SEMIOLOGIE MEDICALA

Parte generala
Aparat respirator
Aparat renal

DR ONACA MIRCEA
DR ONACA ADRIANA

ANAMNEZA

Anamneza cuprinde totalitatea informatiilor pe care medicul le obtine de la

pacient sau de la apartinatorii acestuia cu ocazia prezentarii la medic.
Stabilirea diagnosticului se bazeaza pe anamneza , examenul clinic obiectiv ,
investigatii clinice si paraclinice.
Datele furnizate in cadrul anamnezei se refera la cauzele bolii,
simptomatologie , evolutia bolii, terapia bolii si rezultatele acestei terapii.
Metode de anamneza :
1. Relatarea libera pe care o face pacientul
2. Chestionarea pacientului de catre medic cu intrebari tintite (fara a influenta
raspunsul pacientului )
3. Combinarea celor doua metode
Toate informatiile obtinute vor fi trecute in foaia de observatie : document cu
valoare stiintifica , medicala, si juridica
CONTINUTUL FOII DE OBSERVATIE
1. datele pacientului , date personale , nume , prenume , varsta ,adresa
2. Anamneza
3. Examenul obiectiv
4. Investigatii complementare
5. tratament
6. fixarea diagnosticului
7. Evolutia bolii
8. epicriza (rezumatul evolutiei intregii internari)
IMPORTANTA DATELOR DIN ANAMNEZA :
Varsta
1.
2.
3.
4.
5.

Boli care apar frecvent la o anumita varsta

Nou nascut 0 -30 de zile malfomatiile congenitale, icterul neonatal ,
consecinte ale suferintei fetale sau ale nasteriilor laborioase .
Perioada de sugar apar tulburari digestive datorita diversificarii
alimentatiei.
Copilul mic : bolile infecto-contagioase : varicela,rubeola ,rujeola, scarlatina,
R.A.A., intoxicatii
Adolescentul primoinfectia tuberculoasa (tbc) infectii cu streptococ beta
hemolitic care duc la reumatism articular , intoxicatie cu alcool , cafea, tutun.
La adulti bolile cardiovasculare cardiopatie ischemica cronica , infarctul
miocardic , HTA (hipertensiunea arteriala ), arteriopatie obliteranta cronica a
membrelor inferioare , valvulopatii ;
2

boli digestive ulcer gastric, duodenal , cancer gastric, hepatita cronica ,

ciroza hepatica, litiaza biliara ;
boli respiratorii astm bronsic, pneumonii, BPOC , bronsita cronica ,cancer
bronhopulmonar
6. La varstnici apar boli ale diferitelor aparate si siteme ; se tine cont de
asocierea morbida a bolilor, pe primul plan este ateroscleroza cu multiple
manifestari si prezenta neoplaziilor (cancerelor) care apar frecvent.
Sexul
Boli intalnite mai des la femei :
valvulopatii : stenoza mitrala
Boala Raynaud ,tromoflebita, astmul brosic, TBC, litiaza biliara ,
hipertiroidismul , cistita, osteoporoza ,cancerul mamar.
Boli observate mai des la sexul masculin
Cardiopatie ischemica, bronsita cronica , CPC (cordul pulmonar cronic),
arteriopatia cronica obliterata a membrelor inferioare , cancerul
bronhopulmonar , cancerul gastric , ciroza hepatica etanolica, litiaza renala ,
GNAD =glomerulonefrita acuta difuza, boala adisson si guta
La sexul feminin exclusiv
Afectiuni ginecologice : endometrita, patologia sarcinii , tulburari de ciclu
menstrual , tumori uterr-ovar,
La sexul masculin exclusiv
Hemofilia,
bolile organelor genitale tumori de testicul , de penis, cancer de prostata.
Influenta locului de nastere si a domiciliului
gusa endemica este frecventa in zonele in care apa si solul este sarac in iod
mai ales in muntii Apuseni
Malaria care se considera eradicata, apare frecvent in zone mlastinoase
Nefropatia interstitiara endemica si idiopatica- apare in sud vestul tarii
Implicatiile profesiei in patologie
boli determinate de profesie
minerii : silicoza , antracoza pe acest fond apare frecvent TBC pulmonar
la tipografi si in fabricile cu prelucrare de plumb : intoxicatie cronica cu plumb
= saturnism.
Cei care lucreaza in industria petrolului = intoxicatie cronica cu afectarea
maduvei
Macelarii, veterinarii - parazitoze numite zoonoze
Boli favorizate de profesie
Meseriile cu stres - infarct miocardic acut , HTA, ulcer duodenal
Cofetarii - diabet zaharat
Barmanii si ospatarii hepatita cronica, ciroza , etilism cronic
Soferii HTA
Telefonistele HTA, nevroze , hipoacuzie
Morarii bronsita cronica
3

In industria medicam urticarie, astm brosic

Stomatologii , chirurgii , coafezele varice
Radiologii boala de iradiere , leucemie , cancere
Agricultorii intoxicatii accidentale sau profesionale cu pesticide.

MOTIVELE INTERNARII
Motivele pt care se prezinta la medic .
Semne si simptome
Vor fi notate simptomele dominante , daca sunt mai multe atunci vor fi notate
intr-o ordine cronologica si intr-o oarecare succesiune (in functie de
importanta lor )
ANTECEDENTELE HEREDOCOLATERALE
bolile cu transmitere ereditara
bolile cu transmiterea predispozitiei ereditare
bolilele in care avem contagiune intrafamiliala
Bolile congenitale
BOLILE CU TRANSMITERE EREDITARA
BOLILE EREDITARE CU TRANSMITERE DOMINANT AUTOZOMALE:
Rinichiul polichistic, boala Gilbert sau icterul juvenil , porfiria acuta
intermitenta
BOLILE EREDITARE CU TRANSMITERE AUTOZOMALA RECESIVA
Fenilcetonuria , cistinuria, albinismul , talasemia , boala lui Wilson,
mucoviscidoza
BOLILE CU TRANSMITEREA UNEI PREDISPOZITII EREDITARE
Obezitatea , HTA, DZ de tip 2 , cardiopatie ischemica cronica cu angina
pectorala , ulcer duodenal , litiaza biliiara
BOLI CU CONTAGIUNE IN CADRUL ACELEASI FAMILII:
Hepatita A , B, lambliaza , oxiuroza ,
Tbc pulmonar
BOLI CONGENITALE:
Sunt bolile care apar in timpul sarcinii
Cardiopatiile congenitale, buza de iepure, gura de lup , malformatiile
urogenitale ,
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
LA FEMEI
1. Menarha = primul ciclu menstrual
Amenorea primara = lipsa ciclului menstrual apare in tulburari endocrine
Amenoree secundara : sarcina
2. Ritmul ciclurilor menstruale
Rarirea ciclurilor = bradimenoree
4

Frecventa mai mare = tahimenoree

3. Durata ciclului
In mod normal 3-5 zile
Durata mai scurta oligomenoree , apare in obezitate ,hipotiroidism,
hipoplazie genitala , afectiuni psihice
Metroragie = sangerari genitale in afara ciclului menstrual
Polimenoreea este prelungirea duratei pana la 10 zile si apare in purpura
trombocitopenica idiopatica, Durata mai lunga- peste 10 zile = menoragie
hiperfoliculinism, inflamatii in sfera genitala , fibrom uterin , tbc genital

4. Cantitatea de sange in timpul ciclului

Cantitatea redusa a fluxului menstrual = hipomenoree- apare mai ales la
multipare, obezitate, hipotiroidism , inflamatii in sfera genitala
Cresterea cantitatii de sange in fluxul menstrual = hipermenoree si apare in
hiperfoliculinism
5. Sindromul premenstrual
Apare turgescenta sanilor care devin durerosi
Aparitia edemelor , imbibitia tesutului intersititial cu cateva zile inaintea
ciclului
6. Date privind sarcina , lauzia si nasterea
numarul sarcinilor , numarul avorturilor , numarul nasterilor
Avorturile spontane apar in diabet zaharat ,apar la subnutrite, la fumatoare ,
la potatoare , infectii cronice tbc, sifilis, toxoplasmoza
Nasterea pe cale naturala sau cezariana
Greutatea fatului la nastere greutate mare la nastere = macrosomie =
peste 4 kg , - mama are risc de DZ
boli care au aparut sau s-au agravat in aceasta perioada sarcina si dupa
nasteere pot apare anemii , hipocalcemie si spasmofilie , carii dentare ,
avitaminoze , tbc,
7. Menopauza: inccetarea ciclului menstrual
Consecinta unor modificari endocrine , neuropsihice si metabolice
Boli frecvente postmenopauza : HTA, obezitatea , apar tulburarile functionale
= bufeuri de caldura terminate cu crize sudorale , emotii, anxietate,
iritabilitate , astenie , palpitatii
8. Activitatea sexuala
dispaneuria = dureri in timpul actului sexual acestea apar in infectiii
cronice genitale
La barbati intereseaza probleme de dinamica sexuala
Pacientii cu DZ tip 2i fac neuropatie diabetica cu afectearea dinamicii
sexuale

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

Bolile infectioase acute
1. rujeola se poate complica cu pneumonie, encefalita , otita , miocardita

