PROCEDURI OPERATIONALE Nursing - VARIANTA ACTUALIZATA

PUNCTIA VENOASA
Obiectivul procedurii il reprezinta crearea accesului la o vena pentru:

Recoltare de sange pentru examene de laborator
Introducerea medicamentelor in circulatia venoasa
Punctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala.Se poate recolta din
venele de pe antebratul dorsal,mana dorsala sau picior,sau orice alta locatie accesibila in
functie de situatie.Incheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona
de recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente in zona
respective.Cele mai commune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena
mediana,basilica si cefalica) urmate de cele de pe mana (plexul venos,metacarpian si
venele dorsale).
Materiale necesare:
• Garou
• Manusi de unica folosinta
• Eprubete speciale cu aditivi specifici in functie de analiza ceruta
• Seringi,ace,o canula Buterfly (fluturas)
• Holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
• Paduri cu alcool
• Etichete
• Musama
• Aleza
• Recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
• Bandaj adeziv non-alergic pentru locul punctiei
• Tavita renala
Pregatirea materialelor:
• Formularul de cerere a analizelor trebuie completat corect si clar cu datele
pacientului,analizele cerute,data si ora recoltarii,numele medicului care indica
analizele
• Eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii
care ii contin
• Fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
Pregatirea pacientului:
Se verifica indicatia medicului privind scopul punctiei venoase.
PSIHICA:
Se informeaza pacientul si i se explica necesitatea procedurii,cum poate participa
la aceasta anuntandu-l ca e putin dureroasa
I se explica pacientului ca i se va recolta sange sau I se vor introduce
medicamente
Se incurajeaza pacientul pentru a se reduce anxietatea
Se intreaba pacientul daca i s-a mai recoltat sange alta data;daca a simtit
lesin,transpiratie,stare de greata ,varsatura
Se obtine consimtamantul informat
FIZICA:
Se asigura pozitia corespunzatoare in conformitate cu starea pacientului,cu scopul
si locul punctiei (decubit dorsal sau mai rar sezand)
Se examineaza calitatea si starea venelor si se alege locul
Efectuarea procedurii:
Se spala mainile bine si se pun manusi
Confirmarea identitatii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la
un alt pacient
Recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun,cu mana sprijinita pe
suportul special al scaunului sau de o masa
Evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa
Se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare
Se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie.Daca venele nu s-au
dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva
ori (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l
deschida dupa ce se introduce acul in vena.
Se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane
curat.Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea
zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur
Nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod deoarece alcoolul
neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod
Dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
Se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se
intinde de piele
Se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade.daca se foloseste eprubeta,ea se va
umple automat pana la nivelul la care este marcata.Daca se foloseste seringa,se va
evita aspirarea brusca si rapida,deoarece se va colaba vena.
Holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena
Se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat,pentru a preveni
staza si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
Se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute
Se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental
acul din vena sau a se perfora vena
Dupa umplere,fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor
cu sange
Se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului
Se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate
cu blandete acul din vena.Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se
scoate acul
Se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pana cand se opreste sangerarea
daca aceasta dureaza mai mult de atat.
Aceasta previne extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului
Dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv
Se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce
hemoliza
Ingrijirea pacientului
Pacientul va fi pus intr-o pozitie comoda.
Se observa faciesul pacientului,culoarea tegumentelor si i se va masura pulsul.
Se intreaba pacientul daca are stare de greata sau voma.
Se verifica locul punctiei venoase pentru a fi siguri ca nu s-a dezvoltat nici un
hematom.
Se sfatuieste pacientul sa nu flecteze antebratul pe brat.
Debarasarea si curatenia la locul de munca

Acele folosite se debaraseaza din holder in recipiente speciale pentru obiecte
taietoare,intepatoare (cu peretii duri )
Padurile cu alcool,manusile se debaraseaza in recipiente speciale pentru materiale cu
potential infectios
Se spala mainile cu apa si cu sapun si se dezinfecteaza
Accidente si incidente
• Lesinul,starea de greata sau voma
• Anxietate
• Extravazarea sangelui in tesuturile din jur
• Hematomul
• Hemoliza sangelui recoltat
• Infectia – se evita prin efectuarea procedurii in siguranta
Consideratii speciale
1. Nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru
diverse terapii intravenoase(perfuzii) sau transfuzii,deoarece rezultatul analizelor
poate fi afectat
2. De asemenea,se va evita recoltarea de sange din zone edematiate,sunturi arterio-
venoase,zone cu hematoame sau rani vasculare
3. Daca pacientul are vene vizibile,pronuntate,se va recolta evitand folosirea
garoului,prevenindu-se astfel formarea de hematoame
4. Daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante,se
va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii
hematomului si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se
trimite la laborator.
5. Se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei
tromboflebitei.
PERFUZIA ENDOVENOASA
Pregatirea terapiei intravenoase reprezinta introducerea i.v a unei solutii perfuzabile

