Semiologie Medicala

-curs 1-
Obiective
1. Semne, Simptome, Sindrom
2. Anamneza
3. Foaia de observatie clinica
Materiale de studiu
• Suport de curs
• Manual de medicina interna pentru cadre medii- Corneliu
Borundel
 Pag. 34-41
 Obiectul medicinei interne, Descrierea bolilor, Examenul bolnavului şi
foaia de observaţie clinică, Redactarea foii de observaţie, Interogatoriul
Semiologie medicala- Definitie

• Parte a medicinii care studiază simptomele și semnele bolilor

în vederea diagnosticării.
• semeion - semn
• logos - ştiinţă, discurs

• “Semiologia este disciplina care se ocupa cu studiul,

descrierea si interpretarea simptomelor si a semnelor pe care
le prezinta omul bolnav”- I. Hatieganu
Semnul
• Este o manifestare obiectiva a bolii
• Ex: edemele mm. inferioare, cianoza, wheezing (expir
prelungit si zgomotos), stridor (inspir zgomotos, suierator)
• Semnul Virchow Troisier
• Semnul Babinski
Simptomul
• Este o manifestare subiectiva a bolii
• Simptomele sunt clasificate dupa gradul de specificitate
1. Simptome generale (caracterizeaza o multitudine de afectiuni
care nu conduc la un diagnostic tintit)
ex: febra, astenie, cefalee
2. Simptome specifice (caracterizeaza o multitudine de afectiuni
care conduc la un diagnostic tintit)
ex: hematemeza, melena, hematochezie, hemoptizie, disurie,
disfagie, polakiurie
• Melena

• Hematochezie
Durerea
• Este un simptom general
• Cand este descrisa trebuie urmarite urmatoarele caracteristici:
• Topografie: localizare si iradiere
• Cronologia durerii: debutul si evolutia in timp
• Intensitatea durerii
• Calitatea durerii: cum este descrisa sau comparata
• Fenomene care insotesc durerea
• Modalitati de provocare si ameliorare a durerii
Sindromul
• Reprezinta asocierea simptomelor si semnelor, fiind
caracteristic mai multor entitati nosologice
• Ex: sindrom icteric, sindrom de ischemie periferica, sindrom
de malabsortie, sindrom de insuficienta hepatica
• Semiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame la
care se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să fie
ţintite pentru susţinerea diagnosticului
Anamneza
• Constă în a sta de vorbă cu bolnavul despre boala sa şi
contextul ei.
• Se face in conditii de confort si liniste
• Se saluta, se prezinta, scopul discutiei
• Expresia fetei, tonul, miscarile corpului
• Sa nu-i minimalizam problemele de la inceput
• Sa nu intrerupem brusc discutia
• Sa-i cerem date suplimentare cu tact
• Metode in anamneza:
• Interviul pacientului - anamneza pasiva (se lasa pacientul sa
vorbesca)- dezavantj: este cronofag
• Anamneza activa (i se pun intrebari tintite)
• Se pot folosi bilete de iesire din spital sau alte acte medicale.
• Se verifica exactitatea datelor (nu si-a schimbat adresa?)
• Se explice de ce sunt necesare informatiile.
Foaia de observatie clinica
• Reprezintă un act cu triplă semnificaţie: document medical şi
ştiinţific, medico-judiciar şi contabil.
• FO document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale
ale pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, şi dg. de
externare, ziua şi ora internării precum şi datele de la
externare.
• FO cuprinde cinci părţi:
• Partea I- datele personale ale pacientului
• Partea II – anamneza
• Partea III – examenul obiectiv la internare
• Partea IV – foaia de evoluţie şi tratament
• Partea V – epicriza
Motivele internarii
• Sunt problemele pentru care pacientul s-a prezentat la spital,
cabinet.
• Sa se identifice care este problema cea mai importanta.
• Sunt simptome sau semne.
• Cum priveste pacientul aceasta problema ? (frica, vinovatie,
nepasare).

• Cuprind semnele şi simptomele semnificative bolii respective.