2. Rubeola otita , encefalita , artrita ,la gravide in primele 3 luni duce la

malformatii congenitale ale fatului ,
3. Infectii cu streptococ betahemolitic scarlatina , erizipel , anginele duc la RAA, GNAD, edem nodos
4. Difteria paralizii de nervi cranieni , miocardita , crup difteric
5. Tusea convulsiva hemoragii meningiene , prolaps rectal , prolaps
genital , bronsiectazii
6. Parotidita epidemica DZ
7. Hepatita B, C hepatita cronica
8. Varicela encefalite ,
9. Gripa meningita , miocardita , crup gripal , malformatii congenitale in
primele 3 luni de sarcina
10.Poliomielita - modificari ale coloanei , paralizii definitive si atrofii
musculare .
11.Blenoragia se complica cu prostatita , sau bartolinita sau cistita la
femei
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Vom nota aici succesiunea amanuntita a tuturor simptmelor pe care le prezinta
boala , de la aparitie pana in prezent .
Prezinta importanta:
debutul
poate sa fie acut (ore),sau zile in pneomonie, pleurezie , colecistita acuta,
enterocolita
brutal in min sau ore infarct miocardic acut , embolia pulmonara , soc
anafilatic si disecttia acuta de aorta
insidios sapamani sau luni tbc , neoplazii (cancere)

simptomul dominant
Simptome asociate
Cronologia aparitiei simptomelor poate sugera diagnosticul de ex :
junghi toracic, febra frison, tuse cu expectoratie caramizie = pneumonie
lobara
Cazuri in care avem foame dureroasa, alimentaatie urmata de incetarea
durerii = ulcer duodenal
In ulcerul gastric avem succesiunea alimentatie urmata de durere .
ierarhizar a importantei , respectiv ierarhizarea in timp a simptomelor pe
care le acuza pacientul
intereseaza evolutia pana in momentul in care pacientul s-a prezentat la
medic : alta medicatie administrata anterior si raspunsul la terapie

IMPORTANTA ANTECEDENTELOR PATOLOGICE PERSONALE:

BOLI INFECTIOASE CRONICE
6

Tbc pulmonar = Este o afectiune cronica care poate afecta si alte sisteme si
organe .
de exemplu :
boala Addison = tbc a glandelor suprarenale ;
tbc osos
scrofuloza = tbc-ul ganglionilor limfatici
Sifilisul : in faza secundara sau tertiara produce leziuni viscerale

Infectia cu HIV
Duce la deprimarea imunitatii cu aparitia bolilor cronice si dezvoltarea
tumorilor

BOLILE PARAZITARE
Malaria
- Transmisa de tantar in zonele cu mlastini sau in nordul Africii duce la
splenomegalie si la febra intermitenta
Toxoplasmoza
- In perioada de graviditate in primele trei luni are efect teratogen
Tricomoniaza
- prostatita cronica ,uretrita stricturi uretrale
BOLI RESPIRATORII
ACUTE
Bronsita acuta se poate croniciza
CRONICE
Bronsita cronica obstructiva + emfizemul pulmonar + fibroza
pulmonara = pot duce la CPC (cord pulmonar cronic)
Tbc-ul pulmonar complicat cu hemoptize = expectoratie cu sange ,
hemoptizia repetata poate duce la anemie din cauza pierderii unei cantitati
mari de sange
Pneumotorace = se rup alveolele catre pleura datorita efortului de tuse
Pneumonia clasica = pneumonia franca-lobara = cu imunitate deficitara
, se complica cu abces pulmonar, gangrena pulmonara , pleurezie , si la
copiii : meningita .
BOLI CARDIACE

RAA = aparitia valvulopatiilor ca si complicatie , stenoza mitrala , insuficienta

mitrala , stenoza aortica si insuficienta aortica .
Stenoza mitrala = se poate complica cu hemoptizie ,embolii , fibrilatie
atriala.
Valvulopatiile =pot duce la tulburari de ritm
HTA = se complica cu AVC (accident vascular cerebral), cu hemoragii in
retina , anevrism disecant de aorta
7

BOLILE RENALE
GNDA = glomerulonefrita acuta difuza - duce la glomerulonefrita cronica si
ulterior la insuficienta renala
Pielonefrita acuta = poate evolua spre insuficienta renala cronica
BOLI DIGESTIVE

Ulcer duodenal = se complica cu HDS (hemoragie digestiva superioara),

cu perforatie ,penetratie , stenoza pilorica

BOLI ENDOCRINE
Hipotiroidism = se poate complica cu miocardida mixedematoasa
Hipertiroidism poate da tulburari de ritm .
De ex : extrasistole , tahicardie paroxistica , cardiotireoza
Feocromocitomuldetermina pusee severe de HTA
BOLI METABOLICE SI BOLI DE COLAGEN
Diabetul zaharat = prezinta complicatii microvasculare (rinichi ,ochi )si
macrovasculare cardiopatie ischemica , infarct miocardic , AVC (accident
vascular cerebral )
Printre complicatiile acute ale dz = coma hiperglicemica, coma hiperosmolara
si coma hipoglicemica

BOLI DE COLAGEN
LES = lupus eritematos diseminat care afecteaza intreg organismul
Poliartrita reumatoida cu afectarea sistemului oste-oarticular , cu deformatii
mutilante mai ales la nivelul micilor articulatii
INFECTIILE DE FOCAR
sinuzita cronica , otita cronica , aceste infectii prin mecanism autoimun vor
determina efecte la distanta cu afectarea cordului ,rinichiului
Policitemia vera cu poliglobuile poate sa duca la tromboza
Neoplaziile= pot determina metastaze
INTERVENTIILE CHIRURGICALE
Ulcerul gastric operat poate determina anemie secundara ;
operatiile mari abdominale rezectii de intestin pot sa duca la malabsorbtie
orice operatie pe abdomen poate duce la aderente care pot sa duca pana
la ocluzii intestinale sau dureri abdominale .

IMPORTANTA CONDIITILOR DE VIATA SI MUNCA

ALIMENTATIA
Igiena alimentatiei
- Numarul de mese
8

Ritmul meselor
Modul de pregatire a lor
Procentul din alimentatie a proteinelor, lipidelor , glucidelor
CONSUMUL DE TOXICE
Alcoolul
- etapa de betie acuta cu greata ,varsaturi ,cefalee
- consumul cronic de alcool care duce la etilism cronic care poate duce la
polinevrita ; duce la hepatita cronica toxic nutritional sau la ciroza hepatica
alcoolica
- Alcoolicii fac usor TBC pulmonar datorita scaderii imunitatii
- in stare de ebrietate se produc accidente de munca sau fapte antisociale.
Fumatul
- Intoxicatia acuta cu nicotina
- Intoxicatia cronica cu nicotina va duce la aparitia bolilor cronice pulmonare
bronsita cronica tabagica , cancer bronho pulmonar de 17 ori mai frecvent la
fumatori
- Grabeste arteroscleroza care duce la arteriopatie obliterata cronica
- Trombangerita obliteranta
- Tulburare de ritm (extrasistola), fibrilatia parosistica,
- HTA,IMA
- La nivelul ap digestiv : determina gastrita cronica, favorizeaza ulcerul duodenal
, pancreatita cronica
- La gravide determina un deficit ponderal al fatului , nasteri premature
- Efectul cancerigen : prin benzopiren si prin gudroane
- Fumatorii de pipa pot face usor cancer de buza
- Vom nota numarul de tigari fumate pe zi , tipul de tigari (filtru sau fara filtru), si
varsta de la care a inceput sa fumeze pacientul , efectul este mai daunator la
varstele mici cand organismul nu stie sa se apere
Abuzul de cafea
Abuzul de medicamente
- Atentie la antialgice - fenacetina - duce la afectarea rinichiului
- Anticonceptionalele pot determina HTA
- Antiinflamatoarele nesteroide duc la hemoragii digestive , ulcer gastric, ulcer
duodenal
- Antibioticele prost administrate duc la scadarea rezistentei organismului
- Cortizonul sindrom cushing , osteoporoza si scaderea imunitatii, DZ secundar,
HTA, obezitate
CONDITIILE DE VIATA SI MUNCA
Locuinta
-Suprafata
Igrasia (astm bronssic)
Prezenta animalelor in locuinta : pisici , caini , pasari
Conditiile de viata si munca :
Stresul HTA , IM, ulcer duodenal
Poluarea fonica hipoacuzie , nervozitate , surmenaj ,
Fabrici de ciment bronsite cronice , astm bronsic
Munca in aer liber pneumonii

Medicii radiologi pot sa faca leucemii, boala de iradiere

Industria sticlariei si instrumentistii cu instrum de suflat emfizem pulmonar

EXAMENUL OBIECTIV DE ANSAMBLU

1.

2.

3.

4.