prescrise pentru hidratare,alimentare,mentinerea legaturii cu circulatia venoasa.
Pentru o administrare endovenoasa eficienta este necesar ca materialele sa fie
pregatite.Pregatirea materialelor necesare depinde de rata de administrare,de tipul
terapiei,cat si de specificul solutiei care trebuie administrata intravenos.Exista doua tipuri
de filtre de picurare pentru perfuzoare care trebuie alese in functie de ce se indica la
administrare.Astfel macropicuratorul este folosit pentru administrarea rapida a unor
cantitati mari de solutie prin faptul ca permite formarea picaturilor mari.Perfuzoarele cu
micropicurator se folosesc pentru uzul indelungat sub un control atent al ratei si cantitatii
de administrare.
Administrarea intravenoasa prin atasarea unei linii venoase secundare la una

primara,deja existenta,permite administrarea alternativa sau concomitenta a doua solutii.
Perfuzoarele care au filtru de aer se folosesc pentru solutiile din sticle,cele fara filtru
de aer se folosesc pentru solutiile din pungile de plastic sau la flacoanele care au ele atasate
filtru de aer.
Materiale necesare:
• Solutia de administrare intravenoasa (punga sau flacon) interment de valabilitate cu
aspect nemodificat.
• Paduri alcoolizate
• Trusa de perfuzat (perfuzor cu filtru sau fara filtru) in termen de valabilitate,integra.
• Stativ telescopic
• Garou
• Leucoplast sau banda adeziva non alergica
• Medicamentele prescrise daca trebuie administrate in perfuzie
• Manusi sterile
• Etichete
• Tavita renala sau carucior de lucru
• Branula/canula sau fluturas
• Seringi si ace sterile adecvate
• Musama
• Aleza
• Recipiente de colectare a deseurilor
Pregatirea echipamentului:
• Se verifica data de expirare a solutiilor de administrat,volumul si tipul solutiilor
• Se examineaza solutiile (de plastic sau de sticla) sa nu fie perforate sau sparte
• Se examineaza solutiile pentru a verifica aspectul lor (sa nu fie tulburi,precipitate,etc)
PSIHICA:
Se informeaza pacientul si i se explica procedura pas cu pas (scopul
acesteia,senzatiile care pot sa apara,riscurile perfuziei i.v).
Se instruieste pacientul privind:
- Semnele si simptomele infiltratiei,inflamatiei si flebitei
- Informarea asistentei medicale daca se modifica debitul,daca solutia nu mai
curge,daca in tubul perfuzorului a aparut sange,daca are senzatie de frig
- Posibilitatea de miscare/deplasare avand perfuzie montata
- Se acorda atentie deosebita persoanelor varstnice avand certitudinea ca au auzit
si inteles ce li s-a spus
FIZICA:
Pozitia pacientului –decubit dorsal
Se asigura intimitatea pacientului
Se alege locul pentru punctia i.v:
-La adulti sunt preferate venele de la plica cotului (cefalica,basilica si median
cubitala)
-Se evita vena dureroasa la palpare;se selecteaza venele bine dilatate
-La batrani daca este posibil evitati venele dorsale ale mainii,bratul dominant
pentru punctie venoasa deoarece aceste locuri interfera mult cu independenta
varstnicului
-Se examineaza calitatea si starea venelor
Se verifica prescriptia medicala privind cantitatea si tipul solutiei
Se identifica pacientul
Se spala mainile si se imbraca in manusile sterile
Se aduc materialele langa patul pacientului
Se pregateste solutia perfuzabila si trusa de perfuzat
Se mentine asepsia cand se deschide trusa de perfuzat sterila si solutia perfuzabila
Se suspenda punga sau flaconul cu solutia perfuzabila in stativ
Se deschide trusa de perfuzat
Se fixeaza clema /prestubul la o distanta de 2-5 cm mai jos de picurator
Se inchide clema/prestubul perfuzorului,se indeparteaza capacul acului si se introduce
in locul de intrare,in punga sau flacon
Se preseaza usor picuratorul (camera de scurgere a perfuzorului) si se lasa sa se
umple pana la jumatate
Se inlatura capacul protector de la capatul tubului si se deschide clema /prestubul
Lichidul este lasat sa curga pana ce se elimina bulele de aer,tinand tubul perfuzorului
curbat cu amboul in sus pentru a nu se pierde mult lichid
Se inchide clema/prestubul si se pune capacul protector
Se selecteaza locul potrivit (venele distale sau proximale)
Se pune musamaua si aleza sub bratul pacientului
Se aplica garoul la 10-12 cm deasupra locului de insertie;capetele garoului trebuie
directionate spre partea proximala
Se verifica prezenta pulsului distal,radial
Se recomanda pacientului sa stranga pumnul
Se dezinfecteaza tegumentul cu paduri alcoolizate folosind miscari circulare de la
centru in afara cu cativa centimetri
Se pozitioneaza mana nedominanta la 4-5 cm sub locul de punctie si cu policele se
intinde pielea deasupra venei
Se indeparteaza capacul protector de pe amboul tubului de perfuzor si se adapteaza
perfuzorul la ac sau
Se ataseaza acul perfuzoruli la tubul perfuzorului si se punctioneaza vena tinand acul
cu bizoul in sus,in mana dreapta si se introduce la un unghi de 10-30 grade,deasupra
venei sau dintr-o parte a venei (pozitia oblica)
Se urmareste cursul venei si cand sangele se intoarce prin lumenul acului se
avanseaza acul in vena,1-2 cm
Se dezleaga garoul si i se cere pacientului sa desfaca pumnul
Daca se instaleaza perfuzia cu branula/canula sau fluturas,atunci se fixeaza cu degetul
aratator de la mana stanga exercitand presiune la 3 cm deasupra locului punctiei
Se extrage mandrenul de pe lumenul branulei si se ataseaza capatul branulei la tubul
perfuzorului
Se deschide clema /prestubul si se da drumul solutiei sa curga;
Se examineaza tesutul din jurul zonei de intrare pentru semen de infiltratie
Se fixeaza rata de curgere a solutiei de 60 picaturi pe minut
Se aplica pansament steril peste locul punctiei
Se fixeaza acul,branula /canula,fluturasul cu benzi de leucoplast,sau banda non
alergica
Se aplica eticheta pe punga sau flaconul de solutie,indicand data,ora,medicatia
adaugata si doza
Ingrijirea pacientului:
Se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda
Se instruieste pacientul -cum se poate misca in pat si deplasa in salon cu perfuzia.
Se observa starea pacientului la fiecare 1-2 ore:facies ,tegumente,frison,temperatura
locala a tegumentelor deasupra pansamentului,schimbari in starea mentala
(neliniste,confuzie),alterarea functiilor neuromusculare,edeme
Se inspecteaza locul de insertie,daca este posibil,peste 30 minute dupa inceperea
perfuziei
Se masoara semnele vitale,greutatea corporala

