Îngrijirile de sănătate

Pacienții vârstnici
CURS

Șef de Lucrări Dr. Doina Carmen Mazilu

1
Ce înţelegem prin pacient „vârstnic”?
• În prezent criteriul în baza căruia un individ este plasat în categoria bătrânilor, este unul exclusiv
cronologic; formal o persoana este considerată (devine) bătrână, după ce împlineşte 65 de ani.
Acest criteriu este totuşi destul de arbitrar, motiv pentru care a generat şi generează încă multe
dezbateri şi confruntări de idei.
Întrucât există diferenţe enorme între un individ de 65 de ani şi unul de 100 ani, s-a impus
împărţirea (arbitrară şi ea) persoanelor în vârstă în următoarele 3 subgrupuri :
• Bătrânii tineri (young-old), între 65 şi 75 de ani, care în principiu prezintă cele mai mici
fectări ale functiilor şi performantelor ;
• Bătrânii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), între 75 şi 85 de ani, şi
• Bătrânii bătrani (old-old), cu vârsta de peste 85 de ani.
Incidenţa bolilor şi a dizabilitătilor creste dramatic la bătranii medii şi, mai ales, la bătrânii bătrâni.

2
 Obiectivele unei evaluări geriatrice
• Evaluarea pacientului geriatric se realizează cu scopul de a crea un plan de îngrijire
adaptat la nevoile de îngrijire utilizând suportul familial sau a serviciilor sociale
disponibile și păstrarea gradului de independență al pacientului în satisfacerea
nevoilor.
• Presupune o abordare diferită comparativ cu evaluarea standard, având în vedere că,
pe măsura ce înaintează în vârstă pacientul este mai fragil și poate prezenta multiple
afecțiuni fizice și mentale care interacționează între ele într-un mod complex.
• Diferențierea aspectelor fiziologice de cele patologice, elucidarea și sitematizarea
problemelor complexe ale pacientului vârstnic se pot realiza cu ajutorul Evaluării
Geriatrice Standardizate care oferă un mod de evaluare holistică care cuprinde
evaluarea stării de sănătate, starea psiho-socială, starea memoriei, abilitatea de
autoîngrijire precum și limitările vârstnicului.
3
 Obiectivele unei evaluări geriatrice
În conformitate cu Societatea Gerontologică din America obiectivele evaluării geriatrice
sunt:

❑ Educație și informare – pe tema îngrijirii la domiciliu, servicii de reabilitare, grupuri de sprijin și altele.
❑ Identificarea gradului de relaționare al vârstnicului - activitate socială / familială - Oferă sprijin
pacientului și / sau familiei; încurajarea participării la centrul de seniori sau alte activități; asigură
mecanisme de coping pentru familie și îngrijitori.
❑ Menținerea nivelului de independență în activitățile zilnice – îmbunătățirea activității zilnice
❑ Supravegherea – Îmbunătățirea activității de supraveghere permanentă
❑ Menținerea stării de sănătate generală -Menținerea sănătății și bunăstării; sporireaspiritualității.
❑ Evaluarea periodică a medicației – controlul periodic al medicației
❑ Diagnosticul precoce al problemelor de sănătate
❑ Identificarea problemelor de cogniție
❑ Identificarea problemelor emoționale – depresie, anxietate, singurătate

4
 Obiectivele unei evaluări geriatrice

❑ Îmbunătățiarea comportamentelor legate de menținerea sănătății – limitarea fumatului,

consumului de alcool, respectarea dietei
❑ Identificarea problemelor comportamentale - Diagnosticarea și / sau tratarea comportamentului
rătăcitor, agresiv etc.
❑ Sarcina îngrijirilor - reduceți povara îngrijirii pentru familie
❑ Conducerea autovehicolului - Evaluează, monitorizează, îmbunătățește sau oprește conducerea
❑ Siguranta vârstnicului – evaluați pericolele și mențineți nivelul de siguranță in activitatea zilnică
❑ Modificări de mediu – adaptarea condițiilor din casă (îmbunătățirea iluminatului, eliminarea
covoarelor)
❑ Demnitate și autonomie – permite pacientului să facă propriile alegeri.