ATITUDINEA
Activa
Pasiva
Fortata
Cea activa = pacientul este cooperant , indeplineste activitatile obisnuite
Pasiv= stare generala influentata
Fortata = sunt impuse pentru atenuarea unui simptom
1. Atit antalgice
2. Antidispneizante
3. Antitusigene
4. Particulare
ati antalgice
in pleurita pacientul doarme pe toracele sanatos
ulcerul gastric in decubit ventral
decubit dorsal incoapsele sunt flectate pe abdomen in pancreatita acuta,
peritonita acuta, colecistita acuta
Pozitie nemiscat dupa o perioada de mers cea de spectator de vitrine in
angina pectorala de efort
Atit antidispneizante
Dispnee = senzatie de sete de aer
Pozitia de ortopnee = sezand sau semisezand in pat sau la margine cu
mainile fixate pe marginea patului sau pe genunchi ; sau pacientul se gaseste
la geamul deschis in ortostatism cu mainile pe pervaz (pentru a pune in
actiune musculatura respiratorie accesorie )
Pozitia ghemuit la copii = skating in cardiopatiile congenitale cianogene
Ruga mahomedana apare in pericardita
In pleurezia exudativa ,pacientul doarme pe partea bolnava afectata , astfel
incat plamanul opus poate sa lucreze in mod compensator
Pozitia antifusigena
Apare in bronsectazii = pacientul sta culcat pe partea afectata
Pozitii particulare
Opistotonus = pozitia arc de cerc cu baza pe vertex si calcaie- tetanos
Pozitia de cocos de pusca in meningita tbc si hemoragiile meningiene sta
culcat lateral ,capul in hiperextensie (pe spate), picioarele adunate pe
abdomen
Torticolisul = o inclinare laterala a capului prin contractura musculaturii
paravertebrale sau sternocleidomastoidiene apare in pozitii vicioase , in
hernii de disc, tbc vertebral (morbul lui Pott)

10

In hipocacemie contracturi musculare simetrice (mana de mamos) ; semnul

lui Chvostek = la percutia obrazului , la jumatatea distantei dintre comisura
bucala si lobul urechii se obtine contractia muschiului coborator al pleoapei
sau ridicator al buzei superioare
In isterie pacientul poate adopta aproape orice pozitie dar sunt insotite de
ras ,plans de obicei in prezenta anturajului familial
Redoarea de ceafa la flectarea cefei , miscarile sunt ingreunate sau
imposibile = in meningita sau in hemoragii meningiene
ATITUDINI DINAMICE
Tremuraturile
Tremuraturile = miscari involuntare , ritmice regulate .Fiziologic emotii ,
surmenaj , dupa efort fizic. Patologic in boli infectioase grave, malarie,
septicemie , intoxicatii, in boli neurologice Parkinson in hipertiroidism sau in
Basedow
In alcoolismul cronic tremuraturile dispar dupa ingestia de alcool
In boala Parkinson apar tremuraturi la nivelul membrelor superioare mai
ales dar si la cele inferioere , caracteristica este aparitia in repaus si
disparitia in timpul miscarilor voluntare active.
In paralizia generala progresiva par lanivelul fetei , buezlor , numai in timpul
miscarilor voluntare
In scleroza in placi apar numai la membr ele superioare si in timpul
miscarilor voluntare
In hipertiroidism apar miscari fine de amplitudine mica (uneori doar dupa
efort sau la emotii)
In isterie apar tremuraturi cu caracter variabil posibil tremuraturi ale
ploeapelor, ras , plans , suspin ,
In insuficienta hepatica apare flapping tremor = miscari neregulate aritmice
la nivelul degetelor din articulatiile radiocarpiene si metacarpiene

Spasmele musculare
Sunt contracturi musculare
Torticolisul spasmotic
Spasmele profesionale : crampa violonistului , crampa dactilografa ,
Crampele musc ulare= contracturi musculare dureroase de scurta durata
care se repeta si apar in : ischemia arteriala , in hipopotasemie si in
hipocalcemie (tetanie , spasmofilie)
Ticurile = miscari convulsive bruste , imposibil de oprit si independente de
vointa , reproduc un gest obisnuit, apar mai frecvent la barbati - la nevrotici ,
mai multe tipuri = boala ticurilor
Miscarile coreizice si atetozice
Miscarile coreice = involuntare , rapide , dezordonate ,asimetrice , cu
caracter de secuse clonice sau tonice apar in RAA

11

Miscarile atetozice = artimice , lente , de mica amploare , dispare in somn

de obicei la nivelul fete si membrelor superioare apar in procese
degenerative si in encefalite
Convulsiile
Contractii bruste , intermitente , involuntare , repetate, neregulate ale
intregului sau a unor segmente ale corpului
Sunt tonice sau clonice
Apar in epilepsie , TCC ,meningita , AVC
Intoxicatii cu alcool , cu insulina determina hipogliecmie severa
In stari infectioase la copii cu febra mare
Tulburarile de mers:
Mersul embriosis :
Cu baza larga de sustinere
Apare in afectiuni cerebeloase , si in intoxicatia alcoolica
Mersul in parkinson
Este mers rigid cu pasi mici si cu corpul aplecat inainte
Cu incercarea de tinere a echilibrului
Mersul leganat
Apare in luxatia congenitala de sold
Mersul spastic
Sau cosit
Apare in hemiplegia spastica (membrul inferior este aruncat in fata printr-o
miscare de lateralitate)
Mersul schiopatand
In inegalitatea membrelor
In lombosciatica
Mersul stepat
In paraliza sciatic popiteu extern
Pacientul ridica piciorul si il azvarle in fata
Mersul cu opriri frecvente
In claudicatia intermitenta

FACIESUL
1. Faciesul vultuos , eritematos- In boli febrile
2. Faciesul ftizic in tbc pielea palida , fata supta ochii infundati in orbite
privire stralucitoare ,pomenii sunt rosii
3. Faciesul palid teros obrajii supti in cancerul bronhopulmonar
4. Faciesul de culoare roz pacientul este pink puffer apare BPOC de cauza
emfizematoasa
5. Faciesul tip bronsitic in care avem aspectul de blue blotter - BPOC
predominant bronsitic
6. Faciesul cianotic plus edem in pelerina in sindromul mediastinal (orice
proces existent in mediastin care blocheaza circulatia sangelui de ex
mediastinita)
12

FACIESUL BOLILOR CARDIO VASCULARE

1. FACIESUL MITRAL cianoza buzelor , nasului apare in stenoza mitrala

2.faciesul aortic- apare mai ales la barbati , tegumente palide , miscari
ritmice ale capului , sincron cu pulsul
3. faciesul cianotic cu cianoza buzelor , nasului in cardiopatie congenitala
4.faciesul buhait cianoza si edem al fetei in insuficienta cardiaca
congestiva
FACIESUL IN BOLI DIGESTIVE
1. Faciesul hipocratic sau peritoneal in peritonita acuta , ocluzie intestinala
tegmente palide, ochi incercanati infundati in orbite ,nasul pare ascutit ,
tegumente transpirate, buze uscate, apare in ocluzia intestinala avansata si
in holera
2. Faciesul zigomatic oasele par proeminente, obraji supti , bula lui bichat
aproape disparuta , in ulcerul duodenal cronic cu complicatii
3. Facies cirotic - Fata supta ,palida , icter tegumentar
4. Facies biliar hiperpigmentare periorbitara in hipotonia vezicii biliare
FACIES IN BOLI ENDOCRINE
1. Facies in Cushing facies de luna plina , fata rosie, vergeturi de culoare roza
la niv abdomenului
2. Faciesul acromegalic cu cresterea tuturor extremitatilor- nas ,urechi ,
menton , arcada devine proeminenta , nasul se lateste , avem macroglosie ,
avem semnul palariei si semnul pantofului
3. Faciesul in boala Basedov (hipertiroidism )- privire fixa stralucitoare, ochii
exoftalmici , tegumente transpirate fine,fuga de idei
4. Faciesul mixedem = hipotiroidism avem acelasi aspect deluna plina deci
facies rotund dar palid , tegumente uscate ingrosate , este lent in gandire si
bradilale
5. Faciesul addisonian cu tegumente si muscoase hiperpigmentate , astenie ,
adinamie , hTA, diaree.
6. Faciesu

FACIESURI IN BOLI DE METABOLISM

1. In DZ rubeoza diabetic, eritem al fruntii si pometilor
2. Facies lupic in boli de colagen Lupus eritematos diseminat- cu roseata
nasului si pometilor cu aspect caracteristic de fluture
3. In sclerodermie apare faciesul de icoana bizantina sau de pasare de prada
tegumentele sunt ingrosate , dispar cutele faciale , avem microsomie ,
anchiloza degetelorr care au aspect de gheara

PERCEPTIA SI TULBURARILE EI
Iluziile
Sunt perceptia eronata a unui obiect real dar peceput deformat ,eronat
Apare in stari infectioase grave , in intoxicatii
13

Iluziile pot fi : olfactive, vizuale ,auditive

Halucinatiile
Sunt perceptii fara un obiect real
Pot sa fie de mai multe feluri in functie de organ
Apar in : schizofrenie , epilepsie , intoxicatii infectii
Fiziologic : la trecerea din starea de veghe spre somn sau invers

MEMORIA SI TULBURARLE EI
IMAGINATIA SI TULBURARILE EI
Minciuna = redarea intentionat eronata a unui adevar
Confabulatia = relatarea unor evenimente pe care pacientul nu le-a trait
dar crede cu desavarsire in autencititatea lor
Imaginatia saraca apare la oligofrenI
TULBURARILE DE GANDIRE SI INTTELIGENTA
Logoreea = inseamna cresterea ritmului vorbirii
Apare in sindromul maniacal
Fuga de idei = este cresterea ritmului ideatiei care insa nu-si pastreaza
o concizie
Apare in intoxicatii acute cu alcool si in starile maniacale
Bradipsihia = gandire incetinita
Apare in mixedem , in starile de oboseala , depresie , melancolie
BARAJUL PSIHIC
= oprirea in timpul unei relatari , in timpul gandirii
Apare in schzofrenie
Salata de cuvinte = notiuni fara noima intre ele
Apare tot in schzofrenie
Ideile prevalente = preocuparea excesiva pentru sanatate (cenestopatie=
teama de boala )
Obsesia = este o idee prevalenta care paraziteaza gandirea
Pacientul isi da seama de absurditatea ei dar nu o poate inlatura
Apare in nevroze
Fobia
Este o idee obsesiva dar insosita de o traire negativa - de teama ,
Claustrofobia = frica de spatii inschise, zoofobia = frica de animale , agorafobiafrica de spatii largi
Panica = stare subiectiva intensa traita de pacient in urma carora apar si
simptome si semne obiective
Ideea deliranta = o idee falsa dar pacientul este convins de autenticitatea
ei
Apare in deliruri maniacale
Delirul = tulburare psihica caract prin dezorientare temporoo-spatiala cu
pastrearea constiintei proprii
14

