicul să se adapteze mediului social și nivelului cultural al
interlocutorului său
 imperativul verificării informaţiilor
 reluare şi completare după examenul obiectiv („treapta II a
diagnosticului clinic”)
 valorificare psihoterapeutică – Încrederea în medic
Complianţa bolnavului
Optimism (vs. anxietate)
 individualizarea conduitei : „Arta!”(vs. rutină, automatism)
 Atitudini dăunătoare: indiferența, superficialitatea, aroganţa, ironia și
bruscarea pacientului.

 medicul trebuie să reţină informațiile furnizate de pacient. De regulă

se iau scurte note a căror înscriere nu trebuie să întrerupă
cursivitatea discuției. Datele reținute sunt ulterior înregistrate cât
mai clar și coerent, respectând înșiruirea lor cronologică,
Situaţii particulare în cursul anamnezei
 Bolnavul logoreic

 Bolnavul timid, interiorizat

 Bolnavul meticulos

 Bolnavul revendicativ, critic

 Bolnavul ”informat”

 Bolnavul ”interesat”

 Bolnavul vârstnic

 Bolnavul inteligent

 Bolnavul familiarizat cu internetul (e-Patient)

Etapele anamnezei
Date biografice
 Nume si prenume (initiale)
 Varsta
 Sex
 Mediul
Anamneza aplicată la diverse
vârste
 La nou-născut (prima lună de viaţă)- traumatisme obstetricale,
detresa respiratorie, malformații congenitale, infecții ale plăgii
ombilicale.

 La sugar (de la o lună la un an): întârzieri de creştere sau de

dezvoltare psiho-motorie, manifestările digestive legate de
intoleranțe alimentare în momentul diversificării alimentației,
malabsorbţie, infecţii.

 La copilul mic care vine prima dată în contact colectivitățile de

copii,sunt frecvente bolile infectocontagioase eruptive (scarlatină,
varicelă), infecțiile acute virale și bacteriene rinofaringiene și
pulmonare, glomerulonefrita poststreptocociă, poliomielita,
gastroenteritele acute, rahitismul, sindromul de malabsorbţie și
traumatismele.
Vârsta
 La pubertate : acneea, patologia legată de funcționarea organelor
endocrine şi a aparatului genital, diverse tulburări psihice.

 La adolescent boli infecțioase: virale, bacteriene, tuberculoza,

infecţii venerice; pot apărea devieri ale schemei corporale (anorexia
nervoasă), toxicomanii (consum de alcool, droguri).

 Adultul boli cardiovasculare (hipertensiunea arterială, cardiopatia

ischemică), metabolice (diabetul zaharat, obezitatea), digestive
(boala de reflux gastroesofagian, ulcerul gastric și duodenal, litiaza
biliară, steatoza hepatică), cancere (cu toate localizările posibile),
boli hematologice (anemii, leucoze, limfoame), endocrine
(hipotiroidismul, hipertiroidismul) etc.

 La vârstnici : complicațiile aterosclerozei (cardiopatia ischemică,

fibrilaţia atrială, insuficienţa cardiacă, accidentul vascular cerebral);
boala Alzheimer, cancere cu diverse localizări
Anamneză aplicată cele 2 sexe
Bărbaţi  Femei

 Cardiopatia ischemică, infarctul miocardic  Stenoza mitrală

 Insuficiența aortică  Tromboflebita
 Cordul pulmonar cronic  Boala Raynaud
 Arteriopatia obliterantă aterosclerotică a  Boala Takayashu
membrelor inferioare  Dispneea psihogenă
 Trombangeita obliterantă  Litiaza biliară
 Bronhopneumopatia cronică obstructivă  Ciroza biliară primitivă
 Cancerul bronhopulmonar  Colangocarcinomul
 Bronșiectazia  Infecțiile urinare
 Abcesul pulmonar  Ptoza renală
 Ulcerul gastric și duodenal  Boala Basedow
 Cancerul esofagian  Guşa endemică
 Cancerul pancreatic  Poliartrită reumatoidă
 Pancreatita cronică  Lupus eritematos sistemic
 Colangita sclerozantă  Sclerodermie
 Litiaza renală  Osteoporoză
 Glomerulonefritele acute
 Guta
 Spondilita ankilozantă
Anamneză aplicată pacienţilor din
medii diverse
Locul naşterii şi domiciliul
 În populaţiile cu consum alimentar crescut de sare,
prevalenţa hipertensiunii arteriale este mare

 Japonia, prevalenţa cancerului gastric este mare

 populația din regiunile subcarpatice -distrofia endemică

tireopată (gușa endemică)
Motivul prezentării
 Internare
 Consultatie ambulatorie
 Evaluare periodica
 Motive administrative

 Sistematizate, ierarhizate în funcţie de

gravitate
ANTECEDENTE EREDITARE SI FAMILIALE
(boli cu agregare familială)

 Boli ereditare cu transmitere mendeliană

genică sau cromozomială
- autosomală dominantă (heterozigotă)
- autosomală recesivă (homozigotă)
 Boli cu transmitere poligenică
(multifactorială)
 Boli congenitale (anomalii embriogenetice)
Boli prin convieţuire:
 contagiune intrafamilială infecţioasă (ac.,
cr.)
 microbiană, virală, parazitară
 erori alimentare- carenţe, excese,
dezechilibru
 condiţii proaste de igienă - locuinţă
 mod de viaţă
Antecedente ereditare şi familiale

