1

EVALUAREA PACIENȚILOR
VÂRSTNICI
LP MEDICINA DE FAMILIE

ASISTENT UNIV. DR. CARMEN MAZILU

ASISTENT UNIV. DRD. ELENA CLAUDIA DOBRE
 2
Ce înţelegem prin pacient „vârstnic”?

 În prezent criteriul în baza căruia un individ este plasat în categoria bătrânilor, este unul exclusiv
cronologic; formal o persoana este considerată (devine) bătrână, după ce împlineşte 65 de ani.
Acest criteriu este totuşi destul de arbitrar, motiv pentru care a generat şi generează încă multe
dezbateri şi confruntări de idei.
Întrucât există diferenţe enorme între un individ de 65 de ani şi unul de 100 ani, s-a impus
împărţirea (arbitrară şi ea) persoanelor în vârstă în următoarele 3 subgrupuri :
 Bătrânii tineri (young-old), între 65 şi 75 de ani, care în principiu prezintă cele mai mici
fectări ale functiilor şi performantelor ;
 Bătrânii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), între 75 şi 85 de ani, şi
 Bătrânii bătrani (old-old), cu vârsta de peste 85 de ani.
Incidenţa bolilor şi a dizabilitătilor creste dramatic la bătranii medii şi, mai ales, la bătrânii bătrâni.
 3
Obiectivele unei evaluări geriatrice

 Evaluarea pacientului geriatric se realizează cu scopul de a crea un plan de ingrijire adaptat la nevoile
de îngrijire utilizând suportul familial sau a serviciilor sociale disponibile și păstrarea gradului de
independență al pacientului în satisfacerea nevoilor.
 Evaluarea stării de sănătate a pacientului vârstnic presupune o abordare diferită comparativ cu
evaluarea standard, având in vedere că, pe măsura ce inaintează în vârstă pacientul este mai fragil și
poate prezenta multiple afecțiuni fizice și mentale care interacționează între ele într-un mod complex.
 Diferențierea aspectelor fiziologice de cele patologice, elucidarea și sitematizarea problemelor
complexe ale pacientului vârstnic se pot realiza cu ajutorul Evaluării Geriatrice Standardizate care
oferă un mod de evaluare holistică care cuprinde evaluarea stării de sănătate, starea psiho-socială,
starea memoriei, abilitatea de autoîngrijire precum și limitările vârstnicului.
 4
Obiectivele unei evaluări geriatrice

Înconformitate cu Societatea Gerontologică din America obiectivele evaluării geriatrice sunt:

 1. Educație și informare – pe tema îngrijirii la domiciliu, servicii de reabilitare, grupuri de sprijin și altele.
 2. Identificarea gradului de relaționare al vârstnicului - activitate socială / familială - Oferă sprijin
pacientului și / sau familiei; încurajați participarea la centrul de seniori sau alte activități; asigura
mecanisme de copiere pentru familie și îngrijitori.
 Menținerea nivelului de independență in activitățile zilnice – îmbunătățirea activității zilnice
 Supravegherea – Imbunătățirea activității de supraveghere permanentă
 Menținerea stării de sănătate generală -Menținerea sănătății și bunăstării; sporirea spiritualității.
 Evaluarea periodică a medicației – controlul periodic al medicației
 Diagnosticul precoce al problemelor de sănătate
 Identificarea problemelor de cogniție
 Identificarea problemelor emoționale – depresie, anxietate, singurătate
 5
Obiectivele unei evaluări geriatrice

 Îmbunătățiarea comportamentelor legate de menținerea sănătății – limitarea fumatului,

consumului de alcool, respectarea dietei
 Identificarea problemelor comportamentale - Diagnosticarea și / sau tratarea
comportamentului rătăcitor, agresiv etc.
 Sarcina îngrijirilor - reduceți povara îngrijirii pentru familie
 Conducerea autovehicolului - Evaluează, monitorizează, îmbunătățește sau oprește
conducerea
 Siguranta vârstnicului – evaluați pericolele și mențineți nivelul de siguranță in activitatea
zilnică
 Modificări de mediu – adaptarea condițiilor din casă (îmbunătățirea iluminatului,
eliminarea covoarelor)
 Demnitate și autonomie – permite pacientului să facă propriile alegeri
 6
Evaluarea vârstnicului