Apare in boli infectioase grave, intoxicatii, tumori , stari maniacale , schizofrenie

LIMBAJUL SI TULB SALE
Afazia = impposibilitatea de a vorbi
Dislalia = tulburare de pronuntare a cuvintelor
Apare dupa AVC
Dizartria = o articulare defectuasa a cuvintelor
Apare in etilism cronic
Dizlexia = impozibilitatea sau neintelegerea cuvintelor scrisse dar si a
celor vorbite
Apare in oligofrenie si la encefalopatzi
TULBURARILE DE CONSTIINTA
Constiinta este functia complexa a SNC prin care organismul se integreaza
in spatiul sau mediul inconjurator .
Torpoarea = este starea din care scade tonusul volitiv si emotional si
intervine starea de apatie aceasta stare apare si la surmenaj si boli
febrile
Obnubilarea = functiile psihice sunt incetinite , intrebarea adresata nu
este inteleasa iar raspunsul este neadecvat
Apare in boli febrile si in intoxicatii acute
Stupoarea = este o stare avansata de perturbare a constiintei
Relatia cu mediul inconjurator este aproape nula
Pacientul nu rapsunde la stimuli , este cu o privire fixa
In schizofrenie , melancolie , stari toxice si boli infectioase grave
LIPOTIMIA SAU LESINUL
= pierderea brusca partiala de scurta durata a constiintei cu relaxare
musculara partiala sau totala , functiile vitale fiind modificate , incetinite :
bataile cardiace si respiratia dar nu sunt abolite
Lesinul este precedat de senzatie de rau manifestata prin ameteala ,
zgomote auriculare ,vedere incetosata ,paloare ,hipotensiune
Sincopa = pierdere brusca de scurta durata a constiintei dar cu abolirea
functiilor vitale
Este insotita de caderea brusca netraumatizanta
Mecanismul de producere este datorat unei insuficiente irigari a creierului
Cauze :
Cauze vasculare : hipotensiune , sincopa tusigena , sincopa vagovagala
Cauze cardiace : blocul atrioventricular de grad 3 , in embolia pulmonara , in
mixom atrial este o mica tumoreta, in atriu se gaseste ca o bilutza , este sesila
blocheaza sangele sa ajunga in circ , stenoza aortica orificiul este stenozat si
sangele nu ajunge suficient in marea circulatie
In isterie , in hipoglicemie

Coma
15

= pierderea completa sau partiala ,de lunga durata a motilitatii voluntare

(a locomotiei )cu pastrarea functiilor vitale care sunt modificate
Clasificare :
1. Starea precomatoasa pacientul pare adormit ,r eactioneaza doar la
stimuli foarte puternici
2. Coma vigila sau coma medie pacientul raspunde la stimuli durerosi ,
este prezent reflexul de deglutitie
3. Coma profunda cu pierderea completa a constiintei , relaxare
musculara
4. Coma ireversibila viata este mentinuta doar de aparate
Cauze coma :
1. Coma de origine cerebrala : AVC , TCC , meningita , encefalita si abces
cerebral , tumori
2. Cauze metabolice : in coma diabetica hiperglicemica dispneea de tip
Kussmaul ,tegumente uscate , deshidratare
-hipoglicemica - agitatie
pana la convulsii ,tegumente transpirate
- coma hepatica : preznta unor

afectiuni hepatice grave, foetor hepatic

- coma uremica : in insuficienta
renal cronica
3. come endocrine in boala addison , in mixedem si in hipertiroidism
4. Come toxice :alcool, intoxicattii cu monoxid de carbon , medicamente ,
alimentare ciuperciile si organofosforice
Starea de nutritie
Evaluare in functie de: Sex, varsta ,inaltime
Exista diferite formule de calcul a greutatii ideale
Supraponderea = cresterea greutatii corpului peste greutatea ideala 10-20
% pe seama tesutului adipos
Obezitatea = este cresterea greutatii pe seama tes adipos cu peste 20 % se produce prin cresterea aportului si diminuarea consumului
Emacierea scaderea ponderala cu 15% fata de greutatea ideala
Casexia : scaderea ponderala cu peste 30% din greutatea ideala

CULOAREA TEGUMENTELOR

Paloare generalizata cronica fiziologic avem in functie de rasa sau etnie

persoanele blonde, scandinavele ; patologic in insuficienta aortica , HTA
*maligna *- greu tratabila ;
Anemia Biermer din boala Hodgkin , anemiile cronice, insuficienta renala
cronica , cancere , tuberculoza ,, colagenoze, endocardita subacuta

16

Paloare galbuie ca lamaia in icterul hemolitic (bolnavul este mai mult palid
decat icteric )sau in anemie Biermer
Paloare teroasa cuu tenta pamantie in boli cronice , supuratii cronice , IRC
(insuf renala cronica stadiul terminal ) si in cancere
Cloroza paloare cu tenta verzuie la nivelul fetei in anemia tinerelor fete
Paloarea la copii cu parazitoze intestinale tegumente palide, ochi
incercanati
Paloare cu tenta caffe au lait in endocardita bacteriana subacuta
Paloare cu tegumente infiltrate edematiate in mixedem
Paloare cu edeme masive mai ales la nivelul fetei , la nivelul gambelor ,
organelor genitale externe in GNAD si in sindromul nefrotic
Paloare localizata acuta si cronica
Acuta localizata la un membru in embolia arteriala
Cronica in arteriopatia cronica obliteranta

CIANOZA
Este coloratia tegumentelor si mucoaselor albastru violaceu datorita cresterii
cantitatii de hemoglobina redusa peste 5 gr % in sangele capilar sau aparitiei de
hemoglobina patologica : sulf si methemoglobina
Poate fi centrala , mixta si periferica
Cianoza centrala
Poate avea cauze pulmonare , cardiace , mixte : de ex : insuficienta cardiaca
globara sau congestiva , insuficienta ventriculara dreapta , defect de sept
interventricular si cardiopatii congenitale cu shunt dreapta stanga (cu
legatura intre inima dreapta si inima stanga ), in boli respiratorii : avem
obstructii in caile respiratorii superioare , fibroze pulmonare ,
bronhopneumonie , tuberculoza , orice patologie la nivelul pleurei (pleurezie
masiva ) care comprima plamanul , infarctul pulmonar
Cianoza periferica generalizata si localizata
Cianoza periferica generalizata
Cedarea excesiva a oxigenului datorita stazei in soc ,in expunere la frig , in
insuficienta cardiaca congestiva ,pericardita exudativa ,constrictiva
Cianoza periferica localizata
Prin obstructia unei vene , artere sau plegie capilara (prabusirea tonusului
capilar) apare in tromboze , trombflebita, embolie arteriala , si dupa
degeraturi
Caracterele cianozei centrale
Afecteaza tegumentele si muscoasele
Proba Lewis pozitiva (masajul lobului urechii) pana la aparitia palorii aceasta
nu este urmata direct de cianoza
Proba impresiunii digitale in care avem cianoza , paloare, cianoza
Caracterele cianozei periferice
Afecteaza doar tegumentele
Tegumentul este rece
17

Proba Lewis este negativa iar la digitopresiune avem cianoza ,paloare,

roseata si cianoza .

ICTERUL
Definitie: colorarea tegumentelor si a mucoaselor in galben datorita cresterii
bilirubinei peste valoarea normala de 1-1,2 mg %
1. Icter hemolitic sau prehepatic ,
2. icter hepatic ,
3. icterul obstructiv sau posthepatic
1. nu avem o afectare a functiei ficatului deci probele hepatice de laborator
sunt normale
avem cresterea hemoglobinei libere neconjugate aparuta prin hemoliza
intensa
pacientul este mai mult palid decat icteric
cauze:
anemie hemoliitica , intoxicatie cu ciuperci , septicemie , talasemie
caractere :
este flavinic (mai mult palid decat icteric),
avem splenomegalie , scaun intens colorat , in sange avem bilirubina
indirecta neconjugata si sunt prezente modificari hematologice caracteristice
ce afecteaza hematia .
2. icterul hepatic produs prin afectarea celulei hepatice boli : hepatita acuta
virala , hepatita cronica , ciroza hepatica
caractere :
icter rubinic , are tenta rosie
hepatomegalie +splenomegalie
prrobele hepatice transaminazele sunt modificate, cresterea bilirubinei
directe si indirecte , urina este intens colorata ,
3. icterul obstructive:
cauze:
orice boala care influenteaza scurgerea bilei normal formate la nivelul
duodenului
tumori sau compresii la nivelul ampulei lui Vater, neoplasm de pancreas
putem avea spasm la nivelul sfincterului lui oddi
caractere icterul este verdinic daca scurgerea este intermitenta sau are un
caracter negricios numit melas daca obstructia este completa
probele de laborator la nivelul ficatului avem bilirubina conjugata crescuta ,
saruri biliare , urina este castanie ca si berea neagra , scaunul este decolorat
LEZIUNI CUTANATE

