CURS

MODULUL 37
NURSING COMUNITAR ȘI ÎNGRIJIREA
PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

SĂNĂTATEA FAMILIEI
“Sănătatea familiei este abilitatea ei continuă de a menţine o structură a sistemului
familiei care să faciliteze îndeplinirea funcţiilor definite în interacţiune cu sistemele
sociale, politice, economice şi sanitare”. Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sănătatea
familiei poate fi definită ca: “Deţinerea capacităţilor şi resurselor pentru a îndeplini normele
de dezvoltare a fiecărei etape din ciclul vieţii familiei”.
O familie sănătoasă poate fi numită şi evaluată după abilitatea sa de a îndeplini autoîngrijirea
esenţială sau capacitatea de îngrijiri independente, să apeleze cât mai puţin la sisteme,
organizaţii sau instituţii care pot prelua din sarcinile familiei. Cu cît o familie îşi poate păstra
integritatea structurală şi funcţională şi este mai puţin dependentă, cu atât este mai sănătoasă.
Pentru studiul familiei şi măsurarea sănătăţii ei, OMS recomandă cel puţin patru indicatori:
 demografici
 medicali
 sociologici
 economici.
Funcţiile şi sarcinile familiei legate de sănătate
 Asigurarea de hrană, adăpost, îmbrăcăminte adecvată.
 Menţinerea unui mediu fizic casnic ce sprijină sănătatea.
 Menţinerea unui mediu casnic psiho-social care sprijină sănătatea.
 Asigurarea de resurse pentru păstrarea igienei personale.
 Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.
 Educaţia pentru sănătate.
 Promovarea sănătăţii (alimentaţie, exerciţii fizice).
 Luare de decizii legate de sănătate şi boală.
 Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare.
 Recunoaşterea tulburărilor stării de sănătate.
 Solicitarea îngrijirii sănătăţii.
 Solicitarea îngrijirii îmbolnăvirii.
 Solicitarea îngrijirii danturii.
 Primul ajutor.
 Urmărirea medicaţiei prescrise şi neprescrise.
 Îngrijirea bolii acute sau cronice.
 Îngrijirea pentru recuperare.
 Implicarea în sănătatea comunităţii (spiritul bun, umanitar).
 Programe naţionale.
Indicatorii sănătăţii familiei
Utilizarea conceptului de Sănătate a Familiei porneşte de la faptul că o persoană în
dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată, şi uneori pentru totdeauna,
de mediul familial. Chiar dacă persoana respectivă nu aplică în mod tradiţional cultura
familiei din care îsi are originea, ea face permanent referinţă, chiar negând, la familia
genitorilor săi.
Pentru a putea aprecia sănătatea familiei în toată complexitatea ei ca înfiinţare, evoluţie,
satisfacerea funcţiilor şi dezvoltarea, pot fi puse la dispoziţie diferite metode analizând
structura, relaţiile, funcţiile si diferiţi indicatori:
a) Indicatori demografici- se referă la structura familiei şi evenimente care intervin în
aceasta:
Structura familiei:
 număr de persoane care compun familia (mărimea);
 vârsta;
 nivelul de instruire;
 ocupaţia şi tot ce derivă din ea (nivel cultural, material).
Aceste descrieri se fac, în general, în raport cu capul familiei.
Mărimea medie a familiei: este reprezentată de numărul membrilor familiei. Acest indicator
este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor şi oferă date interesante
cu importanţă chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale şi de sănătate. Ca urmare
a scăderii natalităţii în ţările dezvoltate, fenomen înregistrat în ultimii ani şi în România,
numărul copiilor pe familie a scăzut, a crescut numărul familiilor fără copii, al celibatului şi al
familiilor formate dintr-o singură persoană. Ce este important însă că indicatorii structurali şi
de mărime impun noi tendinţe de asistenţă medicală şi socială a familiei. La numărul mare de
familii cu persoane singure sau fără copii, sistemele sociale sunt obligate să preia sarcini care
altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei.
Tipuri de familie. Importanţa acestui indicator în asociere cu cele de mai sus este că
determină consecinţe pe plan medical:
 deplasarea centrului de greutate a solicitărilor medicale din domeniul materno- infantil
spre persoanele vârstnice;
 restructurarea sistemului de asistenţă medicală cu accent pe serviciile sociale destinate
categoriilor dezavantajate şi la risc;
 necesitatea colaborării serviciilor de sănătate, mai acut ca oricând, cu organizaţii şi
instituţii care au preocupări în noile probleme apărute.
Indicatori demografici dinamici:
 divorţialitatea ;
 mortalitatea generală şi specifică ;
 sporul natural.
Deşi par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce şi la consecinţe pe plan
medical dar, şi dezvoltarea asistenţei medicale poate influenţa, la rândul ei, aceşti indicatori
(ex. mortalitatea specifică).
b) Indicatori sociali- domeniu de preocupare a profesioniştilor din asistenţă socială şi
sociologie, instituţii cu care domeniul sănătăţii şi mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie
să aibă o foarte strânsă colaborare şi acţiuni în parteneriat. Nu rareori problema pentru care
este solicitat medicul de familie este o problemă prioritar socială şi secundar medicală.
c) Indicatori economici nu constituie în mod direct preocuparea profesioniştilor din sănătate
dar, nu este indiferent nivelul economic faţă de fenomenul sănătate – boală:
 costul bolii pentru familie;
 nivelul de dezvoltare economică a ţării;
 venitul mediu pe membrii de familie ;
 nivelul de dezvoltare, urbanizare şi industrializare;
 familia şi membrii săi contribuabili solidari la sistemul de sănătate.