 Reprezintă o modalitate sistematică, dinamică și continuă prin care asistentul medical coletează,
organizează, validează și documentează informații relevante despre pacient ăn baza modelelor
teoretice elaborate în concordanță cu cele mai bune practici.
 Reprezintă prima etapă în elaborarea unui plan de îngrijire
 La nivelul cabinetului de familie evaluarea are două etape :
 inițială,
 continuă.
 7
În cadrul evaluării

 Sunt identificate prioritățile de îngrijire

 Sunt organizate datele colectate
 Sunt prioritizate intervențiile
 Se stabilește baza de date colectate(date obiective, subiective,istoric
medical, documente pacient)
 Sunt validate datele colectate
 Se comunică datele
 Ingrijirea vîrstnicului 8
– ierarhizarea nevoilor

 Indiferent de modelul de ingrijire ales, asistenta medicală geriatrică se adresează nevoilor

fiziologice, de dezvoltare, psihologice, socio-economice, culturale și spirituale ale
vârstnicului.

 Conform teoriei lui Maslow abordarea nevoillor

de îngrijire are în atenție satisfacerea nevoilor
de bază reprezentate de nevoile fiziologice,
mevoilor de securitate, nevoile de partenență la
un anumit grup, nevoia de stimă, încredere și
respect și nevoia de autorealizare.
 9
Metode de evaluare a pacientului
 O metodă de evaluare standardizată și recomandată de practica bazată pe dovezi o reprezintă
evaluarea pacientului cu ajutorul instrumentelor de evaluare.
 INSTRUMENTELE DE EVALUARE – au fost concepute pentru a facilita furnizarea îngrijirii bazate pe
dovezi, pentru a promova siguranța pacientului și calitatea îngrijirii.
 Acestea au fost dezvoltate pe baza studiilor de cercetare științifică în baza cărora si-au dovedit calitățile
și propriile caracteristici.
 Caracteristicile instrumentelor:
 Validitate – măsura în care măsurarea corespunde cu realitate
 Fiabilitatea – funcționalitatea instrumentului la fel în aceleași condiții
 Standardizare – se aplică unitar de toți membrii unei echipe
 Predictivitate, Repetabilitate – au capacitate de prezice caracteristicile/comportamentele viitoare
 Sensibilitate și specificitate
 10
Tipuri de instrumente de evaluare

 Literatura furnizează mai mute tipuri de instrumente de evaluare care si-au dovedit utilitate în
activitate de monitorizare a pacientului din punct de vedere al:
 Monitorizării și identificării gradului de risc( evaluarea riscului de cădere, dezvoltare escare,
risc infecțios, risc, risc nutrițional etc)
 Monitorizării evoluției pacientului – scala Glasgow, scala Bates-Jenson, Instrumentul PUSH,
Indice Barthel, Scala Katz, Evaluarea statusul mental MMSE,
 Screeningul anumitor patologii – scala de depresie HADS, scala Edinburg, evaluarea durerii –
scala VAS, Checklist PQRST de evaluare a durerii, Chestionarul MCGill, scala de depresie
forma scurtă, Scala Bristol pentru evaluarea scaunului
 Evaluarea statusului pacientului – Scala GUUS de evaluare a deglutiției, Instrumentul Tinetti,
Scala Brown de evaluare a tegumentului din zona perirectală
 11
Indicele Barthel al activităților zilnice