18

Vezicula este o proeminenta rotunda din epiderm cu un diametru sub 1

cm cu continut clar serrocitrin.
Apare in varicela- unde avem initial eruptie maculo papuloasa care se
transforma in aceste vezicule , au continut clar ca picatura de roua ,
inconjurate de roseata , continutul lor din serocitrin se transforma in
purulent , se face crusta si se vindeca fara cicatrice , apare si in pielea
paroasa a capului si este foarte ruriginoasa .
Apare in zona zooster vezicule dispuse pe traiectul unui nerv sau plex
nervos sub forma de ciorchine de strugure cu continut clar seroccitrin, de
exemplu pe traseul unui nerv intercostal , aceasta eruptie veziculoasa este
precedata de dureri in timpul eruptiei si dupa eruptie , apare in conditii de
imunitate deprimata la batrani ,premenstrual ; se vindeca cu aparitia unor
cruste cu zone de hiperpigmentare, permit diagnostic retrospectiv
In herpes apare in imunitatea deficitara si apare la zona de contact dintre
tegumente si mucoase, la nivelul buzelor, organelor genitale narilor

Tulburari trofice :
Gangrena
Este necroza unei portiuni de tesut datorita unor tulburari in circulatia
arteriala posibil prezenta unei suprainfectiei microbiene
Poate fi :
- uscata
umeda (suprainfectata ) aparein arteriopatie obliterata cronica , in Dz,
embolie arteriala si sindromul Raynaud .
Escara
este o gangrena profunda care intereseaza tegumentele ,tesutul subiacent si
muschii , pana la nielul planulul osos
apare in zonele de maxima presiune de ex : omoplat , sacrum , calcaie la
pacientii imobilizati timp indelungat (AVC, fracturi de bazin , sau de coloana
vertebrala )
Degetele hipocratice
reprezinta ingrosarea tesuturilor moi , de la ultima falanga de la maini si
picioare cu deformarea si incurbarea unghiilor (degetele iau aspect de *bat
de tobosar * ) si unghiile sunt deformate si avem : unghii in cioc de paapagal
sau sticla de ceasornic sau cap de sarpe
cauze : pulmonare : bronsiectazie , cancer bronhopulmonar, tbc cavitar,
sarcoidoza , empiem pleural
cauze : cardio-vasculare : cardiopatii congenitale cialogene , endocardita
bacteriana subacuta , anevrismul de trunchi barhocefalic- singurul caz de
degete hipocratice unilaterale ,
cauze digestive : rectocolita ulcerohemoragica , polipoza intestinala , ciroza
biliara primitiva, poliglobulia
CIRCULATIA COLATERALA
19

 de tip venos si de tip arterial

de tip venos
face leg atura dintre sistemul venos profund si cel superficial si este de tip :
cavocav superior , cavocav inferior si portocav
cavocav superior apare in cazul unei obstructii pe vena cava
superioara , obstacolul se gaseste la nivelul mediastinului si vorbim de :
gusa plonjanta, adenopatie mediastinala , tumori mediastinale , cianoza si
edem in pelerina
cavocav inferior cu obstacol pe VCI de obicei la nivelul micului bazin in
general gasim tumori la acest nivel sau tromboza de VCI, apare edem si
cianoza la nivelul membrelor inferioare si partea inferioara a abdomenului
portocav la nivelul peretelui abdominal si are aspect de cap de
meduza ,apare in obstacol la nivel hepatic sau vene suprahepatice
cauze : hepatita cronica, ciroza hepatica , +-/ icter, +/- stelute vasculare

circulatia detip arterial apare in stenoza istmului aortic si avem circ

colaterala la nivelul omoplatului , la nivelul subcostal , si avem pulsatii
arteriale care dau eroziuni costale
EDEMUL

Edemul cardiac
apare in insuficienta cardiaca dreapta in insuficienta cardiaca globala
caractere :
este edem decliv , apare la nivelul gambelor ,retromaleolar bilateral , este
proggresiv porneste de jos si urca spre coapse si abdomen (daca se
generalizeaza = anasarca)
este vesperal apare in cursul serii , in primele faze in cursul noptii dispare
colarea rosie albastra violacee , temperatura este rece plus tulburari trofice
(ulcer varicos sau ulcerul de staza )
+- semnele suferintei cardiace ortopnee , dispnee , cianoza
Edemul renal
In GNAD si in sindrom nefrotic
Este alb ,moale, pufos, matinal , scade initial in cursul zilei ,se poate
generaliza si apare colectie lichidiana la nivelul pleurei , pericardului
Edemul venos
In tromboflebita superficiala avem cordonul flebitic o vena superficiala ,dura
la palpare , rosie , cu toate semnele celsiene , cu edem de-a lungul traietului
venos
Tromboflebita profunda: Clinic , membrul inferior este edematiat ,ingrosat si
avem durere la nivelul moletului la palpare si semnul Homans pozitiv (aparitia
durerii in molet la efectuarea unei dorso-flexi-plantare)
In Varicele hidrostatice avem edem la nicelul membrelor inferioare

20

Sindromul post trombotic in care avem edem rece ,dur de culoare violacee
,accentuat in ortostatism si tulburari trofice

GANGLIONII LIMFATICI
-

Ganglionii sunt adevarate statii pe traiectul vaselor limfatice cu rol in

imunitate, in circulatie, rol de bariera si cu funcie limfopoetica;
Un ganglion normal nu poate fi palpat
Grupe ganglionare = retroauricular, preaucircular , laterocervical bilateral ,
supraclavicular , subclavicular , axilar ,inghinal , in spatiul popliteu si
retromaleolar

Clasificare
-

Adenopatii infllamatorii ,
adenopatii tumorale in caz de metastaze , in tezaurismoze (depunerea unor
substante ) si in caz de boli alergice
Adenopatii inflamatorii Acute localizate:
intalnim in infectii cutaneo mucoase : ex : abces , furuncul , unghie
iincarnata ,
determina afectarea ganglionilor regionali.
Ganglionul care va fi moale , dureros , caldura , roseata tegumentelor
(semne celsiene) , + - limfangita
Sancrul moale adenopatie inghinala , unilaterala , un singur ganglion
dureros aderent de tegumente , semnele celsiene prezente , fistulizeaza
Adenopatii inflamatorii acute generalizate :
Mononucleoza infectioasa = boala tinerilor sau febra ganglionara (este o
afectiune virala ) = evolueaza cu adenopatie generalizata
(micropoliadenopatie generalizata)= ganglioni durerosi neaderenti , nu
supureaza , stare generala alterata , febra mare splenomegalie
Rubeola se manifesta prin micropoliadenopatie generalizata caracteristic
ganglionii occipitali pana la marimea unui ou de porumbel durerosi , nu
supureaza , precede cu 2-4 zile eruptia
Andenopatii inflamatorii cronice
In tbc : forma pseudotumorala laterocervicala apare : unilateral , ganglioni
mari , voluminosi , nedurerosi si nu supureaza
Adenopatia din sifilis : in sifilisul primar avem sancrul de inoculare : este o
mica rana superficiala rosie nedureroasa ;depinde de locul de inoculare
aceasta adenopatie este de regula situata in regiunea inghinala
La acest nivel , ganglionii inghinali au aspect de closca cu pui = avem un
ganglion mai mare inconjurat de ganglioni mai mici : nedurerosi , mobili ,
consistenta este crescuta
Adenopatia din infectia HIV: avem afectare simetrica ,poliadenopatie ,
adenopatia este persistenta mai mult de 3 luni de zile apare la pacienti
tratati, cu imunodeficienta marcata .
21

Adenopatia din bruceloza avem ganglionii axilari sau laterocervicali ,

sensibili la palpare, neaderenti , insotiti de febra
apare la cei care lucreaza cu animale sau piei de animale : macelarii ,
veterinarii
In toxoplasmoza se transmite prin carne insuficient pregatita sau in
familii in care exista pisici : ganglioni mari cu aspect pseudotumoral apar
avorturi spontane
Adenopatii tumorale metastatice
In ganglionii respectivi , aflati in metastaza, la biopsie - vom gasi celule din
tumora de origine
Sunt ganglionii unici sau multipli , duri , nedurerosi , aderenti la planurile
subdiacente , nu abcedeaza , nu ulcereaza .
ex : cancerul gastric prezinta doua metastazari caracteristice :
1. Supraclavicular in stanga = semn al lui Virchow- Troisier
2. Semnul lui Strauss cu ganglioni pe peretele anterior al rectului (prin tuseu
rectal )
Adenopatia supraclaviculara : in cancer de san si cancer bronhopulmonar
(mai ales varf)
Adenopatia axilara : tot in cancer de san
Adenopatii cervicala : orice cancer situat in vecinatate : orofaringian si
inghinal , orice cancer din micul bazin ovar , endometru , prostata

FEBRA
Temperat ura bormala 36,8-37
Modificari circadiene in cursul zilei scazuta dimineata , crescuta seara,
varstinici temp joasa
Se masoara axilar ,intrarectal care este mai mare cu 0,5
Definitia febrei : sindrom clinic caracterizat prin cresterea temperaturii peste
cea normala insotita de tahipnee peste 18 pe min , tahicardie peste 100
zgomote cardiace pe min , sete , oligurie ,transpiratii
Febra are 3 stadii :
Stadiul de crestere incrementi
Stadiul de stare
Stadiul de rezolutie , scadere sau decrementi
1. Stadiul incrementi
Avem crestere brusca in pneumonie, gripa , si lenta in tbc si febra tifooida
Cresterea brusca insotita de frison
2. Metinerea temp la nivel inalt timp de ore , zile , sapt
Febra mai mare de 3 sapt = sindrom febril prelungit
3. Crestere brusca : pneumonie, amigdalita gripa
Hipotermia = scaderea sub 36, apare in conditii de frig ,dupa hemoragii
masive , in mixedem , in comele metabolice , in intoxicatii cu morfina
Frisonul
Consta in prezenta unor tremuraturi care insotesc senzatia de frig si duc la
cresterea temperaturii corpului
22

