Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

Situatii patologice

1.sociale:

- primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei

- mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal

- tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri divergente, devitalizate,

pasive)

- confort deficitar material in sanul familiei

- intruziunea unor persoane straine in familie

- diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de educatie

sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)

2.psihologice

- conflicte, stari tensionale, indiferenta

- lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei

- comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa

- legaturi extra-conjugale

- abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul inocent)

- decesul unui membru al familiei

3.Modele imprimate:

- alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de comportament

alimentar)

- uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)

- mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-anticari,

industria chimica, personal medical etc.

- igiena vietii

- ritmul activitate-odihna

4. Conditii somato-psihice

1
- boli fizice/psihice ale unui membru al familiei

- deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie

- nasterea unui copil cu handicap

BOLI CU AGREGARE FAMILIALA

Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase, acestea trebuie

depistate si vor fi initiate masuri profilactice pentru aceste boli.

Patologia familiei

a. Infertilitatea conjugal

b. Contestarea relatiilor de filiatie

c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat

d. Violenta familiala

a.Infertilitatea conjugala

Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3
raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive. Timpul acordat unui cuplu pentru
obtinerea unei sarcini este de:

6 luni (50% sanse)

1 an (90% sanse)

2 ani (10% sanse)

Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.

b. Contestarea relatiilor de filiatie

Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si parintii sai.
Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul “mater est quem gestatio demonstrant” este
atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se bazeaza pe prezumtia legala stabilita de
art. 53 CF care stipuleaza :”copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei”. Identic se
procedeaza si in cazul divortului, daca se stabileste conceptia copilului in timpul casniciei si nasterea sa
inainte de a doua casatorie a mamei (300 zile de la conceptia copilului) .

Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. Daca
aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia copilului in casatorie, deoarece
este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini viabile.

2
Deci, copilul nascut 180 zile de la realizarea ei este socotit conceput in timpul casatoriei.

• Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii:

• lipsa certificatului de nastere

• furtul/schimbul de copii • nou-nascuti/sugari/copii abandonati

• pruncucidere

• Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate conform principiului
“pater is est quem nuptiae demonstrant”.

Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si contesta
prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei, se considera ca un
copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat. Pot apare conflicte de
paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie (caz de dubla paternitate) , cand
cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub influenta prezumtiei de paternitate. •
Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau testamentara sau prin
actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este reclamant).

• In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre prezumtivul tata sau
prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat incriminat de la o paternitate (certitudine)
sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu certitudine),

Metodele de cercetare folosite sunt:

• masurarea duratei sarcinii

• capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie) •

cercetarea dermatoglifelor

• cercetarea grupelor sanguine si serice

• amprenta genetica

c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat

In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata de pana
atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului familial, care nu
este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua de la indiferenta catre
aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.

Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie de amanunte
referitoare la membrii familiei analizate:

referitor la parinti:

3
 experiente traumatizante in propria copilarie

casatorie timpurie

crescuti in familii monoparentale

boli psihice

imaturitate psiho-afectiva

alcoolism in familiile de origine

referitor la copii:

prematuritate

handicap psiho-somatic

copil nedorit

copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.

Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)

Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri. In ultimile decenii s-au semnalat o suma de
studii referitoare la acest subiect, depistarea sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din
cele mai complicate actiuni.

Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul cazurilor
existente in realitate, situatie datorata:

frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite “obisnuinta” in familiile sau cazurile

respective)

lacunelor legislative

lipsei instrumentelor de depistare si raportare

neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali

Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv. Acesta
implica:

1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice);

2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat

4
3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa. Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o
ruda apropiata aflata in anturajul copilului, baby-sitter, tutore, pedagog.

Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.

Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman

- Leziuni somatice:

Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena

Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie parcelara

Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre, oasele fetei
Hematoame subdurale

Contuzii viscerale diverse

Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica
nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni.

-Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza leziunile somatice:
Apatie, dezinteres,tristete

Frica fata de adulti, cu accese de panica

Iritabilitate, cu agitatie si plans

Retard al achizitiilor psihosomatice

Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis, tulburari de

comportament, de alimentatie, de somn

In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate, cu u statut
social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc. Parintii insisi au o serie de caracteristici care
explica tulburarile de comportament, pe fondul imaturitatii. Prezinta adesea:

etilism (unul sau ambii)

arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata

dezechilibre psihice cu trecere la acte aggressive

un fond pervers sexual sau comportamental

psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive

5
La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa, conditiile
improprii de locuit. Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale
inalte, chiar daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.

Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru tratarea leziunilor si
complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a cazului.

Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru stabilirea
diagnosticului.

d) Violenta familiala

Forme de manifestare

a.Violenta fizica - corporala:

- cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei invaliditati permanente
sau care au pus in pericol iminent integritatea/functionalitate organismului

- de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei (hematoame, escoriatii, arsuri)

- de gravitate minora

- de atentionare (“alarma”)

- sexuala: - viol/tentativa de viol

- abuzarea fizica sexuala a minorilor

- abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare sau discernamant.
b.Violenta psiho-afectiva

- agresiune psihica acuta:

- violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;

- crize de gelozie

- persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea zilnica

-agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent

- maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).

c.Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul

- impiedicarea – sub amentintare – a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare, educatie, cultura,

recreatie

6
- impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru medicamente,
recuperare etc.)

Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale

a.Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei)

- circumstante ale casatoriei, relatiile affective, intruziunea persoanelor din exterior in familie, nivelul
socio-economic si cultural-educational al familiei constituite, varsta la casatorie, influente negative ale
familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a distributiei traditionale a rol-statusurilor:
prejudecati, ierarhizare familiala), locuinta proprie, discordante religioase si/sau de cultura, educatie

b.Conjugopatii dobandite

- alcoolism uni-bi-conjugal,boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena, disfunctii in

relatiile conjugale (sexuale), pauperizarea, somajul/pierderea statutului economic si social, gestiunea
proasta a fondurilor familiei, neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la
real), exercitarea deficitara a rol-statusului in familie, esecul educational/scolar al copiilor, boli organice
aparute intre timp, lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii
glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)]