MONTAREA UNEI BRANULE

MONTAREA UNEI BRANULE

• Montarea unei branule presupune inserţia unui cateter într-o

venă periferică cu scopul de a avea un acces venos.

• Cateterul venos periferic (CVP sau branula) este format dintr-o

canulă de plastic cu mandren metalic care va fi retras după
pătrunderea în venă, rămânând pe loc doar canula de plastic,
canulă care poate fi menţinută chiar şi 2-3 zile.
MONTAREA UNEI BRANULE
 SCOP

• Explorator
• recoltarea sângelui pentru examenele de laborator precum cele
biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice.

• Terapeutic
• administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei
intravenoase;
• recoltarea sângelui pentru transfuzie;
• executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
• sângerare în cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut,
hipertensiune arterială.
 SCOP

• Inserția unui cateter de venă periferică presupune selectarea unui

cateter adecvat, a unui loc de puncționare și a unei vene
potrivite, aplicarea de garou, dezinfectarea locului ales,
puncționarea venei și introducerea cateterului.
• Selectarea tipului de branulă și a locului de inserție se va face în
funcție de tipul, durata și frecvența tratamentului pe care
pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al
pacientului, vârsta și constituția fizică a pacientului.
 MONTAREA BRANULEI

• Daca este posibil, se va alege

o venă la brațul sau mâna
nondominantă. Locurile
preferate de puncționare
venoasă sunt vena cefalică și
basilică a brațului și cele de
pe partea dorsală a mâinii. Se
pot aborda și venele de la
nivelul piciorului, dar crește
riscul de tromboflebită.
MONTAREA BRANULEI
 MONTAREA BRANULEI

• Un cateter periferic permite administrarea de soluții lichide,

sânge și derivate din sânge și menține accesul venos permanent.
• Inserția unui cateter periferic este contraindicată la brațul sau
mâna care prezintă leziuni, edeme, arsuri, la brațul sau mâna
corespunzatoare plăgii operatorii la pacientele mastectomizate.
 MONTAREA BRANULEI

• De obicei, daca o venă este lezată (hematom, echemoză etc) se va alege un

nou loc de puncționare întotdeauna deasupra zonei lezate, niciodată sub
zona lezată.

• Cateterele venoase periferice (branulele) pot fi de diferite dimensiuni

existând un cod de culoare în funcţie de grosimea cateterului. Dimensiunea
canulei care urmează a fi montată va fi corespunzătoare calibrului venei.

• Cel mai frecvent abord este la nivelul membrelor superioare. Abordul la

nivelul membrelor inferioare este utilizat în special la copil şi mai rar la
adult datorită riscului de tromboflebită. La nou-născut abordul venos
periferic se poate face uşor la nivelul venelor epicraniene.
 MATERIALE NECESARE

• paduri alcoolizate
• manuși
• garou
• cateter pentru vena periferică
(branulă)
• soluțiile de administrat
• seringă cu soluție normal salină
• perfuzor
• stativ
• fixator transparent pentru cateter
• comprese
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU MONTAREA UNEI BRANULE

• se confirmă identitatea pacientului

• se explică procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate
produce vasoconstricție și implicit, un abord mai dificil al venelor) și a ne
asigura de cooperarea sa
• se va explica pacientului că va rămâne la locul puncţionării un cateter de
plastic la care se va ataşa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor soluţii
indicate de medic sau o seringă pentru adminstrarea antibioticelor sau altor
substanţe prescrise
• de asemenea, i se va preciza că nu va trebui să lovească sau să bruscheze
locul unde branula este inserată
• i se va preciza să anunțe orice modificare sau durere survenită de-a lungul
tratamentului
• se va explica tehnica îndepărtării branulei, cât timp se va ține compresie la
locul de inserție, cât și faptul că va fi apt să își folosească mâna respectivă
la fel de bine ca înainte de montarea branulei.
TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE
 TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• asistentul medical se spală pe mâini;

• se selectează locul puncționării. Dacă se prevede o terapie intravenoasă
de lungă durată, se va începe cu venele din porțiunea distală pentru a
schimba, cu timpul, locul puncționării, din ce în ce mai proximal;
• dacă trebuie administrată o substanță iritantă sau un volum mai mare de
lichide, se va alege o venă mare;
• se poziționează pacientul într-o poziție confortabilă, cu brațul sprijinit și
poziționat în jos pentru a permite umplerea venelor brațului și mâinii;
• se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de puncționare,
pentru a dilata venele;
• se verifică pulsul radial. Daca acesta nu este palpabil, se va largi puțin
garoul pentru a nu face ocluzie arterială;
 TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• se palpează o venă cu ajutorul indexului și al degetului

mijlociu al mâinii nondominante;
• se trage de piele pentru a fixa vena;
• dacă vena nu se simte bine se va alege alta;
• dacă este palpabilă, dar nu suficient de palpabilă – se cere
pacientului să își închidă și să-și deschidă pumnul de câteva
ori sau se tapotează cu degetele de-a lungul venei;
 TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• garoul nu se va menține mai mult de 3 minute. Dacă în tot

acest timp nu s-a reușit inserarea cateterului, se va desface
garoul pentru câteva minute și se va relua tehnica;
• se pun manușile;
• se dezinfectează locul ales pentru puncționare cu paduri
alcoolizate dinspre interior spre exterior timp de 30 de
secunde și se lasă să se usuce pielea (uneori, va fi necesar ca
în prealabil să fie îndepartat părul din zona respectivă la
pacienții cu pilozitate accentuată);
• NU atingeți locul curățat, altfel procedura de curățare va
trebui repetată înainte de canulare!
TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• se va lua branula în mâna dominantă și