 Indicele trebuie utilizat pentru a inregistra ceea ce pacientul este capabil sa faca, nu pentru ceea ce ar
putea face
 Principalul scop este de a stabili gradul de independenta fata de orice ajutor, fizic sau verbal, chiar si
minor, indiferent de motiv.
 Necesitatea supervizarii se traduce prin faptul ca pacientul nu este independent
 Performanta pacientului ar trebui stabilita folosind cea mai disponibila sursa. Sursele obisnuite sunt
prietenii/rudele sau intreband pacientul, dar observarea directa si intuitia, de asemenea, importante.
 Instrucțiuni de completare: Alegeți valoarea numerică adiacentă afirmației care corespunde cel mai bine
nivelului curent de abilitate a pacientului, pentru fiecare dintre următoarele 10 categorii. Înregistrați
capacitatea funcțională obiectivată, fără elemente speculative.
 Informația poate fi obținută prin dialog cu pacientul (la nevoie si telefonic), de la o terță persoană care
este familiarizată cu abilitățile pacientului (spre exemplu o rudă), sau observațional.
 12
Indicele Barthel al activităților zilnice
Item Descriere Scor Mobilitate Imobil 0
Scaun Incontinent (sau necesitate de efectuare a unei clisme) 0 Scaun cu rotile independent, inclusiv la colțuri, etc. 1
Accident ocazional (o dată/săptămână) 1 Merge cu ajutorul (verbal sau fizic) al unei persoane 2
Continent 2
Urină Incontinent, sau sondat și incapabil să se descurce 0 Independent (dar poate folosi orice tip de ajutor, de ex. baston) 3
Accident ocazional (max. o dată/24 de ore) 1 Îmbrăcare Dependent 0
Continent (pentru mai mult de 7 zile) 2 Are nevoie de ajutor, dar poate face aproape jumătate din sarcină 1
Îngrijire personală Are nevoie de ajutor cu îngrijirea personală 0 fără ajutor
Independent (inclusiv nasturi, fermoare, șireturi, etc.) 2
Independent în îngrijirea feței/ părului/ dinților/ bărbieritului 1
(cu obiecte de îngrijire personală oferite) Scări Nu este capabil 0
Utilizarea toaletei Dependent 0 Are nevoie de ajutor (verbal, fizic, dispozitiv ajutător) 1
Are nevoie de ajutor, dar se poate descurca singur în anumite 1
Independent la urcare și coborâre 2
privințe
Îmbăiere Dependent 0
Independent (se așează și se ridică, se îmbracă, se șterge) 2
Independent (sau la duș) 1
Alimentație Nu este capabil 0 SCOR TOTAL 20
Are nevoie de ajutor la tăierea pâinii, întinsul untului pe 1 Data / Ora evaluării
pâine, etc. Asistent medical / Moașa care a efectuat evaluarea Nume și prenume
Independent (cu condiția ca mâncarea să fie la îndemână) 2 Semnătura
Transfer Nu este capabil – nu are echilibru când stă în șezut 0
Ajutor major (unul sau doi oameni, fizic), poate sta în șezut 1 □ Dependență totală = 0 p □ Dependență minoră = 11 - 19 p
Ajutor minor (verbal sau fizic) 2 □ Dependență majoră = 1 - 10 p □ Independență totală = 20 p
Independent 3
Surse: Collin C, Wade DT, Davies S, Horne V. The Barthel ADL Index: a reliability study. Int Disabil Stud. 1988;10(2):61-63; Mahoney FI,
Barthel DW. Functional evaluation: the Barthel Index. Md State Med J. 1965;14:61-65; Wade DT, Collin C. The Barthel ADL Index: a standard
measure of physical disability? Int Disabil Stud. 1988;10(2):64-67.
 13
Indicele Barthel al activităților zilnice

 Este considerat standardul de aur pentru evaluarea dizbilității și dependenței

pacienților
 Este considerată scala standard pentru utilizare în activități de cercetare
• Util in evaluare dizabilității și dependenței
• Statusului funcțional
• Nevoilor de bază
• gradului de autoîngrijire
• Imbunătățiri în starea pacientului
• Este copus din 10 itemi care măsoară funcționalitatea zilnică a persoanei, în special
activitățile zilnice și mobilitatea și care se referă la alimentație, transferul de pe pat
pe sacun, ingrijirea personală, mersul pe o suprafață plană, urcarea și coborârea
treptelor, îmbrăcarea, gradul de continență al pacientului
 14
SCALA MMSE DE EVALUARE ESTE.....

