CATETERUL VENOS PERIFERIC

1. INTRODUCERE
Obtinerea unui acces venos periferic este o tehnica esentiala pentru asistentele medicale.
Desi este considerata una din cele mai simple proceduri invazive, necesita deprinderi si
experienta.

2. INDICATII
Cateterizare intravenoasa periferica este necesara intr-o gama larga de aplicatii clinice
incluzand administrarea de medicamente, hidratarea intravenoasa, transfuzia de sange si
produse de sange, in timpul interventiei chirurgicale, a ingrijirilor de urgenta si in alte
situatii in care accesul la o linie venoasa este necesara.

3. CONTRAINDICATII
Contraindicatii relative la insertia de cateter venos periferic legat de locul de insertie
poate include infectii, flebite, scleroza venoasa, infiltratie iv precedenta, arsuri sau raniri
in zona proximala locului de insertie, fistula arterio-venoasa, proceduri chirurgicale care
afecteaza alegerea locului.
Alte situatii pot exclude accesul intravenos periferic, deshidratarea/soc, poate face
imposibila canularea venei periferice (vene colabata).
- daca accesul este imposibil sau necesita prea mult timp se procedeaza la
insertia unui cateter venos central, cateter intraosos, denudare

4. ANATOMIE
O intelegere detaliata a sistemului venos al exetremitatilor superioare si inferioare va
facilita succesul canularii. Extremitatile superioare au 2 sisteme primare venoase: venele
cefalice si venele bazilice. Sistemul venos al extremitatilor inferioare consta cel mai mult
din venele safene.

5. SELECTAREA LOCULUI DE INSERTIE

Alegerea locului pentru canulare intravenoasa depinde de multi factori incluzand intentia
utilizarii cateterului, accesibilitatea venei data de pozitia pacientului, confort, varsta
pacientului, urgenta situatiei.
In general se recomanda venele de la membrele superioare , deoarece sunt mai durabile si
sunt asociate cu complicatii mai putine, decat venele membrelor inferioare.
Venele de la antebrat sunt preferate. Vena cubitala mediana, care traverseaza fosa
antecubitala, este frecvent canulata in situatii de urgenta, deoarece are calibru mare,
catetere largi si poate fi mai usor de canulat.
Atentie pentru a evita canularea involuntara a arterei brahiale. Aceeasi prudenta se aplica
si pentru arterele radiale si ulnare de la nivelul incheieturii – atentie palpare pentru a
identifica pulsatiile arteriale care ar trebui sa minimizeze aparitia acestei complicatii.
Daca venele extremitatii superioare sunt inaccesibile, venele dorsale ale piciorului sau
venele safene pot fi folosite. Canularea acestor vene este asociata cu o incidenta crescuta
de tromboza si embolism. Acest risc este mai scazut la copii si sugari decat la adulti. Prin
urmare venele de la membrele inferioare sunt o alternativa acceptabila cand canularea

1
extremitatii superioare nu a reusit la copii si sugari. Alte locuri de canulare intravenoasa
alternative sunt: venele scalpului la nn si sugar si venele jugulare externe.

6. MATERIALELE NECESARE
Pregatirea materialelor inainte de a incepe procedura.
- manusi, garou, solutie antiseptica/dezinfectanta, pansamente sterile, ser fiziologic,
pansament ocluziv transparent, leucoplast,
- cateter de marime potrivita de la 14-24 gauge,
- trusa de perfuzie, seringa cu medicatie, trusa de transfuzie
- container pentru materiale intepatoare,
- anestezic local daca gauge ≥ 20
Multe catetere variaza in functie de forma si lungime si mecanisme de siguranta (scad
posibilitatea inteparii accidentale – 2 ex)
Marimea cateterului in functie de situatia clinica, este recomandat sa fie folosit cel mai
mic cateter (asociate cu mai putine complicatii, permite mai putina rezistenta la fluxul de
sange in jurul canulei?).
Cateterele, marime de 14-16 in situatiile acute pentru administrarea de lichide in cantitate
mare si rapid
Alte variabile care pot influenta marimea cateterului sunt varsta, administrare in bolus a
substantelor de contrast, vascuozitatea fluidului infuzat