5
 Evaluarea vârstnicului

❑ Reprezintă o modalitate sistematică, dinamică și continuă prin care asistentul medical coletează,
organizează, validează și documentează informații relevante despre pacient ăn baza modelelor
teoretice elaborate în concordanță cu cele mai bune practici.
❑ Reprezintă prima etapă în elaborarea unui plan de îngrijire
❑ La nivelul cabinetului de familie evaluarea are două etape :
➢ inițială,
➢ continuă.

6
 În cadrul evaluării

❑Sunt identificate prioritățile de îngrijire

❑Sunt organizate datele colectate
❑Sunt prioritizate intervențiile
❑Se stabilește baza de date colectate(date obiective, subiective, istoric medical,
documente pacient)
❑Sunt validate datele colectate
❑Se comunică datele

7
 Îngrijirea vârstnicului – ierarhizarea nevoilor
• Indiferent de modelul de îngrijire ales, asistentu medical de geriatrie se adresează nevoilor
fiziologice, de dezvoltare, psihologice, socio-economice, culturale și spirituale ale vârstnicului.

❑ Conform teoriei lui Maslow abordarea nevoillor

de îngrijire are în atenție satisfacerea nevoilor
de bază reprezentate de nevoile fiziologice,
nevoilor de securitate, nevoile de partenență la
un anumit grup, nevoia de stimă, încredere și
respect și nevoia de autorealizare.

8
 Metode de evaluare a pacientului
❑ O metodă de evaluare standardizată și recomandată de practica bazată pe dovezi o reprezintă evaluarea
pacientului cu ajutorul instrumentelor de evaluare.
❑ INSTRUMENTELE DE EVALUARE – au fost concepute pentru a facilita furnizarea îngrijirii bazate pe dovezi, pentru a
promova siguranța pacientului și calitatea îngrijirii.
❑ Acestea au fost dezvoltate pe baza studiilor de cercetare științifică în baza cărora si-au dovedit calitățile și propriile
caracteristici.
❑ Caracteristicile instrumentelor:
• Validitate – măsura în care măsurarea corespunde cu realitate
• Fiabilitatea – funcționalitatea instrumentului la fel în aceleași condiții
• Standardizare – se aplică unitar de toți membrii unei echipe
• Predictivitate, Repetabilitate – au capacitate de prezice caracteristicile/comportamentele viitoare
• Sensibilitate și specificitate

9
 Tipuri de instrumente de evaluare
❑ O metodă de evaluare standardizată și recomandată de practica bazată pe dovezi o reprezintă evaluarea
pacientului cu ajutorul instrumentelor de evaluare.
❑ INSTRUMENTELE DE EVALUARE – au fost concepute pentru a facilita furnizarea îngrijirii bazate pe dovezi,
pentru a promova siguranța pacientului și calitatea îngrijirii.
❑ Acestea au fost dezvoltate pe baza studiilor de cercetare științifică în baza cărora si-au dovedit calitățile
și propriile caracteristici.
❑ Caracteristicile instrumentelor:
❑ Validitate – măsura în care măsurarea corespunde cu realitate
❑ Fiabilitatea – funcționalitatea instrumentului la fel în aceleași condiții
❑ Standardizare – se aplică unitar de toți membrii unei echipe
❑ Predictivitate, Repetabilitate – au capacitate de prezice caracteristicile/comportamentele viitoare
❑ Sensibilitate și specificitate
10
Indicele Barthel al activităților zilnice
❑ Indicele trebuie utilizat pentru a înregistra ceea ce pacientul este capabil să facă, nu pentru
ceea ce ar putea face.
❑ Principalul scop este de a stabili gradul de independență față de orice ajutor, fizic sau verbal,
chiar și minor, indiferent de motiv.
❑ Necesitatea supervizării se traduce prin faptul că pacientul nu este independent.
❑Performanța pacientului ar trebui stabilitț folosind cea mai disponibilă sursă. Sursele
obișnuite sunt prietenii/rudele sau întreband pacientul; dar observarea directă și intuiția, de
asemenea sunt importante.
❑ Instrucțiuni de completare: Alegeți valoarea numerică adiacentă afirmației care corespunde
cel mai bine nivelului curent de abilitate a pacientului, pentru fiecare dintre următoarele 10
categorii. Înregistrați capacitatea funcțională obiectivată, fără elemente speculative.
❑ Informația poate fi obținută prin dialog cu pacientul (la nevoie și telefonic), de la o terță
persoană care este familiarizată cu abilitățile pacientului (spre exemplu o rudă), sau
observațional.

