CURS 3

BOLI CU AGREGARE FAMILIALA

Factorii de risc medical sau social pe care o familie ii poate avea:
• factorii genetici;
• locuinta necorespunzatoare;
• alimentatia necorespunzatoare;
• obiceiuri necorespunzatoare;
• relatii necorespunzatoare;
• stresuri familiale.
Factori de risc externi care pot fi intretinuti de familie:
• consum excesiv de sare ,glucide,lipide.
• fumatul "in familie"
• consumul de alcool "in familie"
• sedentarismul
• agresivitatea
• abandonul, etc
PATOLOGIA FAMILIEI
Infertilitatea conjugala;
Contestarea relatiilor de filiatie;
Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat ;
Violenta familiala.
a. Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare
sexuala normala (3 raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode
contraceptive.
Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:
6 luni (50% sanse)
1 an (90% sanse)
2 ani (10% sanse)
Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.
Clasificare:
-Infertilitatea de cauza feminina
-Infertilitatea de cauza masculina

Infertilitatea de cauza feminina:

I primara – absenta sarcinii in antecedente;
I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina;
I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale ;
I voluntara – prin mijloace contraceptive;
I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele
infertile lunare.
Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara.
Anomalii ale spermatogenezei:
- infectii congenitale;
- epididimite;
- orhite: urliana, TBC, gonococica; varicocel, tumori, iradieri;
- medicamente: sulfamide, narcotice;
- tabagism;
- alcoolism ;
- boli carentiale;
- expunerea la temperaturi excesive.

La nivelul cailor ejaculatorii: epididimite (Definitie: Epididimul este un organ cu

forma cilindrica, lung, incolacit, ce se afla in spatele testiculelor. Rolul sau este
acela de a colecta si transporta sperma, fiind legat de canalul ejaculator printr-
un duct numit canal asyncent. Epididimita este o inflamatie a epididimului. De
multe ori, se extinde si la nivelul testiculelor, caz in care vorbim de epididimo-
orhita)
b. Contestarea relatiilor de filiatie
Codul familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta
intre copil si parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii,
paternitatea se bazeaza pe prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care
stipuleaza :”copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei”.
Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se stabileste conceptia
copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a mamei
(300 zile de la conceptia copilului) .
Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul
legal al conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul
casatoriei,presupune conceptia copilului in casatorie, deoarece este durata cea
mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini viabile. Deci, copilul nascut
<300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la realizarea ei este
socotit conceput in timpul casatoriei.
Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii:
lipsa certificatului de nastere;
furtul/schimbul de copii;
nou-nascuti/sugari/copii abandonati;
pruncucidere.
Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de
paternitate conform principiului “pater is est quem nuptiae demonstrant”.
Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie,
sterilitate etc, si contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe
obligatia de fidelitate din partea sotiei, se considera ca un copil este, juridic,
descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat.
Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a
doua casatorie (caz de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti
succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub influenta prezumtiei de paternitate.
Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara
sau testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele
copilului (copilul este reclamant).
In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de
catre prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un
barbat incriminat de la o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea
ca fiind posibila (posibilitate, nu certitudine),

c) Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat

In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a
modului de viata de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari,
stresuri datorate fragilitatii sistemului familial, care nu este pregatit de a face
fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua de la indiferenta
catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice. Dezvoltarea unei
paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie de
amanunte referitoare la membrii familiei analizate:
Referitor la parinti:
experiente traumatizante in propria copilarie;
casatorie timpurie;
crescuti in familii monoparentale;
boli psihice;
imaturitate psiho-afectiva;
alcoolism in familiile de origine.
Referitor la copii:
prematuritate;
handicap psiho-somatic;
Copil nedorit ;
Copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie
etc.
Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)
Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.
Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu
mult sub nivelul cazurilor existente in realitate, situatie datorata:
-frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite “obisnuinta” in familiile
sau cazurile respective);
- lacunelor legislative;
- lipsei instrumentelor de depistare si raportare;
- neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali.

Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale

sindromului respectiv.
Acesta implica:
- existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase,
cutanate, organice);

- conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat;

- atitudine parentala/tutorala semnificativa.

Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata

in anturajul copilului, baby-sitter, tutore, pedagog.Un triplu aspect: medical,
social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.

Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al dr. Tardieu-Silverman

Leziuni somatice: stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-
ponderal, lipsa de igiena;
Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie
parcelara;
Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre,
oasele fetei ;
Hematoame subdurale;
Contuzii viscerale diverse.
Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime
variabila si nici o explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea
acestora, cu exceptia unei agresiuni.
Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza
leziunile somatice:
Apatie, dezinteres,tristete;
Frica fata de adulti, cu accese de panica;
Iritabilitate, cu agitatie si plans;
Retard al achizitiilor psihosomatice .
Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat:
enurezis, tulburari de comportament, de alimentatie, de somn .

In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate

si indelungate, cu nu statut social propriu: un copil din afara casatoriei
prezente, etc.
Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de
comportament, pe fondul imaturitatii.
Prezinta adesea:
- etilism (unul sau ambii);
- alienare mintala/dezvoltare mintala limitata;
-dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive;
- un fond pervers sexual sau comportamental ;
- psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive.

La aceste situatii adaugam nivelul cel mai de jos al saraciei, insecuritatea

profesionala, familia numeroasa, conditiile improprii de locuit.
Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele
sociale inalte, chiar daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de
evidentiat.
d) Violenta familiala .

Forme de manifestare:
Violenta fizica -corporala:
cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei
invaliditati permanente sau care au pus in pericol iminent
de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei
(hematoame, escoriatii, arsuri)
de gravitate minora de atentionare (“alarma”)
sexuala:
- viol/tentativa de viol;
- abuzarea fizica sexuala a minorilor;
- abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare
sau discernamant.

Violenta psiho-afectiva
agresiune psihica acuta:
-violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;
-crize de gelozie;
-persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor,
-agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent;
-maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).
Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul
-impiedicarea – sub amentintare – a exercitarii profesiei, accesului la
scolarizare, educatie, cultura, recreere; impiedicarea la servicii de
ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru
medicamente, recuperare etc.)
Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei
familiale
Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei)
circumstante ale casatoriei;
- relatiile afective ;
- intruziunea persoanelor din exterior in familie;
- nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite;
varsta la casatorie ;
-influente negative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a
distributiei traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala)
locuinta proprie ;
-discordante religioase si/sau de cultura, educatie.
Conjugopatii dobandite
-alcoolism uni-bi-conjugal;
-boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena;
-disfunctii in relatiile conjugale (sexuale);
-somajul/pierderea statutului economic si social;
-gestiunea proasta a fondurilor familiei;
-neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la
real);
-exercitarea deficitara a rol-statusului in familie;
-esecul educational/scolar al copiilor ;
-boli organice aparute intre timp;
-lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare,
relatii glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai
familiei).