 Elaborat de Folstein în 1975

 Realizat pentru evaluarea statusul mental al pacienţilor
 Realizat pentru a diferenţia originea organică sau funcţională a patologiei acestora
 Utilizat in prezent pentru detecţia şi evaluarea progresiei tulburării cognitive din
Boala Alzheimer si alte tipuri de demente
 Este scurt şi uşor de efectuat
 Are o relevanţă înaltă fiind un instrument valid pentru detectarea şi urmărirea
progresiei tulburării cognitive asociată bolilor neurodegenerative
 Este cel mai utilizat test al statusului mental din lume
 Sensibil în urmărirea declinului cognitiv la pacienţi cu boala Alzheimer
înregistrându-se un declin de 1,8 - 3,2/an
 15
SCALA MMSE DE EVALUARE ESTE.....
Un test ce cuprinde mai multe intrebari grupate astfel :

Orientare în spaţiu: ţara,

judeţ, oraş, spital, etaj; Reamintire: reamintirea
Orientare în timp: an, cuvintelor repetate
anotimp, lună, zi, dată anterior

 Înregistrare: imediată, Limbaj: denumirea a două

repetarea cuvintelor; obiecte, repetarea unei
Atenţie şi concentrare: fraze, citirea şi întelegerea
scăderi succesive cu 7, unei propoziţii; scrierea unei
începând de la 100 sau
citirea unui cuvânt de la propoziţii; executarea a trei
sfârşit; comenzi;
Construcţia vizuală: copierea unui
desen
 SCALA MMSE DE EVALUARE A 16

STATUSULUI MENTAL
Scor EXPRIMARE
max. Întrebări Punctajul pacientului
2 Aratați pacientului 2 obiecte simple, ca de exemplu un ceas de
ORIENTARE mână și un creion și întrebați-l cum se numesc acestea.
5 ”În ce an suntem? Anotimpul? Data? Ziua din săptămână? Luna?” 1 "Repetați fraza: Fără dacă parcă sau".
5 ”Unde suntem acum: Țara? Județul? Orașul? Spitalul? Etajul?”
MEMORARE 3 "Luați hârtia în mâna dreaptă, împăturiți-o pe jumătate și puneți-
3 Examinatorul numește în mod clar și lent trei obiecte fără legătură între ele, o pe podea." (Examinatorul dă pacientului o bucată de hârtie
apoi roagă pacientul să repete numele celor trei obiecte. albă).
Răspunsul pacientului este utilizat pentru punctaj. 1 "Vă rog să citiți acest lucru și să faceți ceea ce spune."
Examinatorul repetă numele obiectelor până pacientul le învață pe toate, (Instrucțiunea scrisă este "Închideți ochii").
dacă este posibil. 1 "Realizați și scrieți o propoziție despre orice."
Numărul încercărilor: _________ (Această propoziție trebuie să conțină un substantiv și un verb.)
ATENȚIE 1 "Vă rog să copiați această imagine."
5 "Aș dori să numărați descrescător din 7 în 7 începând de la 100 ( 93, 86,79, (Examinatorul dă pacientului o bucată de hârtie albă și îl roagă să
72, 65, ...) Vă opriți după 5 răspunsuri.
deseneze simbolul de mai jos. Toate cele 10 unghiuri trebuie să
O altă variantă: ”Spuneți cuvântul LUMEA în ordine inversă.” (AEMUL)
fie prezente și 2 trebuie să se intersecteze.)
REAMINTIRE
3 "Mai devreme v-am spus numele a trei obiecte. Puteți să îmi spuneți care au
fost acele obiecte?"

Interpretarea rezultatelor: Scor ˂24 = Anormal; Scor ˂21 =

SCOR TOTAL
Risc crescut de demență; Scor 0-17 = Afectare cognitivă 30

Data / Ora evaluării

severă Adaptat după Rovner BW, Folstein MF. Mini-mental state exam in clinical practice. Hosp Pract. 1987; 22(1A): 99,103, 106,110)
 17
SCORUL MMSE ȘI INTERPRETAREA

 Scorul total se obtine prin sumarea punctelor acordate fiecărui item.