Apar in expunerea la frig ,dupa vaccinuri , transfuzii , perfuzii

EXAMENUL OBIECTIV
Necesara o examinare completa a pacientului
Conditiile corespunzatoare de temperatura , lumina sunt necesare
Nu se va inlocui examenul obiectiv cu examinari paraclinice
Cele 4 metode ale examenului obiectiv
1. INSPECTIA
se bazeaza pe simtul vederii
Putem observa:
atitudinea pacientului daca e o atitudine pasiva sau activa
tipul constitutional : obez, supraponderal , subponderal
modificari ale tegumentului : icterul , cianoza , eruptiile
Mai intai inpectia se face per ansamblu iar apoi detailat pe aparate si sisteme
= care incepe in regiunea cefalica si merge descendent
2. PALPAREA
se bazeaza pe simtul tactil
Pozitia pacientului si pozitia medicului
Pozitia pacientului
Culcat in pat dezbracat pana la brau , depinde de regiunea de examinare :
palparea peretelui abdominal , pacientul va fi culcat cu membrele superioare
pe langa corp si membrele inferioare semiflectate
Pozitia medicului
Medicul se va gasi in partea dreapta pentru a-l palpa cu mana dreapta
Palparea = superficiala , profunda si palparea penetranta sau digitala
Palparea superficiala si profunda
Pot sa fie monomanuala si bimanuala
Metoda de palpare medicul aseaza suprafata palmara a degetelor intim pe
suprafata tegumentelor pacientului exercitand o usoara apasare ; degettele
fiind usor rasfirate
In timpul manevrelor de palpare, vom urmari faciesul pacientului pt a
susprinde eventuale modificari ale mimicii
Palparea supeficiala
Ofera notiuni despre : elasticitatea tegumentelor , umiditatea (care creste in
febra , in hipertiroidism , scade in hipotiroidism sau mixedem)
La palparea unei tumori tegumentare vom nota localizarea , dimensiunea ,
forma , consistenta , sensibilitate si mobilitatea fata de planurile
subdiacente .
Palparea tesutului adipos : poate fi in exces in : obezitate si lipomatoza ,
celulita = aspectul de coaja de portocala
La palparea tesutului celular subcutanat vom pune semnul godeu in edem ,
palparea digitala pe un plan osos va lasa timp de cateva secunde o
impresiune ce inseamna semnul godeului pozitiv
23

Palparea
Palparea
Dureri in
Palparea

Palparea profunda
Se adreseaza palparii abdomenului si in functie de topografie putem
aproxima organul bolnav

muschilor vizeaza tonusul

oaselor si articulatiilor
fracturi , fisuri (crepitatii osoase)
ganglionilor

PERCUTIA
De face din articulatia radio-carpiana si cu cotul lipit de corp
Percutia indirecta sau mediata
Medicul aplica palma stga pe suprafata percutata , degetele rasfirate usor
aplicate iar cu degetul 3 de la mana dreapta indoita sub forma de ciocanel ,
vom executa o percutie de intensitate medie pe falanga a doua a degetului 3
de la mana stga.
Dupa intensitate , percutia poate sa fie superficiala , profunda , si medie .
Percutia superficiala :
vibratiile patrund pana la 5 cm in profunzime
La cea profunda vibratiile patrund pana la 7 cm in profunzime
La cea laterala - pe o supraf de 4-5 cm
Cea medie va fi intre cele doua
*procesele patologice aflate in adancime peste 7 cm nu pot fi puse in
evidenta prin percutie= o tumoare o putem gasi doar radiologic sau
tomografic .
Sunetul percutiei
Sunetul sonor este de intensitate mare , tonalitate joasa ,de lunga
durata si cuprinde :
Sunetul timpanic
are tonalitate joasa , amplitudine mai mare si durata mai lunga
Se obtine la percutia spatiului lui Traube si la percutia organelor cavitare
(intraabdominale) : stomac, intestin
In mod patologic la nivelul toracelui avem sunet timpanic , la percutia unor
cavitati destul de mari si cu peretii regulati : de ex : abcesul pulmonar, tbc
cavitar , chist hidatic si in pneumotorace(aer la niv foitelor pleurale) daca
aerul nu este sub presiune
Tot in mod patologic avem : Skodismul un sunet timpanic obtinut la
percutia tesutului pulmonar relaxat aflat in vecinatatea unei tumori sau a
unui proces de condensare (tesut dens inconjurat de tesutul impins de
tumora)
SUNETUL MAT
Se obtine daca percutam organe fara continut aerian
Tonalitate ridicata , intensit mica si durata scurta
24

Se obtine la percutia masei musculare (ex ; coapsa), peretelui toracic daca

avem obezitate , daca la percutia toracelui intre perete si plaman avem
lichid sau aer aflat sub tensiune atunci este vorba de : tumora ,hemotorace
Tonalitate mat si la percutia toracelui daca in plaman aerul este inlocuit de
proces de condensare = in boli ca : (pneumonie, tumora sau infarct pulmonar
sau atelectazii)
*pneumonia = este inlocuit de exudat
*infarctul pulmonar = se mortifica tesutul si se condenseaza se umple cu
sange
*atelectazia = apare o obstructie pe arborele traheobronsic
La percutia abdomenului obtinem sunet mat in obezitate sau lichid mult in
abdomen = anasaca sau in ascita ,hemoperitoneu, peritonita
,In chist ovarian gigant , sarcina avansata si glob vezical
ASCULTATIA
Se bazeaza pe simtul auzului
Conditii optime
Tehnica
Ascultatia directa si indirecta
Cea directa cu urechea in lipsa stetoscopului
Ascultatia cu steetoscopul
Stetoscopul biauricular si cel monoauricular pt bcf (bataile cordului fetal)

SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

SIMPTOMELE APARATULUI RESPIRATOR
1. DUREREA TORACICA
Durerea de cauza parietala

In zona zoster (boala caracterizata printr-o eruptie veziculoasa

dureroasa, dispusa la nivelul traiectului unui nerv , de obicei intercostal
sub forma de ciorchine de strugure , durerea precede eruptia)
In celulita cu aspect de coaja de portocala este un proces inflamator al
tesutului celular subcutanat
In dermatomiozita , miozite , in nevralgia intercostala (cele trei
puncte ale lui Valleix paravertebral , axilar , si parasternal )
In fisuri si fracturi costale crepitatii osoase
In cancer osos , in trichineloza
In mastodinie durerea sanilor in cazul sindromului premenstrual dar
si in tumori de san.
In sindromul lui Tietze tumefierea unilaterala a articulatiilor
(cartilajelor )condroconstale .
25

Dureri toracice datorate bolilor plamanului sau pleurei :

junghiul toracic : are un caracter de durere ascutita accentuata la
miscari , tuse , stranut (tratament cu antialgic si antiinflamator )
In pleurita / pleurezia seaca durere foarte intensa , obliga paccientul
sa stea sau sa doarma pe partea sanatoasa : paradoxal in evolutia bolii
apare lichidul ulterior durerea dispare dar boala se agraveaza
Pleurezie purulenta/empiem pleural : durere foarte intensa
In pleurita interlobara : avem durere pe traiectul scizurilor ,apare
durerea sau junghiul in esarfa
In pneumotorace durere comparata cu lovitura de pumnal (plamanul
se rupe spre pleura si apare o durereintensa).
In Pneumonia franca lobara cu junghi toracic submamelonar (in
pneumonia pe acelasi lob , exista posibilitatea dezvoltarii de cancer sau
tbc )- cu pneumococ.
Embolia pulmonara cu durere atroce insotita de dispnee , tuse ,
anxietate , cianoza.
In cancer bronhopulmonar avem o durere surda care se agraveaza
lent,insotita de alte semne : deobicei dezgustul de a fuma , inapetenta ,
transpiratia

Durerile din suferintele cardiovasculare

Durerea din angina pectorala de efort
Este o durere retrosternala , pacientul o arata cu toata palma , in conditii de
efort apare , dureaza 1-15 min , prezinta iradiere caracteristica in mana
stanga pe marginea cubicala , pana in degetele 4-5 . asa numita * mana de
violonist *
Conditii de disparitie : la repaus si dupa administrarea de nitroglicerina
sublingual , sau plasturi
Durerea in IM acut
Durere retrosternala cu aceeasi iradiere care poate sa apara la nivelul
mandibulei , dintilor , ochiului ,
conditii de aparitie apare : in repaus , dupa mese copioase
Durata mai mult de 15 min ,ore , zile
Conditii de disparitie : nu dispare la repaus nici la nitroglicerina ci dispare la
administrare de morfina opiacee
Durerea este insottita de senzatia mortii iminente , de anxietate , de dispnee
Paloare , prabusire , tensionare
Apar modificari pe EKG care sunt unda Q patologica, segment ST
supradenivelat si T ischemic
Durerea din disectia acuta de aorta
Este o durere foarte intensa ,
in cadrul unui puseu hipertensiv durerea este atroce cu diagnostic care se
pune la ecodoppler sau radiologic