11
 Indicele Barthel al activităților zilnice
Item Descriere Scor Mobilitate Imobil 0
Scaun Incontinent (sau necesitate de efectuare a unei clisme) 0 Scaun cu rotile independent, inclusiv la colțuri, etc. 1
Accident ocazional (o dată/săptămână) 1
Continent 2 Merge cu ajutorul (verbal sau fizic) al unei persoane 2
Urină Incontinent, sau sondat și incapabil să se descurce 0
Independent (dar poate folosi orice tip de ajutor, de ex. baston) 3
Accident ocazional (max. o dată/24 de ore) 1
Continent (pentru mai mult de 7 zile) 2 Îmbrăcare Dependent 0
Are nevoie de ajutor, dar poate face aproape jumătate din sarcină 1
Îngrijire personală Are nevoie de ajutor cu îngrijirea personală 0
fără ajutor
Independent în îngrijirea feței/ părului/ dinților/ bărbieritului 1
Independent (inclusiv nasturi, fermoare, șireturi, etc.) 2
(cu obiecte de îngrijire personală oferite)
Utilizarea toaletei Dependent 0 Scări Nu este capabil 0
Are nevoie de ajutor, dar se poate descurca singur în 1 Are nevoie de ajutor (verbal, fizic, dispozitiv ajutător) 1
anumite privințe
Independent la urcare și coborâre 2
Independent (se așează și se ridică, se îmbracă, se șterge) 2
Îmbăiere Dependent 0
Alimentație Nu este capabil 0 Independent (sau la duș) 1
Are nevoie de ajutor la tăierea pâinii, întinsul untului pe 1 SCOR TOTAL 20
pâine, etc.
Data / Ora evaluării
Independent (cu condiția ca mâncarea să fie la îndemână) 2 Asistent medical / Moașa care a efectuat evaluarea Nume și prenume
Transfer Nu este capabil – nu are echilibru când stă în șezut 0 Semnătura

Ajutor major (unul sau doi oameni, fizic), poate sta în șezut 1
Ajutor minor (verbal sau fizic) 2 □ Dependență totală = 0 p □ Dependență minoră = 11 - 19 p
Independent 3 □ Dependență majoră = 1 - 10 p □ Independență totală = 20 p
Surse: Collin C, Wade DT, Davies S, Horne V. The Barthel ADL Index: a reliability study. Int Disabil Stud. 1988;10(2):61-63; Mahoney FI, 12
Barthel DW. Functional evaluation: the Barthel Index. Md State Med J. 1965;14:61-65; Wade DT, Collin C. The Barthel ADL Index: a standard
measure of physical disability? Int Disabil Stud. 1988;10(2):64-67.
 Indicele Barthel al activităților zilnice

❑Este considerat standardul de aur pentru evaluarea dizbilității și dependenței pacienților

❑ Este consider și ca scală standard pentru utilizare în activități de cercetare:
• util in evaluare dizabilității și dependenței
• statusului funcțional
• nevoilor de bază
• gradului de autoîngrijire
• îmbunătățiri în starea pacientului

Este copus din 10 itemi care măsoară funcționalitatea zilnică a persoanei, în special
activitățile zilnice și mobilitatea și care se referă la alimentație, transferul de pe pat pe
scun, îngrijirea personală, mersul pe o suprafață plană, urcarea și coborârea treptelor,
îmbrăcarea, gradul de continență al pacientului.