 Valoarea totală a scorului egală cu 30 puncte indică performanţă
cognitivă bună.
 Valoarea totală a scorului mai scazuta de 23 puncte indică prezenta
unei deteriorari cognitive
 20 – 23 puncte deteriorare cognitiva usoara
 10 – 19 puncte deteriorare cognitiva moderata
 1 – 9 puncte deteriorare cognitiva severa
 18
SCALA PENTRU EVALUAREA DEPRESIEI HADS

 Această scală elaborată de Zigamond și Snaith (1983), Snaith și Zigamond (1994) și

tradusă în nenumărate limbi este extrem de simplă, cuprinde două părți, una
destinată identificării simptomelor de depresie și alta destinată identificării
simptomelor de anxietate.
 Chestionarul este bazat pe 14 întrebări, 7 din ele vizând depresia iar 7 anxietatea.
Rezultatele testului sunt sub forma datelor ordinale, înțelegându-se că pentru fiecare
categorie, anxietate și depresie, va fi generat un scor între 0 și 21.
 Un scor mai mare de 8 pentru oricare din categorii reprezintă un nivel de risc ridicat
pentru apariția depresiei sau al anxietății.
 HADS a fost concepută pentru a oferi un instrument simplu și totuși de încredere
pentru utilizarea în practica medicală.
 19
ALTE INSTRUMENTE DE EVALUARE A
DEPRESIEI

 Scala de evaluare a depresiei Hamilton

Scala de evaluare a depresiei Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale) reprezintă standardul
pentru scalele de depresie, neavând rival în psihiatria generală. Este cea mai utilizată scală pentru
descrierea gradului de severitate şi cum decurge evoluţia sub tratament, precum şi ca referinţă
pentru alte instrumente.Hamilton îşi descrie scala de depresie ca un instrument pentru evaluarea
simptomelor pacienţilor diagnosticaţi cu depresie şi nu ca instrument diagnostic. Cea mai
utilizată versiune este cea cu 17 itemi.
Scala de depresie Zung - Scala de depresie Zung (Zung Self-Rating Depression Scale) este o
scală de autoevaluare, care conţine 20 de itemi referitori la depresie. De menţionat că 4 dintre
aceştia se referă la simptome somatice.
 SCALA PENTRU
A

Mă simt încordat sau nervos:

D A

Am impresia că fac totul mai încet:

20
3 Majoritatea timpului 3 Aproape tot timpul

EVALUAREA DEPRESIEI 2
1
0
O bună parte din timp
Din când în când, ocazional
Deloc
2
1
0
Foarte des
Câteodată
Deloc

HADS 0
1
Mă bucur încă de lucrurile care mă bucurau și înainte:
La fel de mult
Nu la fel de mult
0
1
Am un fel de senzație de teamă de parcă aș avea fluturi în stomac:
Deloc
Ocazional
2 Doar puțin 2 Destul de des
3 Aproape deloc 3 Foarte des
Am o senzație de teamă ca și cum ar urma să se întâmple Mi-am pierdut interesul pentru cum arăt:

Bifați caseta de lângă răspunsul 3

cel mai apropiat de modul în care
v-ați simțit în ultima săptămână.
Nu vă gândiți prea mult la
ceva foarte rău:
Da, întradevar și destul de rău 3 Categoric
Da, dar nu așa de rău Nu mai dau importanță înfățisării atât cât ar trebui
2 2
1 Puțin, dar nu mă îngrijorează 1 Poate că nu mai dau chiar atâta importanță înfățișării
0 Deloc 0 Dau la fel de multă atenție înfățisării ca înainte
0
Pot să râd și să văd partea bună a lucrurilor:
La fel de mult ca înainte 3
Simt nevoia să mă mișc ca și cum nu aș putea să stau locului:
Foarte mult
1
2
Nu atât de mult ca înainte
Mult mai puțin ca înainte
2
1
Destul de mult
Nu așa de mult