se va ține între police și index (daca are
aripioare, branula se va ține de acestea),
iar cu policele mâinii nondominate se va
trage pielea de sub venă pentru a o fixa
și a o exprima;
• se va avertiza pacientul că va simți o
înțepătură;
• se va introduce cateterul cu bizoul
acului în sus, sub un unghi de
aproximativ 15 grade, direct prin piele
până în venă printr-o singură mișcare,
verificând dacă apare sânge în capatul
cateterului (confirmă că acesta este în
venă)
 TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• din momentul în care apare sângele, există mai multe metode de a introduce cateterul in
venă: – se desface garoul, apoi fie se continuă împingerea cu grijă (pentru a nu perfora
vena prin celalalt perete) a cateterului până la jumatatea sa și apoi se scoate acul în
același timp cu împingerea totală a canulei de plastic, atașându-se imediat perfuzorul sau
seringa, presând ușor pe venă pentru împiedicarea sângerării;
• – fie se scoate acul imediat după puncționarea venei și apariția sângelui și se atasează
rapid și steril perfuzorul soluției de administrat. Se pornește perfuzia în timp ce cu o
mână se fixează vena și cu cealaltă se împinge canula de plastic. Este o metodă care nu
prezintă riscul perforării venei deoarece cateterul este introdus fără a mai avea acul în el
și deoarece soluția perfuzată dilată vena facând mai ușoară avansarea cateterului;
 TEHNICA – MONTAREA UNEI BRANULE

• după introducerea cateterului, se curață locul cu paduri alcoolizate și se aruncă

acul cateterului în recipientul de înțepătoare;
• se reglează ritmul de administrare a perfuziei;
• se fixează cateterul cu un fixator transparent și semipermeabil după ce se usucă
dezinfectantul pe piele;
• fixatorul se desface în mod steril și se aplică pe locul de inserție lipind bine
marginile pentru a preveni ieșirea accidentală a cateterului;
• se fixează și tubul perfuzorului de mâna pacientului având grija insa sa lase
libertate de miscare și să nu fie fixat în extensie deoarece poate trage cateterul
afară din venă la o mișcare mai bruscă;
• dacă cateterul se află în zona articulațiilor mâinii, de exemplu, se poate pune
un propsop rulat sub articulație.
• fixarea CVP se va face cu benzi adezive de leucoplast pe care se va nota data şi
ora la care a fost montată canula.
 ÎNTREŢINEREA UNUI CATETER VENOS PERIFERIC

• zona în care este montat cateterul va fi frecvent inspectată

pentru a observa eventual apariţia inflamaţiei (flebita) care
necesită extragerea imediată a cateterului;
• după terminarea administrării medicaţiei sau soluţiilor
perfuzabile pe cateter acesta va fi spălat cu ser heparinat şi
închis;
• un cateter nefolosit se va spăla cel puţin de două ori pe zi cu
ser heparinat;
• murdărirea leucoplastului cu sânge sau udarea lui cu soluţii
perfuzabile face obligatorie schimbarea lui.
 INDEPARTAREA CATETERULUI

• Se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci când

vechiul cateter nu mai este funcțional și pacientul necesită în
continuare tratament intravenos;
• Se oprește perfuzia și se clampează perfuzorul, îndepărtându-se
apoi cu blândețe fixatorul de pe branulă;
• Folosind o tehnica sterilă se va deschide o compresă sterilă;
• Se vor pune manuși și se va plasa compresa sterilă cu o mână
peste locul de inserție al cateterului, iar cu cealaltă mână se va
scoate branula printr-o mișcare paralelă cu pielea;
 INDEPARTAREA CATETERULUI

• Se va inspecta branula scoasă pentru ca să nu lipsească din ea

porțiuni care să se fi rupt accidental și să intre în circulația
sangvină a pacientului;
• Se face compresie pe locul puncționării timp de 1-2 minute, se
curăță zona și apoi se aplică un bandaj adeziv;
• Se va indica pacientului să-și restrângă pentru 10 minute
activitatea membrului care a avut cateterul și să păstreze
bandajul adeziv timp de 1 oră de la îndepărtarea branulei.
 OBSERVATII

• se vor schimba fixatoarele branulei la

pacienții cu terapie intravenoasă
îndelungată la fiecare 48 de ore sau ori de
cate ori acestea se dezlipesc sau se
murdaresc;
• se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore
la pacienții care necesită aceasta și se va
alterna locul de inserție a acestuia;
• pacienții care vor fi externați cu catetere
periferice vor trebui invățați să-l îngrijească
și protejeze și cum să identifice eventualele
complicații și disfuncționalități;
• pacientul va trebui să-și inspecteze periodic
acasă locul de inserție și să anunțe echipa
de îngrijiri dacă apar edeme, roșeață,
durere.
 ACCIDENTE/INCIDENTE

• La montarea unei branule pot surveni următoarele accidente:

• flebitele
• extravazarea soluțiilor
• impermeabilitatea cateterului
• hematom
• secţionarea cateterului
• reacţii vasovagale
• tromboze
• infecţii sistemice ca septicemia sau bacteriemia
• reacţii alergice
• încărcare circulatorie
• embolie.
 VIZIONARE PLACUTA

• https://www.youtube.com/watch?v=m3Du_0_rH74&t=251s

• https://www.youtube.com/watch?v=PERm_5atJKU