2. DISPNEEA
26

senzatie de lipsa de aer, sete de aer

tipuri de dispnee :
-

in funtie de frecventa respiratiilor /min : tahi si bradipnee

- normal 16-18 / min
in functie de amplitudine hiperpnee , hipopnee
in functie de faza respiratiei in care predomina : inspiratorie , expiratorie,
mixta
tipuri particulare : respiratia Cheyne-Stokes , Kussmaul , si respiratia Biot

dispneea cu accelerarea frecventei respiratorii

-

fiziologic : in febra , anxietate ,

patologic : in boli ale aparatului respirator ce merg cu scaderea amplitudinilor
miscarilor respiratorii

in boli ale aparatului respirator ce micsoreaza suprafata activa a

plamanului
pleurezie , simfiza pleurala , pneumonie brnhopneumonie ,EPA , TBC, edem
pulmonar acut
in procese abdominale masive ce limiteaza miscarea diafragmului
ascita , meteorism , pneumoperitoneu
boli febrile

dispnee cu rarirea frecventei bradipnee

bradipneea inspiratorie :determinata de micsorarea considerabila a

calibrului cailor respirat superioare , cauze : corpi straini intrabronsici ,
tumori laringiene , edem al glotei , crup gripal sau difteric . caracteristic
este ca indepartarea acestei pseudomembrane se face dificil si mucoasa
sangereaza si se reface rapid
orice obstacol pe caile respiratorii superioare
in timpul acestei dispnei apare cornajul si tirajul (cornajul = un zgomot
produs in timpul inspiratiei de trecerea aerului prin caile resp care sunt
ingustate ; tirajul = depresiunea partilor moi fose supra si subclaviculare
si spatiile intercostale in timpul inspirului dificil profund
bradipneea expiratorie
Senzatie de nod in gat apare la nevroticci si este insotita de oftat
Cu obstacol la nivelul bronsiilor mici
Caracteristic este criza de astm bronsic (infectoalergic)- in care avem
bronhospasm , hipersecretie , si secretie cu mucus modificat
In timpul crizei se aude o respiratie suieratoare numit wheezing , un zgomot .

Dispnei particulare

Respiratia Cheyne- Stokes

27

Ciclul de respiratii = de amplitudine tot mai mare , pana la maxima frecventa

de respirarii, precedata de descresterea frecventei, urmata de o perioada de
apnee 15-20 dupa care ciclul se reia
apar in perioadele preagonice , in timpul somnului profund , in ateroscleroza
avansata , in tumori cerebrale , meningita
Respiratia Kussmaul = respiratia in 4 timpi : inspir , pauza , expir ,
pauza , ciclul se reia
Apare in acidoza diabetica deci in diabetul zaharat cu acidoza , in coma
uremica , in coma hepatica in ciroza hepatica decompensata
Respiratia Biot = respiratii cu amplitudine egala ce alterneaza cu
perioade de apnee
Este o respiratie preterminala
Apare in : meningite , tumoricerebrale

3. TUSEA
1. umeda sau productiva cu expectoratia
2. Uscata neproductiva
Accidentele tusei :
-

Rupturi vasculare :
epitaxis
hemoptizie = expectoratie cu sange ( cea mai frecventa cauza de
hemoptizie este tbc-ul iar cea mai grava este cancerul bronhopulmonar )
diagnostic diferential cu hematemeza = varsatura cu sange care este de
obicei in zat de cafea , sangele este digerat ), sangele este rosu , aerat , iar la
varstinici poate sa apara hemoragii meningiene
Pneumotorace spontan
sincopa tusigena = scurta pierdere de cunostinta in cursul tusei
intense,
la varstinici pierderea de urina,
pe os patologic (in metastaze osoase) pot apare fracturi ososase

4. EXPECTORATIA
= eliminarea la nivelul arborelui traheo-bronsic , a unor secretii patologice
provenite din teritoriiul pulmonar
Examenul sputei
-

Macroscopic - cantitate , aspect , culoare, miros

Sub aspect cantitativ avem sputa abundenta in : bronsiectazie (pacientul isi
face toaleta matinala a bronsiilor = tuseste pana se curata , si avem sputa in
patru straturi deci e o cantitate mare care lasata in recipient se
sedimenteaza), abces pulmonar, tbc pulmonar
28

Vomica
-

Prin vomica intelegem eliminarea brusca, brutala a unor secretii sau produse
patologice provenite de la nivelul plamanului , pleurei , sau din vecinatate ,
eliminarea facandu-se la nivel orofaringian .
Intervine cand se rupe un chist hidatic sau de la nivelul plamanului si atunci
lichidul eliminat este clar ca apa de stanca
Aspectul sputei
Sputa mucoasa : apare in bronsita acuta , astm bronsic , tbc ,
Sputa mucopurulenta : alb galbuie verzuie : in bronsita acuta , tbc ,
bronsiectazii ,
Sputa purulenta : abcesul pulmonar , tbc bronsiectazie ,
Sputa seroasa : alb rozacee ca si albusul de ou edem pulmonar acut
Sputa seromucopurulenta : in bronsiectazie
Sputa hemoptoica : cu sange in cancer pulmonar , bronsiectazie ,
tbc ,pneumonii
Culoarea:

Albicioasa sputa mucoasa

Galbern verzuie sputa purrulenta
Alb rozacee sputa seroasa
Rosietica- in hemoptizie

Exemple :

Sputa caramizie in pneumonie

Sputa albicioasa rozacee in EPA
Pentea de coacaze in cancerul bronhopulmonar
Bruna cu miros fetid in gangrena pulmonara

Mirosul :

Miros fetid : in gangrena si supuratia pulmonara

HEMOPTIZIA := expectoratia cu sange rosu aerat

Cauze :
Respiratorii:
-

Tbc , cancer, bronsiectazie , abces , gangrena pulmonara , chist hidatic

pulmonar , traheobronsita acuta , infarctul pulmonar , traumatisme toracice

Cardiace :

29

Stenoza mitrala , HTA , ADA (anevrismul disecant de aorta ), sindroamele

hemoragiPARE

Examenul microscopic al sputei :

Frotiu nativ :
Frotiu colorat

Examen bacteriologic :
-

Sputa recoltata matinal + antibiograma

Suflul tubar patologic

-

Se aude bine deasupra furculitei sternale si in spatiul interscapular.

Se asculta la nivelul toracelui in caz de condensare pulmonara (in pneumonia
lobara ) in faza de hepatizatie , infarctul pulmonar , atelectazia pulmonara ,
in tumora
In puneumoni, in tuberculoza pulmonara , avem fazele :
1. Inducere = raluri crepitante ,
2. Faza de hepatizatie sau de stare a pneumonie , suflu tubar patologic fara
raluri crepitante
3. Faza a 3-a si rezorbtia pneumoniei remisia ralurilor crepitante
4. faza de hepatizatie trece in abces pulmonar daca rezorbtia pneumoniei nu
are loc
Suflul pleuretic
este un suflu tubar patologic peste care se suprapune lichid in cantitate mica
la nivelul pleurei.

Zgomote supraadaugate raluri

-frecatura pleurala
ralurile se impart in : uscate si umede
ralurile uscate : ronflante si sibilante
-

se produc la nivelul bronhiilor mari , datorita prezentei unor secretii vascoase

la acest nivel la trecerea coloanei de aer . deci ralurile /zgomotele , se vor
produce in ambele faze ale respiratiei.
ralurile ronflante : se produc la nivelul bronhiilor mari, se datoreaza
secretiilor patologice prezente la nivelul cailor respiratorii. Apar in
bronsite, BPOC
ralurile sibilante = iau nastere la nivelul bronhiolelor , calibru mic , si
acestea seamana cu suieratul vantului printre crengile unui pom
desfrunzit
ralurile sibilante apar in criza de astm bronsic
30

ralurile umede: crepitante si subcrepitante

-

ralurile crepitante
sunt raluri alveolare care sunt produse de dezlipirea peretiilor alveolari de
catre aerul care intra in cursul inspiratiei
se aud doar in inspir

cauze :
-

pneumonia franca lobara, bronsiectazie , infarctul pulmonar,

bronhopneumonie ,
insuficienta cardiaca
dupa decubit dorsal prelungit -raluri de decubit

ralurile subcrepitante
-

sunt raluri buloase

se aud in ambele faze ale respiratiei
apar in : bronhopneumonie , pneumonie, EPA (edem pulm acut),
bronsiectazia
frecatura pleurala
este un zgomot supraadaugat respiratiei fundamentale si se datoreaza
prezentei unui exudat fibrinos localizat la nivelul pleurei
se aude in ambele faze respiratorii , nu se modifica la tuse, se aude mai bine
daca apasam stetoscopul pe peretele toracic - seamana cu zgomotul produs
de indoirea unei bucatie de piele noua sau groasa , sau carton
este un zgomot cu caracter frecator in sensul ca trece rapid de la o zi la alta

Investigatii complementare ale aparatului respirator

1. Examen radiologic
- se executa cu radiatii X

Radioscopia
este examinarea facuta direct la aparat , permite surprinderea unor procese
patologigce mari , masive , permite examinarea din diferite incidente
este o examinare care radiaza atat pacientul cat si examinatorul

Radiografia
Este o examinare care surprinde procese patologice mai fine
Surprinde imaginea pe un film fotografic
Iradiaza putin pacientul

Tomografia computerizata
Permite efectuarea unor examinari radiologice la o anumita distanta fata de
peretele toracic si prelucrarea datelor pe calculator