 NU - antecedente heredocolaterale

 Ereditatea multifactorială intervine în bolile a căror apariție este condiționată

de factori genetici (ereditate poligenică) dar și de cei de mediu.
hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, ulcerul duodenal, litiaza
biliară, obezitatea, diabetul zaharat tip 2, litiaza renală, schizofrenia, o mare
parte a malformațiilor congenitale (keilopalatoschizis, luxaţia de sold,
stenoza hipertrofică de pilor, megacolonul congenital), bolile alergice etc.
Antecedente personale
 Fiziologice
 Ginecologice si obstetricale
 Patologice
 Psihosociale si culturale
Antecedente fiziologice
 informaţiile despre ritmul de creştere a nou-născutului şi
a copilului mic; modul lui de alimentare: naturală sau
artificială; curba ponderală a copilului mic; creşterea
staturală; instalarea pubertăţii. În medicina adultului şi
geriatrică, peste aceste detalii se insistă mai puţin.

 grupa de sânge şi tipul de Rh

Antecedente ginecologice şi obstetricale
 Data primei menstruații (menarha)
 Durata și succesiunea ciclurilor
Tahimenoree=creșterea frecvenței ciclurilor
Bradimenoree=iar reducerea frecvenței
Amenoree =întreruperea ciclului
 Caracteristicile fluxului menstrual
În mod normal durata fluxului menstrual este de 5 zile, cu extreme între
3 și 7 zile
Menoragie=prelungirea fluxului menstrual peste 8 zile se numește
Metroragie=sângerarea în afara fluxului menstrual normal
Hipermenoree=creșterea cantității de sânge
Hipomenoree= scăderea cantităţii de sânge
Antecedente ginecologice şi obstetricale

 Sindrom premenstrual
 Sdr intermenstrual
 Sarcini, naşteri, avorturi
 Menopauza
ANTECEDENTE PERSONALE
PATOLOGICE
boli anterioare începând din copilărie până la internarea actuală

Nu se inseră bolile actuale care au debutat mai demult, dar care

sunt prezente ca boli asociate

 Boli infecţioase ale copilăriei

 Infecţii cronice: tbc, sifilis
 Boli venerice acute
 Boli reumatice
 Parazitoze
 Boli ale organelor interne
 Boli hematologice
ANTECEDENTE PERSONALE
PATOLOGICE (2)
 Procese tumorale (benigne, maligne)
 Boli neuropsihice
 Boli alergice
 Boli urologice, ginecologice şi obstetricale
 Traumatisme
 Intoxicaţii
 Intervenţii chirurgicale, transfuzii
 Intoleranţe medicamentoase
 Tratamentul actual
Antecedentele psihosociale şi culturale

 trebuie să aflăm prin interviu ce educaţie a

urmat pacientul, ce înclinaţii spirituale ale,
ce valori consideră el importante în viaţă,
ce pasiuni are, ce crede despre suferinţa
lui.
 Stilul de viaţa
( Condiţii de viaţă şi muncă)
 Locul de origine şi de viaţă („patologie geografică”,
„endemică”)
 Profilul igienic al locuinţei
 Particularităţi ale relaţiilor intrafamiliale (stresul! )
 Condiţiile activităţii profesionale - igiena locului de
muncă
- solicitări-suprasolicitări psiho-fizice
- stres
 Standard economico-social şi cultural
Stilul de viata
 Alimentatia
 Consum de toxice
 Nivel socio-economic
 Locuinta
Stil de viaţă
 Stil de alimentaţie: „ce? cât? când ?
cum?”
Toxice
 alcool - acut (ebrietate)
cronic (alcoolism)
 fumat – activ (tabagism)
pasiv
 cafea (cofeinism)
 medicamente (sedative! antialgice!)
 droguri (toxicomanii)
Index tabagic
indicele tabagic calculat astfel: număr de ani de fumat x
număr de ţigarete pe zi. De exemplu cine fumează un
pachet de ţigarete pe zi, timp de 10 ani, are un indice
tabagic de 200 (10x20). Indicele tabagic peste 200 este
un factor de risc mare pentru cancerul pulmonar

 Nr tigarete x nr de ani
 > 200 !!!!
 Sau

 Nr pachete x nr de ani
Toxice
G = % vol x 0,8 (densitatea)
volumul de alcool în grame înmulţind cu 0,8 adică densitatea alcoolului.
De exemplu, cine bea 500 ml de vin 12% (în volum), înseamnă că bea

60 ml x 0,8= 48 g alcool.
Efectele patogenetice ale alcoolului

 SNC
 Aparat digestiv
 Sist metabolic
 Hematologic
 Aparat genital
Toxice 2
Factori profesionali
 Boli respiratorii: AB, azbestoza,
 Boli cardiovasculare: HTA, sdr coronarian acut
 Boli hepatice : hepatite
 Boli renale: IRC, Pb
 Boli hematologice: leucoze
 Boli neurologice şi psihiatrice
Istoricul bolii (bolilor) prezente
Parametrii fiziologici care trebuie aflaţi în cursul
anamnezei

Apetit Normal, inapetenţă, bulimie

Curbă ponderală Constantă, scădere, creştere

Scaun Normal, constipaţie, diaree

Urină Normal, ritm, cantitate,

simptome asociate

Somn Normal, insomnie, hipersomnie

Temperatură Normală, febră, tipul de febră

Tonus sexual Normal, tulburări de dinamică

ANAMNEZA ÎN CONDIŢII
SPECIALE
 VÂRSTE EXTREME
 SITUAŢII CRITICE ALE PACIENTULUI
 TULBURĂRI ALE CONŞTIENŢEI
 TULBURĂRI DE COMUNICARE
 CIRCUMSTANŢE DIFICILE
ROLUL APARŢINĂTORILOR
 PRINCIPII DE CONDUITĂ CU
APARŢINĂTORII
 COLABOAREA CU APARŢINĂTORII
ROLUL STUDENTULUI
 Familiarizarea cu pacientul
 Inserarea pacientului în mediul medical
 Ajutor acordat medicului şi asistentei