Trebuie sa se aleaga cu discernamant 2, 3 semne si simptome
importante pentru caz.
• Ex.:
• dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort – ne
orientează spre o boală cardiacă;
• tuse productivă, junghi toracic, febră – spre o infecţie
pulmonară;
• disurie, dureri lombare, frisoane, febră, urini tulburi – spre o
infecţie urinară.
Datele personale ale
pacientului
• Cuprind date de identificare ale pacientului: nume, vârsta, sex,
adresa şi număr de telefon, grup sanguin, stare
• Civilă, locul de muncă şi ocupaţia, data şi ora internării, dg.de
trimitere şi dg.la internare.
• Asigurarea medicala, numele medicului de familie.
• Daca pacientul nu poate comunica, se iau date de la persoana
care il insoteste.
• Se observa acuratetea si obiectivitatea pacientului.
Varsta
• Imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând de ea.
 în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina,
rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsivă), boli congenitale,
rahitismul etc
în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei,
reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acută, cardita
reumatismală; hepatita acută virală, tuberculoza pulmonară, boli
hormonale legate de pubertate
adulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din
copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţa
cardiacă), boli congenitale – hipertensiunea arterială esenţială,
anemii hemolitice, ulcerul gastro-duodenal; boli câştigate prin
anumite obiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress: ulcer,
colecistite,diabet zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemică
acută şi cronică, hepatite acute virale sau cronice, boli venerice,
HIV, hemopatii maligne, cancer etc
vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză,
lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul
degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări,
infarctul miocardic, boala Alzheimer
Sexul
• Femeile
• au aspecte fiziologice legate de menarhă, graviditate şi
menopauză, precum şi boli specifice lor: metroanexite, fibrom
uterin, chiste ovariene, cancerul de col şi corp uterin. Mai
frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiaza
biliară, colitele, infecţiile urinare, hipertiroidismul,
tromboflebitele, lupusul eritematos sistemic, poliartrita
reumatoidă, cancerul mamar
• Barbatii:
• orhiepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul
testicular; hemofiliile. Mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa
aortică, infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic,
bronşiectazia, ulcerul duodenal, guta, cancerul bronho-pulmonar,
spondilita anchilozantă, trombangeita obliterantă etc
Antecedente personale
fiziologice
• La femei:
• ciclul menstrual - la ce vârsta s-a instalat (menarha), daca este
regulat sau nu
• sarcini - câte, daca au evoluat cu probleme (disgravidie)
greutatea fatului la nastere, daca consuma anticonceptionale
orale: risc de boala coronariana, tromboze, embolii pulmonare
• menopauza - la ce vârsta s-a instalat

• La barbati:
• tulburari de dinamica (orientare) sexuala
• andropauza
Antecedente heredocolaterale
• Ce boli au membrii familiei ?
• Sunt boli cu predispozitie genetica:
 HTA, accident vascular cerebral, diabet, guta, obezitate
 litiaza renala, boli ale tiroidei
 astm, alergii, neoplasme
 epilepsie, boli psihice, boli reumatice
 alcoolism, hemofilie.
Antecedente personale
patologice
• Ce boli si cand le-a avut ?
 Boli infectioase: varicela, rujeola, tuse convulsiva, parotidita
epidemica, pneumonii, TBC, scarlatina, amigdalite,RAA, hepatite,
boli venerice, boli parazitare, tropicale.
 Alergii: - polen, alimente, medicamente.
 Bolii psihice - tratament la psihiatru sau psiholog
 Operatii - daca au fost complicatii
 Boli cronice - a avut alte internari, cu ce diagnostic?
Alcoolul
• creste riscul pentru hepatita cronica si ciroza hepatica, TBC
pulmonar (prin carente alimentare), cardiomiopatie alcoolica
si boli neurologice.
• Pacientii pot fi:
 neconsumatori
 consumatori ocazionali
 consumatori “sociali”: consuma zilnic cantitati mici, fara a se
îmbata.
 consumatori mari: consuma zilnic mai mare 100 g alcool.
Fumatul
• Creste de 5x riscul pentru boala coronariana, ulcer si pentru
cancer pulmonar, laringian, gastric,pancreatic.
• Se exprima in nr de pachete pe an deoarece exista o relatie de
tipul doza- efect intre cantitatea de tigari fumate si declinul
functiei pulmonare
Istoricul bolii
• Este o detaliere cronologica: debutul bolii, evolutia
simptomelor, tratamentul.
• Se reiau motivele internarii si se dezvolta, se leaga de alte
simptome.
• Simptomele se descriu amanuntit:
 calitatea - durerea: intepatura sau surda
 durata - in angina 5-20 min, in infarct - ore sau zile.
 localizarea si zona de iradiere a durerii
 conditii de agravare, ameliorare
 simptome asociate - la durerea din infarctul miocardic pot fi
asociate transpiratii, anxietate, palpitatii
Epicriza
• Reprezinta sumarizarea datelor privind:
1. Diagnosticul
2. Evolutia
3. Prognosticul
4. Tratamentul
5. Planul de recuperare