răspunsurile dvs.: răspunsul dat 3 Deloc

Îmi trec prin minte gânduri îngrozitoare:
0 Deloc
Aștept cu bucurie să fac anumite lucruri:
3 O mare parte din timp 0 La fel de mult ca înainte
imediat este cel mai bun. 2 Destul de des 1 Mai puțin ca înainte
1 Din când în când, dar nu prea des 2 Mult mai puțin ca înainte
Interpretarea rezultatelor: 0 Doar ocazional
Mă simt bine dispus:
3 Aproape deloc
Simt dintr-o dată că mă cuprinde panica:
0-7 = Normal; 3
2
Niciodată
Nu așa de des
3
2
Foarte des
Destul de des
1 Uneori 1 Nu așa de des
8-10 = La limita anormalului; 0 Majoritatea timpului 0 Deloc
Pot să stau liniștit și să mă simt relaxat: Îmi face plăcere să citesc o carte bună, să mă uit la o emisiune TV sau să
11-21 = Anormal ascult un program de radio:
0 Categoric 0 Adesea
1 De obicei 1 Uneori
2 Nu așa de des 2 Nu așa de des
3 Deloc 3 Foarte rar
 21
EVALUAREA RISCULUI DE CĂDERE

 Orice pacient internat este susceptibil de a suferi căderi de la același nivel sau nivele diferite, din diverse
cauze, personale sau ambientale (factori intrinseci și extrinseci), cu diferite consecințe, de diferite tipuri și
gravități, cu repercursiuni imediate și/sau în timp asupra stării sale de sănătate.
 Căderile sunt responsabile, în general, de cca. 70 % din decesele prin accidente la persoanele cu vârste mai
mari de 75 de ani. Un sfert din toate persoanele cu vârste mai mari de 65 de ani și jumătate din bătrânii de
peste 80 de ani suferă cel puțin o cădere pe an.
 Cel puțin 84 % din evenimentele adverse care se întâmplă având ca protagonist un pacient spitalizat fac
referire la o cădere. Căderile în ambitul intra sau extra spitalicesc au drept consecință, în 5 % din cazuri, o
incapacitate temporară sau permanentă a individului, complicații în pronosticul problemei sale de sănătate și
necesitatea de noi îngrijiri și tratamente de tip medical sau medico-chirurgical. Un 5 % din toate căderile au
consecințe grave pentru pacient.
 Incidența căderilor este considerată un indicator indirect al calității îngrijirilor medicale iar prevenirea lor o
necesitate tot mai apreciată în ce privește calitatea serviciilor medicale” (Organizația Mondială a Sănătății).
 22
DE CE AVEM NEVOIE DE UN INSTRUMENT DE
EVALUARE A RISCULUI DE CĂDERE ?
 A. Identificarea pacienților cu cel mai mare risc de a suferi căderi, apreciind și prezentând factorii
intrinseci și extrinseci de risc;
 B. Reducerea numărului de căderi prin intermediul aplicării măsurilor preventive și identificarea
cauzelor producerii acestora;
 C. Prevenirea căderilor prin autoleziune sau datorită leziunilor suferite din partea altora;
 D. Determinarea incidenței acestor tipuri de accidente și analizarea cauzelor lor;
 E. Standardizarea utilizării măsurilor de limitare și prevenire a căderilor
 F. Asigurarea transferului de informații între membrii corpului medico-sanitar în ceea ce privește
pacienții cu risc de cădere prin intermediul unui registru de notificări în care să se regăsească
incidente, cauze și strategii de îmbunătățire.
 G. Educarea pacienților și a personalului medical în ceea ce privește prevenirea căderilor
 23
SCALE DE EVALUARE A RISCULUI DE
CĂDERE
 Scala Hendrich II pentru evaluarea riscului de căderi

Factor de risc Punctaj CE ESTE RISCUL DE CĂDERE?

