CURS 1 Semiologie

INTRODUCERE ÎN SEMIOLOGIE
Medicina: “ars medicina” semnifică arta de a vindeca.
Medicina clinica: Studiul și practica medicinei bazată pe observarea directă a pacienților.
Algoritm de diagnostic:
Date inițiale: -simptome
-semne (examen fizic)
-date de laborator( hematologie, biochimie)
- date imagistice, etc.
Semiologia: este știința ce se ocupă cu observația, studiul și interpretarea simptomelor și semnelor bolilor cu
însușirea metodelor examenului clinic și a tehnicii investigațiilor paraclinice. Semiologia are funcție formatoare și de
modelare a viitorilor medici, reprezentând filonul central al tuturor disciplinelor clinice.
Semiologia clinică: este ramura medicală, dar în particular didactică, interesată de metodele pentru a obține
semnele și simptomele bolii și de a le interpreta (diagnostic diferențial al simptomelor, semnelor și sindroamelor).
Semiologia stă la baza practicii medicale în toate specialitățile.
Simptom: un element subiectiv/percepție, observat de pacient, care este un indicator pentru o afecțiune sau o
boală; o manifestare a bolii care se exprimă exclusiv sau în primul rând în sfera de percepție a bolnavului. Simptomul
este aflat și interpretat de medic în timpul conversației cu pacientul(anamneza).
Exemple de simptome:
- Durere= cel mai frecvent simptom
I. Durerea din IMA: durere șocogenă
II. Durerea dinn pancreatita acută
III. Durerea din colica renală la egalitate cu durerea din timpul nașterii
- Dispnee
- Palpitatii
- Ameteala
Semn: un indicator al unei afecțiuni, care e observat de medic la examenul clinic, dar de regulă, nu e remarcat de
pacient; este obiectiv și reproductibil.
Exemple de semne:
- Icter-specificitate var: H.Ac.Vir, cancer de cap de pancreas, an. hemolitică
- edem= semn al hiperhidratării= hiperinflația spațiului interstițial
- sufluri cardiace
- hipertensiunea
- raluri pulmonare
- Steluța vasculară( spider nevi): H.Cr, Cir.H- semn patognomonic
Sindrom: o combinație de semne și/sau simptome care formează o imagine clinică reprezentativă pentru o anumită
afecțiune. Există un nr mare de afecțiuni cu manif com și mec fizpat similare.
Exemple de sindroame:
- Insuficiența cardiacă V.S în HTA, INSUF. M, ST. AO, miocardită, IMA
- Insuficiența respiratorie
- Ascita
Bolnavul cu sdr. de ST.PIL poate avea ulcer duodenal stenozant, cancer gastric prepiloric obstructiv, HTROF.PIL
Boala= orice modif morfologică sau funcțională a ech organismului, privită în raport cu starea de sănătate( absența
celor 5 D: death, disease, discomffort, disabilitu, dissatisfaction).
Diagnosticul clinic:
Activitatea de analiză și sinteză a simptomelor și semnelor de boală, cu formularea unei concluzii
 Anatomic (morfologic)
 Etiologic (cauzabolii)
 Funcțional (consecințabolii asupra funcționarii organismului)
 Complicații (consecințabolii care poate fi amenințătoare de viață)
 Evoluțiasau activitatea bolii
 Co–morbidități