13
 SCALA MMSE DE EVALUARE ESTE.....
❑ Elaborată de Folstein în 1975;
❑ Realizată pentru evaluarea statusul mental al pacienţilor ;
❑ Realizată pentru a diferenţa dintre originea organică sau funcţională a patologiei acestora;
❑ Utilizată în prezent pentru detecţia şi evaluarea progresiei tulburării cognitive din Boala Alzheimer și
alte tipuri de demente;
❑ Este scurtă şi uşor de efectuat;
❑ Are o relevanţă înaltă fiind un instrument valid pentru detectarea şi urmărirea progresiei tulburării
cognitive asociată bolilor neurodegenerative;
❑ Este cel mai utilizat test al statusului mental din lume;
❑ Sensibilă în urmărirea declinului cognitiv la pacienţi cu boala Alzheimer înregistrându-se un declin de
1,8 - 3,2/an.

14
 SCALA MMSE DE EVALUARE ESTE.....
Un test ce cuprinde mai multe întrebari grupate astfel :

Orientare în spaţiu: ţara, judeţ,

oraş, spital, etaj; Reamintire: reamintirea
Orientare în timp: an, anotimp, cuvintelor repetate anterior
lună, zi, dată.
Limbaj: denumirea a două
obiecte, repetarea unei fraze,
Înregistrare: imediată, citirea şi înțelegerea unei
repetarea cuvintelor; propoziţii; scrierea unei
Atenţie şi concentrare: ex: propoziţii; executarea a trei
scăderi succesive cu 7,
începând de la 100 sau citirea comenzi;
unui cuvânt de la sfârşit.

Construcţia vizuală: copierea unui desen

15
 Scala MMSE de evaluare a statusului mental
Scor
EXPRIMARE
max. Întrebări Punctajul pacientului
2 Aratați pacientului 2 obiecte simple, ca de exemplu un ceas de
ORIENTARE mână și un creion și întrebați-l cum se numesc acestea.
5 ”În ce an suntem? Anotimpul? Data? Ziua din săptămână? Luna?” 1 "Repetați fraza: Fără dacă parcă sau".

5 ”Unde suntem acum: Țara? Județul? Orașul? Spitalul? Etajul?” 3 "Luați hârtia în mâna dreaptă, împăturiți-o pe jumătate și puneți-
MEMORARE o pe podea." (Examinatorul dă pacientului o bucată de hârtie
albă).
3 Examinatorul numește în mod clar și lent trei obiecte fără legătură între ele,
apoi roagă pacientul să repete numele celor trei obiecte. 1 "Vă rog să citiți acest lucru și să faceți ceea ce spune."
Răspunsul pacientului este utilizat pentru punctaj. (Instrucțiunea scrisă este "Închideți ochii").
Examinatorul repetă numele obiectelor până pacientul le învață pe toate, dacă 1 "Realizați și scrieți o propoziție despre orice."
este posibil. (Această propoziție trebuie să conțină un substantiv și un verb.)
Numărul încercărilor: _________
1 "Vă rog să copiați această imagine."
(Examinatorul dă pacientului o bucată de hârtie albă și îl roagă
ATENȚIE să deseneze simbolul de mai jos. Toate cele 10 unghiuri trebuie
5 "Aș dori să numărați descrescător din 7 în 7 începând de la 100 ( 93, 86,79, să fie prezente și 2 trebuie să se intersecteze.)
72, 65, ...) Vă opriți după 5 răspunsuri.
O altă variantă: ”Spuneți cuvântul LUMEA în ordine inversă.” (AEMUL)

REAMINTIRE
3 "Mai devreme v-am spus numele a trei obiecte. Puteți să îmi spuneți care au
fost acele obiecte?"
SCOR TOTAL
30
Interpretarea rezultatelor: Scor ˂24 = Anormal; Scor ˂21 = Data / Ora evaluării

Risc crescut de demență; Scor 0-17 = Afectare cognitivă severă

16
Adaptat după Rovner BW, Folstein MF. Mini-mental state exam in clinical practice. Hosp Pract. 1987; 22(1A): 99,103, 106,110)
 Scorul MMSE și interpretarea

❑ Scorul total se obtine prin sumarea punctelor acordate fiecărui item.