7. PREGATIREA PACIENTULUI
Explica procedura pacientului si discuta aparitia unor potentiale complicatii: sangerare,
hematom, infiltratie, etc
In functie de locul selectat, membru superior, pacientul va fi plasat in pozitie de supinatie
cu membrul sprijinit.
Se fixeaza garoul la 8-10 cm de locul propus pentru insertie. Atentie la cum se fixeaza
garoul (sa permita indepartarea lui cu usurinta)
Evaluarea venelor : inspectie (evidentierea conturului venelor prin inclinare usoara a
extremitatii sau ajustati unghiul luminos) si palpare(1-2 degete peste vena si se aplica o
presiune usoara, se slabeste presiunea si se priveste cum se reumple vena)
Dezinfectia locului. Odata selectat locul se dezinfecteaza locul folosind o miscare de jos
in sus. Uscare completa a zonei, nu se repalpeaza

8. TEHNICA PROPRIU-ZISA
Verificare cateter inainte de insertie
Inspectia acului si canulei – deterioare sau contaminare
Rotirea canulei – misca usor, nu inaintati cu branula peste lumenul
aculuidistrugerea branulei
Venele superficiale si fixarea acestora – se deplaseaza usor si au nevoie de fixare
Mana dominanta/nondominanta – intrare/fixare vena
Adancimea cateterului – inserare prea adanca  perforarea peretului venos (camera
cateterului unde apare sange)
Avansarea cateterului - tine cateterul cu degetul mare si index al mainii dominante, se
stabilizeaza acul si se avanseaza cateterul in vena
Garoul – se scoate cand a intrat complet cateterul in lumenul vasului

2
Prevenirea fluxului sanguin prin cateter – se exercita o presiunea peste vena proximala, la
capatul cateterului si plasati un tampon sub cateter

Verificarea canulei
Utilizarea de ser fiziologic, volumul depinde de marimea venei si cateterului
Verifica daca exista roseata, edem, disconfort la locul de insertie
Fixarea
Ideal, fixarea canulei cu pansament ocluziv steril  faciliteaza monitorizarea
Dupa fixarea canulei, se securizeaza pentru a preveni dislocarea canulei
Notare - data insertiei cateterului

9. PROBLEME SI SOLUTII
 Vene dificil de vizualizat si dificil de identificat prin palpare, se utilizeaza cateva
metode care cresc dilatarea venelor
- coborararea mainii mai jos de nivelul inimii
- usoara apasare a venei
- deschide si inchide pumnul repetat
- comprese calde
Ecografia poate fi utilizata pentru a ajuta la localizarea venei
 Acul a intrat in lumenul vasului , dar canula nu
- Evitata prin reducerea unghiului cateterului si avansarea acului mai putin
mm in vena
 Impiedicarea avansarii complete a cateterului inserat – de catre o valva din
interiorul venei
- Se tine canula pe loc, se scoate garoul si se conecteaza la o perfuzie sau se
ATASEAZA O SERINGA CU SER. Scurgerea fluidului in vena poate
deschide valva si permite canulei sa fie inserate complet
 Ocazional, avansarea caterului in afara venei sau cateterul perforeaza peretele
opus al venei.
- Ambele situatii pot produce durere, edem, deoarece lichidele intravenoase
sunt administrate subcutanat  scoaterea canulei si ulterior incercarile
intr-o vena proximala de locul initial

10. COMPLICATII
Cele mai comune complicatii care rezulta in urma canularii intravenoase sunt durerea,
hematomul, infectie bacteriana, extravazarea, flebita, tromboza, embolia, distrugerea
nervului.
O tehnica sterila si selectarea unei marimi potrivite pot preveni aceste complicatii.
Asigurati ca administrarea de lichide este adecvata sau spala locul cateterul cu ser
fiziologic pentru a preveni complicatiile serioase de tromboza sau embolie

11. SUMAR
Sansele unei canulari iv periferice de success cresc daca tehnica de insertie este corecta,
utilizarea materialelor adecvate, familiarizarea cu locurile anatomice, cunoasterea unor
varietati de abordari pentru accesarea venelor periferice