1
 EXEMPLU: AstenozĂ mitrală (leziune anatomo-patologică) de ETetiologie reumatismală cu FHTP/insuficiență cardiacă,
C
embolie pulmonară, EVstadiu …., COciroză cardiacă de stază
Legatura Doctor- Pacient:
SEMI
1. Istoricul medical al pacienților (anamneza, documente medicale)
O 2. Examen fizic
3. Date de laborator și imagistică
4. Decizia medicală – analiza și sinteza tuturor datelor disponibile și a dg posibile – diagnostic diferențial
5. Diagnostic de certitudine / pozitiv
6. Tratament
1. Istoric medical sau anamneza= toate informațiile obținute de medic în timpul conversației cu pacientul sau cu
familia acestuiapentru a obține datelenecesare elaborăriidiagnosticului;
“anamneza este un exercitiu de adunat date”
 Pentru a structura anamneza utilizati principiul:
o Pregătire o Discuții o Încheiere
Anamneza acoperă urmatoarele aspecte:
- MI, APP, AHC, Medicație de fond, alergii și reactii adverse, condiții de viață și muncă, comportamente și adicții
- Preocuparea pacienților, așteptări și dorințe
I. PREGĂTIREA:
 asigurați intimitatea
 prezentați-vă
 asigurați pacienții că toate informațiile oferite de acesta sunt confidențiale
 petreceți cateva momente observând pacientul
II. CONVERSAȚIA:
 Abordarea pacientului ( cu interes, îngăduinţă, căldură şi simpatie, politeţe şi flexibilitate, optimism)
 Relația medic/student-bolnav: relație psihologică de maximă importanță
 Atitudinea medicului: - atent și interesat de relatările bolnavului
- binevoitor, tolerant, cu intenția exprimată de a ajuta
- neutral față de poziția socială, intelectulă, financiară a pacientului
- suplu și flexibil, înțelegător și cu răbdare
Tipuri de pacienți:
 bolnavul inteligent  bolnavul reţinut  bolnavul ipohondru
 bolnavul confuz  bolnavul “informat”  bătrânii
 bolnavul logoreic  bolnavul nesincer
Anamneza în funcție de tipul pacientului:
 Anamneza imposibilă- pacienți în comă, afazie dupa AVC
- copii mici

 Anamneza dificilă- în boli severe,

-la pacienți vârstnici
-în afecțiuni psihiatrice: informații limitate referitoare la simptomele somatice
Limitări – caracterul subiectiv al declarațiiloramnezei
 Anamneza prin membrii familiei/ alte persoane – subiectivitate (ex. mame)
 Anamneza bazată pe documente medicale anterioare
! Boli diagnosticate în special prin anamneză: angina, migrenele, ulcerul
Abilități de comunicare = comunicarea eficentă cu pacientul
 Limbaj–simplu și clar
o refrazarea întrebarilor, preferabil folosind termeni comuni (laici)
o evitarea jargoului medical
 Ascultare activa
o postura adecvată și un bun contact vizual
o se va incerca evitarea întreruperilor inutile
o sumarizarea punctelor importante
 Întrebări
o la inceput întrebări “deschise”
o se continua cu mai multe întrebări “închise”
 Control
o gestionarea ritmului și a direcției interviului