❑ Valoarea totală a scorului egală cu 30 puncte indică performanţă cognitivă bună.
❑ Valoarea totală a scorului mai scazuta de 23 puncte indică prezenta unei
deteriorari cognitive:
• 20 – 23 puncte deteriorare cognitivă ușoară
• 10 – 19 puncte deteriorare cognitivă moderată
• 1 – 9 puncte deteriorare cognitivă severă

17
 Scala pentru evaluarea depresiei HADS
❑ Elaborată de Zigamond și Snaith (1983), Snaith și Zigamond (1994) și tradusă în nenumărate
limbi este extrem de simplă, cuprinde două părți, una destinată identificării simptomelor de
depresie și alta destinată identificării simptomelor de anxietate.
❑ Chestionarul este bazat pe 14 întrebări, 7 din ele vizând depresia, iar 7 anxietatea. Rezultatele
testului sunt sub forma datelor ordinale, înțelegându-se că pentru fiecare categorie, anxietate și
depresie, va fi generat un scor între 0 și 21.
❑ Un scor mai mare de 8 pentru oricare din categorii reprezintă un nivel de risc ridicat pentru
apariția depresiei sau al anxietății.
❑ HADS a fost concepută pentru a oferi un instrument simplu și totuși de încredere pentru
utilizarea în practica medicală.

18
 Alte instrumente de evaluare a depresiei
Scala de evaluare a depresiei Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale) reprezintă
standardul pentru scalele de depresie, neavând rival în psihiatria generală.
❑ Este cea mai utilizată scală pentru descrierea gradului de severitate şi cum decurge evoluţia
sub tratament, precum şi ca referinţă pentru alte instrumente.
❑Hamilton îşi descrie scala de depresie ca un instrument pentru evaluarea simptomelor
pacienţilor diagnosticaţi cu depresie şi nu ca instrument diagnostic.
❑Cea mai utilizată versiune este cea cu 17 itemi.

Scala de depresie Zung (Zung Self-Rating Depression Scale) este o scală de

autoevaluare, care conţine 20 de itemi referitori la depresie. De menţionat că 4 dintre aceştia se
referă la simptome somatice.

19
Scala pentru evaluarea
depresiei HADS
A D A

Mă simt încordat sau nervos: Am impresia că fac totul mai încet:

3 Majoritatea timpului 3 Aproape tot timpul
2 O bună parte din timp 2 Foarte des
1 Din când în când, ocazional 1 Câteodată
0 Deloc 0 Deloc
Mă bucur încă de lucrurile care mă bucurau și înainte: Am un fel de senzație de teamă de parcă aș avea fluturi în stomac:
0 La fel de mult 0 Deloc
1 Nu la fel de mult 1 Ocazional
Bifați caseta de lângă răspunsul 2
3
Doar puțin
Aproape deloc
2
3
Destul de des
Foarte des
Am o senzație de teamă ca și cum ar urma să se întâmple Mi-am pierdut interesul pentru cum arăt:
cel mai apropiat de modul în care ceva foarte rău:
3 Da, întradevar și destul de rău 3 Categoric
v-ați simțit în ultima săptămână. 2
1
Da, dar nu așa de rău
Puțin, dar nu mă îngrijorează
2
1
Nu mai dau importanță înfățisării atât cât ar trebui
Poate că nu mai dau chiar atâta importanță înfățișării
Nu vă gândiți prea mult la 0 Deloc
Pot să râd și să văd partea bună a lucrurilor:
0 Dau la fel de multă atenție înfățisării ca înainte
Simt nevoia să mă mișc ca și cum nu aș putea să stau locului:

răspunsurile dvs.: răspunsul dat

imediat este cel mai bun.
0 La fel de mult ca înainte 3 Foarte mult
1 Nu atât de mult ca înainte 2 Destul de mult
2 Mult mai puțin ca înainte 1 Nu așa de mult
3 Deloc
Îmi trec prin minte gânduri îngrozitoare:
0 Deloc
Aștept cu bucurie să fac anumite lucruri:

Interpretarea rezultatelor: 3
2
O mare parte din timp
Destul de des
0
1
La fel de mult ca înainte
Mai puțin ca înainte
1 Din când în când, dar nu prea des 2 Mult mai puțin ca înainte
0-7 = Normal; 0 Doar ocazional 3 Aproape deloc
Mă simt bine dispus: Simt dintr-o dată că mă cuprinde panica:
8-10 = La limita anormalului; 3
2
Niciodată
Nu așa de des
3
2
Foarte des
Destul de des
1 Uneori 1 Nu așa de des
11-21 = Anormal 0 Majoritatea timpului 0 Deloc
Pot să stau liniștit și să mă simt relaxat: Îmi face plăcere să citesc o carte bună, să mă uit la o emisiune TV sau să
ascult un program de radio:
0 Categoric 0 Adesea
1 De obicei 1 Uneori
2 Nu așa de des 2 Nu așa de des
3 Deloc 3 Foarte rar

20
 Evaluarea riscului de cădere
❑Orice pacient internat este susceptibil de a suferi căderi de la același nivel sau nivele diferite, din diverse
cauze, personale sau ambientale (factori intrinseci și extrinseci), cu diferite consecințe, de diferite tipuri și
gravități, cu repercursiuni imediate și/sau în timp asupra stării sale de sănătate.
❑ Căderile sunt responsabile, în general, de cca. 70 % din decesele prin accidente la persoanele cu vârste mai
mari de 75 de ani. Un sfert din toate persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani și jumătate din bătrânii de
peste 80 de ani suferă cel puțin o cădere pe an.
❑ Cel puțin 84 % din evenimentele adverse care se întâmplă având ca protagonist un pacient spitalizat fac
referire la o cădere. Căderile în ambitul intra sau extra spitalicesc au drept consecință, în 5 % din cazuri, o
incapacitate temporară sau permanentă a individului, complicații în pronosticul problemei sale de sănătate
și necesitatea de noi îngrijiri și tratamente de tip medical sau medico-chirurgical. Un 5 % din toate căderile
au consecințe grave pentru pacient.
❑ Incidența căderilor este considerată un indicator indirect al calității îngrijirilor medicale iar prevenirea lor o
necesitate tot mai apreciată în ce privește calitatea serviciilor medicale” (Organizația Mondială a Sănătății).

21
De ce avem nevoie de evaluare a riscului de cădere ?
❑ Identificarea pacienților cu cel mai mare risc de a suferi căderi, apreciind și prezentând factorii
intrinseci și extrinseci de risc;
❑ Reducerea numărului de căderi prin intermediul aplicării măsurilor preventive și identificarea
cauzelor producerii acestora;
❑ Prevenirea căderilor prin autoleziune sau datorită leziunilor suferite din partea altora;
❑ Determinarea incidenței acestor tipuri de accidente și analizarea cauzelor lor;
❑ Standardizarea utilizării măsurilor de limitare și prevenire a căderilor
❑ Asigurarea transferului de informații între membrii corpului medico-sanitar în ceea ce privește
pacienții cu risc de cădere prin intermediul unui registru de notificări în care să se regăsească
incidente, cauze și strategii de îmbunătățire.
❑ Educarea pacienților și a personalului medical în ceea ce privește prevenirea căderilor.

22
 Scale de evaluare a riscului de cădere
Punctaj CE ESTE RISCUL DE CĂDERE?
• Scala Hendrich II pentru
Factor de risc
risc
evaluarea riscului
Risc de de căderi
cădere reprezintă o asociere de factori
Confuzie / Dezorientare / Impulsivitate 4
intrinseci și extrinseci care favorizează producerea căderii
Depresie simptomatică 2 pacienților
Eliminare alterată 1