d) Indicatori medicali:
 Prevalenţa factorilor de risc în familie;
 Prevalenţa bolilor în familie;
 Agregarea bolilor în familie.
FACTORII DE RISC specifici familiei şi problemele de sănătate induse de ei:
ETAPA FACTORII DE RISC
Cuplul şi - lipsa de cunştinţe privind
familia planificarea familială
aşteptând - căsătoria adolescenţilor
copiii, - lipsa de cunoştinţe privind
părinţi rolurile conjugale şi sexuale şi
tineri acomodările
- lipsa îngrijirilor prenatale
- alimentaţia necorespunzătoare
- sub- şi supragreutatea
- obiceiuri alimentare nesănătoase
- fumat, alcool, droguri, cafea
- primipară sub 16 ani sau peste
35 de ani
- antecedente de HTA
- infecţii în timpul sarcinii ca:
rubeolă, sifilis, gonoree
- factori genetici
- factori economici
- pericole legate de locuinţă
Familia cu - locuinţă periculoasă
copii - cămin nestimulant
şcolari - folosirea incorectă a resurselor
pentru copii
- mediu sărăcăcios
- maltratarea, neglijarea copiilor
- model de viaţă de utilizare a
instituţiilor sociale, copii mulţi
apropiaşi de vârstă
- stima de sine redusă
PROBLEME DE SĂNĂTATE
- dispareunie
- căsătorie nereuşită
- sarcină la vârsta
adolescenţei
- naşteri de copii prematuri
sau cu greutate mică
- traumatisme la naştere
- malformaţii congenitale
- accidente
- moartea subită a sugarulu
- tulburări de comprtament
- probleme de văz şi limbaj
- boli transmisibile
- probleme şcolare
- carii dentare
- retardare mintală
- boli maligne
- boli psihice
- accidente casnice
- sub- şi suprapondere
 - copil – „ţap ispăşitor”
- infecţii, accidente, spitalizări
- părinţi imaturi, dependenţi,
incapabili pentru responsabilităţi
- pedeapsa fizică pentru ascultare
- substanţe toxice neprotejate în
casă
- sub- şi supraalimentaţia
Familia cu - origine rasială şi etnică a familiei - morţi violente şi
adolescenţi - stiluri de viaţă şi comportament traumatisme
- inabilitatea soluţionării - alcoolism, folosirea de
problemelor droguri
- factori socio-economici care - sarcină nedorită
contribuie la relaţia cu colegii - boli cu transmisie sexuală
- familia preţuieşte agresivitatea şi - boli psihice
competiţia
- valorile familiei inflexibile
- atitudini riscante
- conflicte între părinţi şi copii
- presiuni de a împlini speranţele
familiei
Familia cu - HTA, diabet, obezitate - boli cardiovasculare
adulţi de - fumat, sedentarism - coronaropatii
vârstă - alimentaţie bogată în colesterol - AVC
mijlocie - modele ale personalităţii legate - cancer
de stres - accidente
- predispoziţie genetică, sex, rasă - omucideri, sinucideri
- folosirea contraceptivelor orale - boli mintale
- specificul zonei geografice - paradontopatii, edentaţie
- obiceiuri alimentare
- alcool, scandal
- poluanţi naturali
- clasa socială, locuinţă
 - depresie, gingivite
Familia - vârsta, pensionarea
cu adulţi - interacţiunea medicamentelor
vârstnici - depresia, tulburări metabolice
- boli endocrine şi cronice
- pierderea partenerului
- venitul redus
- alimentaţia necorespunzătoare
- sedentarism
- mediile, stilurile de viaţă trecute
- lipsa pregătirii pentru moarte
- confuzie mintală
- scăderea acuităţii vizuale
- tulburări de auz
- HTA, depresie
- boli acute infecţioase
(gripă, pneumonie)
- leziuni ca: arsuri, căderi
- moarte fără demnitate