2
 o pacienții preferăun medic care este ușor autoritar
 Semnalizare= modalitate de a spune pacienților care este urmatorul pas al discuțieiEx. ““Dnul X, aceastăinformație a
fost foarte utilă, vă mulțumesc. Dar mergând mai departe, îmi puteți spune dacă luați medicamente în mod curent?”
Etapele tehnice ale anamnezei:
 Date personale
 Vârsta- particularităţile patologiei în funcţie de vârstă:
- nou-născut(0-30z) : traumatismul obstretical, infecţii ombilicale, malformaţii
- sugar (30z-1 an): tulburări digestive
- copil: boli infecto-contagioase, infecţii acute, reumatismul articular acut(colectivitate)
- adolescent: tulburări hormonale, psihice; toxicomanii, tuberculoză, angine streptococice
- adult: boli cardiovasculare-HTA, sechele RAA, boli digestive- ulcerul gastroduodenal, litiaza biliară,
colecistite, diabetul zaharat, hipertiroidism
- vârstnic: ATS (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale), emfizem pulmonar, artroze,
insuficiență cardiacă, senilitate, tumori maligne
-evoluția bolii în funcţie de vârstă (tuberculoza, streptocociile, parotidita epidemică)
 Sexul
Boli MASCULIN FEMININ
Exclusiv legate de sex orhiepididimită, adenom pr, cancer testicular metroanexită, cancer ut, patologie obstr
Mai CV I Ao, IM, cord pulmonar cr, trombangeită oblit stenoză mitrală, tromboflebite
frecvente RESP BPOC, bronșiectazie astm bronșic
în funcție DIG ulcer duodenal ulcer gastric, litiază biliară, colecistită
de sex REN glomerulonefrită acută, litiază renală infecția căilor urinare
END insuf CSR, acromegalie hipertiroidism
REUM sdr. Reiter, gută poliartrită reumatoidă, LES, sclerodermia
TUM neoplasm bronhopulmonar, neoplasm gastric neoplasm mamar
 Locul nașterii,domiciliul - patologia geografică, geomedicina
- distrofia endemică tireopată- sol, apă cu conţinut scăzut de I(Apuseni, MM); lipseşte pe litoral
- malaria
- nefrita tubulointerstiţială endemică (nefropatia balcanică)
- lepra, holera, filarioza
 Motivele internării
- semne, simptome ce aduc nemijlocit pacientul la medic (max 2-3)
- grupate, ierarhizate în ordinea gravității subiective
- se începe întotdeauna cu ce este aparent mai grav: durere în lomba dreaptă, disurie, polakiurie
- se încheie cu semnele generale
- se pot grupa simptomatic, sugerând boli diferite
Nu se admit diagnostice ca motive ale internarii! De ce ați venit la medic? Ce vă supără acum?
Exemple de MI:
- generale: astenie, fatigabilitate, febră, frison, scădere pondrală
- respirator:tuse, expectoraţie, junghi toracic, dispnee, wheezing
- cardiovascular: dureri precordiale, palpitaţii, dispnee, cefalee, ameţeli, tulburări de vedere, acufene
- digestiv: dureri abdominale, diaree, constipaţie, greţuri, vărsături, flatulenţă, eructaţii, pirozis
- renal: dureri lombă, disurie, polakiurie, hematurie
- osteoarticular: dureri articulare, impotenţă funcţionale, crepitaţii articulare, tumefieri articulare
- sistem nervos: deficit motor, tulb de sensibilitate, dureri nevralgice
*pneumonia francă lobară: febră, frison, junghi toracic
 Sisteme ancheta
 Generale: greutate, apetit, letargie, febră, stare afectivă;
 CV: durere în piept, toleranță la ef, lipsă de aer, dispnee paroxistică noct, ortopneea, transpirații,
palpitații;
 Respirator: tuse, expectorație,lipsă de aer, hemoptizie, wheezing, durere în piept
 Gastrointestinal: durere abdominală, indigestie, disfagie, greață, vomă, tranzit intestinal;
 Neurologic: lipotimie, dureri de cap, astenie, probleme în vorbire, black-out, tulb sfincteriene
 Genitourinar: frecvența urinării, disurie, poliurie, nicturie, hematurie, impotență, menstruație
 Musculoscheletal: dureri articulare, redoare articulară, tumefacție
3
 * lipotimie= leșin, de ex in hTA, hGlc
sincopă= oprirea activității cardiace și/sau respiratorii pentru o perioadă de timp
 Istoricul bolii: afecțiuni acute: istoricul foarte precis
afecțiuni cronice: durere foarte mare, cu episoade de agravare și perioade de stabilitate
= se descrie întâi episodul ce a determinat internarea, apoi background-ul
 AHC- Antecedente heredo-colaterale: agregare familială (prevalenţa bolii printre membrii unei familii este
mai mare decât în rândul populaţiei generale) Penrose
 transmiterea mendeliană
1. autozomal dominantă (1/2): microsferocitoza ereditară, rinichi polichistici, porfirii, sindrom Marfan,
osteogeneza imperfecta
2. autozomal recesivă (1/4): albinism, fenicetonurie, talasemie, siclemie, boalaWilson
3. dominantă legată de sex: diabetul insipid nefrogen
4. recesivă legată de sex: hemofilie, distrofia musculară Duchenne
 ereditatea multifactorială(ereditate poligenică+factori endogeni sau de mediu)- gravitate în funcţie
de sex, frecvenţă mai mare printre colaterali decât descendenţi: HTA, ulcer duodenal, litiaza,
obezitatea, diabet zaharat tip 2, epilepsie, schizofrenie
 coabitarea: rahitism, tuberculoza, parazitoze, contagiune intrafamilială, boli congenitale
De notat vârsta și cauza decesului pentru rude foarte apropiate(părinți, bunici, frați, copii, nepoți)
De notat dacăurmatoarele afecțiuni sunt prezente sau absente in familie :
 HTA, boală cardiacă ischemică, dislipidemie (hipercolesterolemie), AVC
 diabet, afectare renală sau tiroidiană
 cancer (de specificat tipul)
 artrită
 tuberculoză, astm sau afectare pulmonară
 durere de cap, convulsii
 boală mentală, suicid
 dependență de alcool sau medicamente
 alergii
 Antecedente personale fiziologice
 menarha (precoce=endocrin; întârziată=constuţional, sdr Turner, tumori hipofizare, DZ, FC)
 succesiunea ciclurilor menstruale (28 zile, amenoree, bradimenoree, tahimenoree)
 durata fluxului menstrual (5 zile, polimenoree, oligomenoree, menoragie, metroragie)
 cantitatea de sânge menstrual (150 ml, hipermenoree, hipomenoree)
 sarcini, naşteri, avorturi, greutate copii (gigantism fetal peste 4000g=DZ)
 climacteriu (premenopauza) 42-45 ani
 menopauză 45-50 ani (normală, precoce, artificială)