Amețeală / Vertij 1 Testul "Ridică-te și mergi" - Ridicarea din scaun

Genul masculin 1
Abilitatea de a ridica dintr-o singură mișcare – Fără
Orice medicație antiepiletică (anticonvulsivantă) pierderea echilibrului la pășire
0
administrată (Carbamazepină, Gabapentine,
Fenobarbital, Phenytoin, Primidone, Topiramate, 2
Se ridică de pe scaun dintr-o singură încercare 1
Trimethadione, Acid Valproic, Divalproex Sodium,
Ethotoin, Ethosuximide, Felbamate, etc.)
Se ridică de pe scaun din mai multe încercări (cu
3
Orice medicație de tip Benzodiazepină administrată succes)
(Alprazolam, Clonazepam, Clorazepam, Diazepam, 1
Nu este capabil să se ridice fără asistare în timpul
Lorazepam, Midazolam, Oxazepam, Triazolam, etc.) testului
4

Un punctaj de 5 sau mai mare = Risc crescut

Sursa: The Hartford Institute for Geriatric Nursing, New York University, Rory
Meyers College of Nursing 23
 Profilul pacientului cu risc de cădere
❑Pacienții cu vârstă mai mare de 65 de ani sau mai mică de 5 ani;
❑Pacienții pe care putem să îi includem corespunzător patologiei, patologie care se
poate asocia cu următoarele antecedente:
✓ Dezorientare;
✓ Tulburări mintale;
✓ Deficit senzorial:
✓ Care se pot ridica numai ajutați;
✓ Care au restricții de mișcare în pat;
❑ Medicație de risc.
❑ Necesități speciale: incontinență, vomă…
La toate acestea se pot adăuga și factorii de risc!
https://ingrijire-seniori.ro/mobilizarea/ 24
 Factori de risc pentru căderi
Factori extrinseci persoanei
Riscuri ambientale generale: Riscuri ambientale:
✓ Iluminare inadecvată; ✓ Înălțime inadecvată a patului ;
✓ Podea alunecoasă; ✓ Absența dispozitifelor de fixare
✓ Suprafețe neregulate; a roților patului;
✓ Bariere arhitectonice;
✓ Înălțimea și dimensiunile
✓ Spații reduse;
✓ Mobilier inadecvat (de limitatoarelor patului;
joasă înălțime); ✓ Spații reduse;
✓ Spații necunoscute de ✓ Dispozitive și mobilier care,
către pacient; datorită lipsurilor ergonomice,
✓ Condiții meteo adverse; se comportă ca obstacole;
✓ Orografia terenului; ✓ Lipsa, ineficiența sau proasta
✓ Căi de acces inadecvate funcționare a dispozitivelor de
sprijin a mobilității;
✓ Deplasarea sau stabilizarea
Riscuri de împrejurări referitoare
la toți pacienții:
✓ Încălțăminte sau îmbrăcăminte
indecvate (pantofi cu șireturi
desfăcute, pantaloni foarte
lungi…);
✓ Lipsa sau neadaptarea
ochelarilor sau audifoanelor;
✓ Carența de ajutor tehnic pentru
a se deplasa atunci când este
nevoie.
25
Scala riscurilor de cădere J. H. Downton
CADERI NU 0 STARE ORIENTAT 0
ANTERIOARE MENTALĂ
DA 1 CONFUZ 1

NICIUNUL NICIUNUL

TRANCHILIZANTE.SEDATIVE 1 TRANCHILIZANTE.SEDATIVE 1

MEDICAȚIE HIPOTENSOARE (NEDIURETICE) 1 DEPLASARE NORMALĂ 0

ANTIPARKINSONIENE 1 SNGURĂ CU AJUTOR 0

ANTIDEPRESIVE
NESIGURĂ CU AJUTOR 1
ALTE MEDICAMENTE 0
IMPOSIBILĂ DEPLASAREA 0
NICIUNU 0

DEFICIT ALTERAȚIE VIZUALĂ 1

SENZORIAL
Risc mare = când suma punctelor obținute în urma
ALTERARE AUDITIVĂ 1 evaluării riscurilor este mai mare de 2

EXTREMITATI (ICTUS...)1
26
 Măsuri pentru adulții cu risc de cadere evaluat
❑ Internare într-un salon în apropierea punctului de lucru al asistenților medicali;
❑ Pat cu înălțime mică, roți blocabile, limitatoare cădere ridicate;
❑ Buton sonerie apel de urgență aproape;
❑ Avizarea aparțiatorilor sau însoțitorilor asupra riscului de cădere;
❑ Informarea pacientului în vederea colaborării cu personalul medical pentru deplasări
baie, WC, etc;
❑ Utilizare încălțămintei adecvate;
❑ Indicator „Risc mare/mic/mediu de cădere” așezat vizibil, în apropierea patului.