Risc de cădere reprezintă o asociere de
risc

Confuzie / Dezorientare / Impulsivitate 4

factori intrinseci și extrinseci care favorizează
Depresie simptomatică 2
producerea căderii pacienților
Eliminare alterată 1

Amețeală / Vertij 1

Genul masculin 1 Testul "Ridică-te și mergi" - Ridicarea din scaun

Orice medicație antiepiletică (anticonvulsivantă) Abilitatea de a ridica dintr-o singură mișcare – Fără
0
administrată (Carbamazepină, Gabapentine, pierderea echilibrului la pășire
Fenobarbital, Phenytoin, Primidone, Topiramate, 2
Trimethadione, Acid Valproic, Divalproex Sodium, Se ridică de pe scaun dintr-o singură încercare 1
Ethotoin, Ethosuximide, Felbamate, etc.) Se ridică de pe scaun din mai multe încercări (cu
3
succes)
Orice medicație de tip Benzodiazepină administrată Nu este capabil să se ridice fără asistare în timpul
(Alprazolam, Clonazepam, Clorazepam, Diazepam, 1 testului
4
Lorazepam, Midazolam, Oxazepam, Triazolam, etc.)
Un punctaj de 5 sau mai mare = Risc crescut
Sursa: The Hartford Institute for Geriatric Nursing, New York
University, Rory Meyers College of Nursing
 24
PROFILUL PACIENTULUI CU RISC DE
CĂDERE
 Pacienții cu vârstă mai mare de 65 de ani sau mai mică de 5 ani;
 Pacienții pe care putem să îi includem corespunzător patologiei, patologie care se poate asocia cu
următoarele antecedente:
- Dezorientare;
- Tulburări mintale;
- Deficit senzorial:
- Care se pot ridica numai ajutați;
- Care au restricții de mișcare în pat;
 Medicație de risc.
 Necesități speciale: incontinență, vomă…
La toate acestea se pot adăuga si factorii de risc
https://ingrijire-seniori.ro/mobilizarea/
 25
Factori de risc pentru căderi
Factori extrinseci persoanei

Riscuri ambientale generale: Riscuri ambientale: Riscuri de împrejurări referitoare

 Iluminare inadecvată;
 Podea alunecoasă;
 Suprafețe neregulate;
 Bariere arhitectonice;
 Spații reduse;
 Mobilier inadecvat (de joasă
înălțime);
 Spații necunoscute de către
pacient;
 Condiții meteo adverse;
 Orografia terenului;
 Căi de acces inadecvate
 Înălțime inadecvată a patului ;
 Absența dispozitifelor de fixare
a roților patului;
 Înălțimea și dimensiunile
limitatoarelor patului;
 Spații reduse;
 Dispozitive și mobilier care,
datorită lipsurilor ergonomice,
se comportă ca obstacole;
 Lipsa, ineficiența sau proasta
funcționare a dispozitivelor de
sprijin a mobilității;
 Deplasarea sau stabilizarea
la toți pacienții:
 Încălțăminte sau îmbrăcăminte
indecvate (pantofi cu șireturi
desfăcute, pantaloni foarte
lungi…);
 Lipsa sau neadaptarea
ochelarilor sau audifoanelor;
 Carența de ajutor tehnic pentru
a se deplasa atunci când este
nevoie.
 26
Scala riscurilor de cădere J. H. Downton

CADERI NU 0 STARE ORIENTAT 0

ANTERIOARE MENTALĂ
DA 1 CONFUZ 1

NICIUNUL NICIUNUL

TRANCHILIZANTE.SEDATIVE 1 TRANCHILIZANTE.SEDATIVE 1

HIPOTENSOARE (NEDIURETICE) 1 NORMALĂ 0

MEDICAȚIE DEPLASARE
ANTIPARKINSONIENE 1 SNGURĂ CU AJUTOR 0

ANTIDEPRESIVE NESIGURĂ CU AJUTOR 1

ALTE MEDICAMENTE 0 IMPOSIBILĂ DEPLASAREA 0

NICIUNU 0

DEFICIT ALTERAȚIE VIZUALĂ 1 Risc mare = când suma punctelor ob inute în urma
SENZORIAL evaluării riscurilor este mai mare de 2
ALTERARE AUDITIVĂ 1