 Antecedente personale patologice

Inregistrare cronologică a antecedentelor:
 bolile infecţioase acute: scarlatină, hepatita acută, angine streptococice în repetiţie
 boli infecţioase cronice: TBC, sifilis, infecţii de focar
 boli venerice: gonoree, şancru moale, trichomoniază
 boli organice respiratorii, digestive, cardiovasculare, renale
 evenimente patologice semnif: interv chir, traumatisme, transfuzii, intoxicaţii, hemoragii
 trat medicamentoase (efecte adverse ficat, stomac, măduva,rinichi), calea deadministrare
 Antecedente medicale si/sau chirurgicale–APP
 Boli ale copilăriei: pojar, rubeolă, oreion, tuse convulsivă, varicelă, RAA, scarlatină, polio
 Vaccinări(anti-tetanus, -pertussis, -difteriae, -polio, -pojar, -rubeola, -oreion, -gripal, -hepatitic B,
-haemophilus influenza tip b, -pneumococic )
 Medical(diabet, hipertensiune, infarct miocardic, hepatită, astm, boala HIV, TBC)
 Chirurgical (inclusiv date, indicații și tipul operației)
 Obstetrică/ginecologie (istoric obstretical , menstrual, nașteri, al funcției sexuale);
 Istoric al medicației de fond
 nume, doze, cale de administrare, frecvența administrării
 alte remedii, medicamente fără prescripție, vitamine, suplimente minerale sau plante
 contraceptive

4
 Reactii adverse si alergii - inclusiv tipul reacțiilor specificate la fiecare medicament (rash sau greață), la
alimente, insecte sau alți factori din mediu.
 Condiții de muncă și viață
 Locuinţa- factori alergici, contagiune intrafamilială, zoonoze
 Alimentaţia: ancheta alimentară - regim alimentar
- igiena alimentaţie
 Condiții de muncă:boli profesionale-profesia
-tipul de efort fizic depus
-orarul de muncă
-microclimat
-toxice
-relaţiile la locul de muncă
 Consumul de toxice
 Alcool
Ar trebui sa includă:
o ocupația;
o surse de stress atât recente cât și pe termen lung;
o exp de viață imp (stagiu militar, istloculuide muncă, situație financiară, pensionare);
o activități de recreere;
o religie;
o activități uzuale zilnice;
o orientarea sexuală;
o viața sexuală
Dependența:
 Fumatul (durata, cantitate, preferinţe)
Mecanisme de acţiune: -acţiune directă căi respiratorii
-efect carcinogenetic
-vasoconstricţie prin eliberare de CA
-favorizarea aterogenezei
-efect excitosecretor
-dependenţa
! Fumătorul pasiv
 Cafea
-efecte vasoconstrictoare şi excitosecretoare
-favorizează aterogenezaNU
-manifestări neuropsihice, cardiovasculare
III. ÎNCHIDERE:
 se concluzionează punctele cheie din istoricul pacientului
 se mulțumește pacientului memnționându-i numele
 se concepe o listă mentală a problemelor pacientului și a posibilelor cauze
 se utilizează momentul de încheiere a discuției pentru a planifica următorii pași:
o confirmarea sau infirmarea diagnosticul
o combaterea acestor probleme prin examinare țintită, investigații și tratament