27
 Recomandări de reducere a căderilor la domiciliu
Baie:
✓ Menține pardoseala uscată după efectuarea dușului. Dacă este posibil, așezați în baie un covor din
material antiderapant, bine fixat pe pardoseală pentru a nu favoriza alunecarea sau împiedicarea;
✓ Instalați mânere de sprijin pe perete, în zona dușului; Nu utiliza niciodată, pentru sprijin, un suport de
prosop, săpunieră de perete, rafturi și alte accesorii care nu sunt puternic fixate de pereți;
✓ Puneți pe fundul căzii sau platoului de duș un covor antiderapant, special fabricat în acest scop;
✓ Dacă nu au o bună stabilitate, utilizați un scaun de duș un accesoriu manual pentru igiena personală;
✓ Nu închideți ușa camerei de baie;
✓ Instalați, eventual, un telefon în baie sau țineți telefonul mobil la îndemână;
✓ Instalați un furtun de duș mai larg decât normal pentru dușul manual;
✓ Dușul se realizează numai însoțit de un aparținător sau îngrijitor personal;
✓ Iluminatul; Este mai sigură iluminarea uniformă a întregului spațiu de locuit, decât cea focalizată;
✓ Adăugați lumină în zonele obscure;
✓ Puneți draperii ușoare la ferestre pentru a reduce din strălucirea ferestrelor sau ușilor

28
 Recomandări de reducere a căderilor la domiciliu
Dormitorul:
✓ Ridicarease face cu grijă după ce pacientul a stat așezat sau întins pe pat. Așezați-l mai întâi pe
marginea patului sau pe un scaun, până în momentul în care există sigiranța că nu amețit;
✓ Purtarea de încălțăminte solidă, cu talpă fină dar nu alunecoasă;
✓ Îmbunătățirea iluminatului;
✓ monarea de becuri cu lumină fluorescentă a căror utilizare costă mai puțin. Utilizarea de ecrane pentru
a diminua lumina orbitoare;
✓ Organizarea îmbrăcămintei în așa fel încât să se ajungă la ea cu ușurință;
✓ Așezarea îmbrăcămintei în dulapuri de asemenea manieră încât să nu fie situată mai jos de înălțimea
genunchilor sau mai sus de înălțimea toraceului;
✓ Nu se tecomandă purtarea îmbrăcăminții prea lungă sau prea largă;
✓ Asigurați că întotdeauna telefonul este aproape de persoana respectivă;
✓ Nu se utilizează covor alunecos.
29
 Recomandări de reducere a căderilor la domiciliu
Scările
✓ Asigurați-vă că treptele scărilor nu prezintă iregularități;
✓ Asigurați-vă că scările nu sunt alunecoase;
✓ Puneți o bandă de culoare în partea superioară a tuturor treptelor pentru a putea vedea mai
bine scara. De exemplu, dacă sunt de culoare închisă, utilizați o culoare deschisă sau chiar o
bandă fosforescentă;
✓ Nu lăsați pe scară lucruri de care să se poată împiedica (cărți, îmbrăcăminte sau încălțăminte,
etc.) și nici în zonele în care vă deplasați prin casă;
✓ Nu lăsați covorașe de mici dimensiuni pe podea alunecoasă sau fixați-le cu o bandă dublu
adezivă;
✓ Scările să fie prevăzute cu balustradă pe ambele laturi;
✓ Atunci când urcați scările, sprijinul trebuie să fie cu cel puțin o mână de balustradă, atenția
este concentrată pe urcarea scării și la alte zgomote bruște.
✓ Niciodată nu este recomandat să ducă în mână pachete care pot împiedica să vederea
treaptelor următoare, mai ales la coborâre.
30
31