EXTREMITATI (ICTUS...)1
 27
MĂSURI DE LIMITARE A CĂDERILOR

Măsuri pentru adulții cu risc evaluat de cădere

 Internare în apropierea camerei asistentelor;
 Pat cu înălțime mică, roți blocabile, limitatoare cădere ridicate;
 Buton sonerie apel asistente aproape;
 Avizarea apar însoțitorilor asupra riscului de cădere;
 Informarea pacientului în vederea colaborării cu personalul sanitar pentru nevoi personale (deplasări
baie, WC, etc);
 Utilizare încălțăminte adecvată;
 Indicator „Risc mare/mic/mediu de cădere” așezat vizibil, în apropierea patului
 28
Recomandări de reducere a căderilor
la domiciliu
Baia:
 Menține pardoseala uscată după efectuarea dușului. Dacă este posibil, așezați în baie un covor din material antiderapant,
bine fixat pe pardoseală pentru a nu favoriza alunecarea sau împiedicarea;
 Instalați mânere de sprijin pe perete, în zona dușului; Nu utiliza niciodată, pentru sprijin, un suport de prosop, săpunieră
de perete, rafturi și alte accesorii care nu sunt puternic fixate de pereți;
 Puneți pe fundul căzii sau platoului de duș un covor antiderapant, special fabricat în acest scop;
 Dacă nu aveți o bună stabilitate, utilizați un scaun de duș un accesoriu manual pentru a vă dușa;
 Nu închideți ușa camerei de baie;
 Instalați, eventual, un telefon în baie sau țineți telefonul mobil la îndemănă;
 Instalați un furtun de duș mai larg decât normal pentru dușul manual;
 Dușați-vă numai însoțit de un aparținător sau îngrijitor personal;
 Iluminatul; Este mai sigură iluminarea uniformă a întregului dormitor decât cea focalizată;
 Adăugați lumină în zonele obscure;
 Puneți draperii ușoare la ferestre pentru a reduce din strălucirea ferestrelor sau ușilor
 29
Recomandări de reducere a căderilor
la domiciliu
Dormitorul:
 Ridicați-vă cu grijă după ce ați stat așezat sau întins pe pat. Așezați-vă, mai întâi, pe marginea patului sau pe un
scaun, până în momentul în care sunteți sigur că nu amețiți;
 Purtați încălțăminte solidă, cu talpă fină dar nu alunecoasă;
 Îmbunătățiți iluminarea dormitorului;
 Puneți becuri cu lumină fluorescentă a căror utilizare costă mai puțin. Utilizați ecrane pentru a diminua lumina
orbitoare;
 Organizați îmbrăcămintea în așa fel încât să ajungeți la ea cu ușurință;
 Așezați îmbrăcămintea în dulapuri de asemenea manieră încât să nu fie situată mai jos de înălțimea genunchilor sau
mai sus de înălțimea toraceului;
 Nu purtați îmbrăcăminte prea lungă sau prea largă;
 Asigurați-vă că întotdeauna aveți telefonul aproape de dvs;
 Nu utilizați covor alunecos.
 30
Recomandări de reducere a căderilor
la domiciliu
Scările
 Asigurați-vă că treptele scărilor nu prezintă iregularități;
 Asigurați-vă că scările nu sunt alunecoase;
 Puneți o bandă de culoare în partea superioară a tuturor treptelor pentru a putea vedea mai bine scara.
De exemplu, dacă sunt de culoare închisă, utilizați o culoare deschisă sau chiar o bandă fosforescentă;
 Nu lăsați pe scară lucruri de care vă puteți împiedica (cărți, îmbrăcăminte sau încălțăminte, etc.) și nici
în zonele în care vă deplasați prin casă;
 Nu lăsați covorașe de mici dimensiuni pe podea alunecoasă sau fixați-le cu o bandă dublu adezivă;
 Scările să fie prevăzute cu balustradă pe ambele laturi;
 Atunci când urcați scările, sprijiniți-vă cu cel puțin o mână de balustradă, concentrați-vă pe urcarea
scării și nu vă distrageți din cauza unor zgomote bruște.
 Niciodată nu duceți în mână pachete care v-ar putea împiedica să vedeți treapta următoare, mai ales la
coborâre.