Bronhografie
31

Consta inintroducerea la nivelul bronhiilor a unor subst de contrast si fixarea

acestor imagini pe film respectiv urmarirea cu ochiul liber la bronhografie
Imaginea ramane pe un film

RMN = rezonanta magnetica nucleara

Nu iradiaza
Permite examinarea de finete a unor procese patologice

Bronhosscopia
Introducerea bronhoscoopului la nivelul bronhiilor (tub din fibra optica)

PUNCTIA PLEURALA
-

Este o manevra prin care se extrage lichid de la nivelul cavitatii pleurale

Se face in scop diagnostic sau terapeutic (introducerea de medicament , de
obicei citostatice)
Contraindicatiile punctiei pleurale
Stare generala grava
Infectii la nivelul peretelui toracic
Sindromul hemoragipar
Suspiciunea de chist hidatic pulmonar - risc de soc anafilactic
Refuzul pacientului
Tehnica punctiei pleurale
Se explica pacientului metoda care va fi aplicata
Se obtine acordul acestuia
Pacientul dezbracat pana la brau , este asezat pe un scaun cu mana de
partea afectata peste cap pentru a se largi spatiile intercostale
Se percuta toracele iar in zona de maxima matitate dupa dezinfectia cu iod ,
se efectueaza anestezie locala (cu xilina) intrebam pacientul dak nu e
alergic la xilina
Dupa anestezie , un ac gros cu varful cu bizou scurt se introduce razant
deasupra coastei in zona de plina matitate pana la obtinerea unei senzatii de
patrundere in gol, moment in care lichidul pleural va trece in seringa atasata
la ac .
Acul se introduce la nivelul coastelor 9,10,11
Lichidul extras este trimis la laborator pentru examen biochimic , citologic , si
pentru antibiograma daca este cazul
Se extrage cu aspiratorul aprox max 800 ml , peste aceasta cantitate exista
riscul unui edem pulmonar datorita evacuarii interpestive a intregii cantitati
de lichid pleural
*pahipleurita = ingrosarea pleurei
*simfiza pleurei = unirea intr-un anumit loc a pleurei

Incidentele si accidentele punctiei pleurale

Punctia alba = Inexistenta lichidului pe care vrem sa-l colectam la punctie

32

Poate fi din greseala tehnica sau din greseala de diagnostic poate sa fie
pahipleurita
Un alt accident inteparea plamanului cu extragerea unui lichid
sanghinolent pacientul tuseste , il doare si poate prezenta hemoptizie
Lezarea pachetului vasculo-nervos - doare si avem sange in seringa
pneumotorace
ruperea acului ,
soc pleural ,
EPA si embolie gazoasa daca se introduce din greseala aer intr-un vas
sanguin

Examenul lichidului pleural

1. Macroscopic
Lichid seros sau serofibrinos
poate fi exudat in procese inflamatorii deci in pleurezie ,
- si poate fi transudat in insuficienta cardiaca si sinddromul nefrotic
Lichid hemoragic
in TBC, traumatisme toracice , in sindrom hemorangipar si in tumori maligne
Lichid purulent = empiem pleural
- in pleurezie purulenta sau intr-un abces din vecinatate migrat in pleura
2. Examen fizico-chimic
- Reactia Rivalta face diferentierea intre exudat si transudat .
- Reactia Rivalta pozitiva = densitate peste 1018 si inseamna rpezenta unei
inflamatii
- Ractia Rivalta negativa = prezenta unui transudat , densitatea sub 1018
Exameul microscopic
-

Coloratia lamelor cu albastru de metilen sau Giemsa

Avem pleurezii limfocitare - in tbc , hodgkin, pleureziile care insotesc sau
urmeaza unei pneumonii
Eozinofile in tbc , cancer , parazitoze , astm bronsic si in colectia pleurala
,pleurezia stanga in pancreatita acuta
Celule tumorale

Examenul bacteriologic
-

Evidentiere BK in TBC

SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL

VARSTA
-

La copii apare fimoza- imposibilitatea decalotarii preputului la barbati

Hipospadiati = deschiderea uretrei , canalului uretral , pe fata ventrala a
penisului
Epispadiasul = pe fata dorsala a penisului
33

La varsta copil mic- adolescent apare GNAD =deobicei de origine

streptococica
La tineri , adulti , varstinici = litiaza renala , pielonefrita , cancer renal
La varstnici - adenom de prostata , cancer de prostata

SEXUL
-

Barbatii datorita hormonilor andogreni , dat expunerii la frig fac usor GNAD
Femeile fac usor cistita , pielonefrita acuta

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
-

Malformatii renale

CONDITII DE VIATA SI MUNCA

-

Frigul favorizeaza GNAD, infectii urinare

FACTORI NEFROTOXICI
-

Ciuperci si medicamente : Kanamicina , streptomicina

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

-

Anginele acute duc la GNAD

Infectiile de focar amigdale , dinti , sinusuri duc la GNAD si pielonefrita
acuta
DZ nefropatia diabetica
Adenomul de prostata , litiaza renala favorizeaza infectiile urinare
Supuratiile cronice amilodoza renala
Boli cardiovasculare pot duce la infarct renal
Colapsul vascular duce la isuficienta renala acuta
Sarcina poate duce la nefropatia gravidica

SIMPTOMATOLOGIE
DUREREA
-

Localizata de obicei la nivelul lojelor renale, uni sau bilateral

COLICA RENALA
-

Este o durere foarte intensa localizata la nivelul lojei renale cu debut brusc ,
cu iradiere de peretele anterior abdominal , pe traiectul ureterului , pana la
nivelul organelor genitale externe sau la nivelul coapsei anterointerne
Durerea este insotita de mictiune dureroasa , tenesme vezicale, hematurie ,
agitatie psihomotorie , anxietate = pacientul isi cauta o pozitie antalgica pe
care insa nu o gaseste
Tenesmul = durere foarte intensa insotita de senzatia imperioasa de a urina
cu rezultat minim
34

Cauze :
Cea mai comuna cauza este litiaza renala = pierderi la rinichi
TBC renal : migrarea cazemului
Cancer renal : daca se elimina cheaguri
Infarctul renal
Alte manifestari in colica :
Brahicardie , greturi ,varsaturi , transpiratii , ileus dinamic = oprirea
tranzitului intestinal pt materii fecale si gaze datorita durerii , febra daca
avem infectie urinara supraadaugata
Dureri vezicale
Cauze
La nivelul vezicii in cistitia acuta cronica
Litiaza vezicala
Tbc sau tumori ale vezicii
Dureri in hipogastru avem si in adenomul de prostata cu retentie acuta de
urina
Retentia acuta de urina se manifesta cu glob vezical si avem matitate
deasupra simfizei pubiene = diagnostic diferential cu sarcina (la fel arata si
sarcina) diferentierea se face introducand o sonda in vezica urinara pt ca
urina sa plece si sa dispara acest glob vezical

TULBURARI DE EMISIE A URINII

1.POLAKIURIA : nevoia frecventa de a urina, mictiuni frecvente cu cantitate
redusa de urina.
2.MICTIUNEA DUREROASA : mictiuni insotite de dureri in hipogastru sau la nivelul
uretrei
3. TENESME VEZICALE : reprezinta o mictiune imperioasa manifestata sub forma
de dureri vezicale cu nevoie imperioasa de a urina dar cu rezultat minim
4. DISURIA : mictiune dificila, prelungite si partial eficienta
5. RETENTIE URINARA : incapacitate de golire a vezicii urinare
6. INCONTINENTA URINARA : emisie involuntara de urina
7. NICTURIA : inversarea ritmului nictemeral de eliminare a urinei
TULBURARI ALE DIUREZEI
POLIURIA : eliminarea unui volum de peste 2000 ml urina/24 h. Poate apare in
insuficienta renala cronica compensata prin poliurie, diabet zaharat, diabet insipid
OLIGURIA : reducerea cantitatii de urina sub 500 ml/zi. Poate apare in insuficienta
renala cronica.
ANURIA : lipsa secretiei de urina sau scaderea ei sub 50 ml/zi.Poate fi de cauza
prerenala, renala sau postrenala.
ALTE SIMPTOME :
Simptome generale : cefalee, astenie,somnolenta
Simptome cardiovasculare : HTA, dispnee
Simptome respiratorii : dispnee
35

Simptome digestive : greturi, varsaturi

EXAMEN CLINIC OBIECTIV :
INSPECTIA :
-starea de agitatie in colica renala
-paloare cu nuanta teroasa in insuficienta renala cronica
- edeme palpebrale
Inspectia regiunii renale : tumefierea regiunii lombare : hidronefroza renala, tumora
renala
-edem al regiunii lombare : abces subfrenic
PALPAREA
Normal rinichii nu se palpeaza
-palpabili in ptoza renala, tumora, hidronefroza
TEHNICI DE PALPARE A RINICHILOR :
1. Procedeul Guyon
2. Tehnica Israel
3. Tehnica lui Glenard
PERCUTIA:
Are o valoare diagnostic redusa.
AUSCULTATIA:
Utila in stenoza a arterei renale- suflu sistolic in regiunea lombara
EXPLORARI COMPLEMENTARE IN BOLI ALE APARATULUI RENAL
Examenul de urina- volum urinar, aspect, pH urinar, densitatea urinara, examenul
chimic al urinei: proteinurie, hematurie, glicozurie, piurie, cetonurie, pigmenti biliari,
examen bacteriologic
Explorarea morfologica a cailor urinare:
- Ecografie urinara
- - examen radiologic : radiologia renala simpla, urografie
- - scintigrama renala

36

37