Se colecteaza deseurile in containere speciale conform PU
Se indeparteaza manusile, se spala mainile cu apa si cu sapun si se dezinfecteaza
Accidente si incidente:
• Lesin,stare de greata,voma
• Anxietate
• Refuzul pacientului
• Deficitul de volum al fluidelor manifestat prin descrestea cantitatii de urina,mucoase
uscate,hipotermie si tahicardie
• Excesul de volum al fluidelor manifestat prin hiperhidratare care poate duce la edem
pulmonar acut (respiratii scurte,edeme,raluri pulmonare)
• Hematom
• Embolie gazoasa
• Infiltratie,inflamatie
• Flebita
• Coagularea sangelui pe ac sau branula
• Venele nu sunt vizibile
• Lichidul nu se scurge desi acul este in vena
• Infectia
1. I se va explica pacientului ca durata si tipul tratamentului vor fi indicate de medic
2. Se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
3. I se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde este branula
inserata iar acesta isi poate folosi mana respective la fel de bine ca inainte de
montarea branulei.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTR-O SOLUTIE PERFUZABILA
Obiectivul procedurii conta in introducerea intr-un mod sigur a dozei prescrise

dintr-un medicament.
Materiale necesare:
• Tavita renala sau carucior pentru tratamente
• Solutii perfuzabile indicate de medic
• Etichete
• Trusa de perfuzie
• Medicamentul prescris
• Solvent daca este necesar
• Seringi/ace sterile adecvate
• Tampoane
• Solutie dezinfectanta
• Manusi sterile
• Se verifica indicatia medicului privind tipul de solutie perfuzabila
• Se verifica ambalajul solutiei,claritatea si termenul de expirare
PSIHICA:
Se informeaza pacientul despre medicamentul prescris i.v,intr-o solutie perfuzabila si
potentialele efecte adverse si i se explica procedura.
FIZICA:
Se aseaza pacientul in decubit dorsal
Se identifica pacientul si prescriptia medicala
Se verifica compatibilitatea intre medicamentele prescrise
Se transporta materialele langa pat
Se spala mainile si se pun manusile
a) Introducerea medicamentului in solutia perfuzabila inainte de montarea
perfuziei
Daca medicamentul de adaugat este o pulbere,se aspira correct in seringa cantitatea
de diluent/solvent si se injecteaza in flaconul cu medicament,dupa dezinfectia dopului
Se agita flaconul intre maini ca sa se dizolve toate particulele
Se aspira solutia medicamentoasa in seringa
Se dezinfecteaxa capacelul de la punga/flaconul de solutie perfuzabila
Se desface capacelul de la punga/flacon
Se inteapa dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul atasat la seringa
Se injecteaza medicamentul in punga/flacon
Se roteste,se rastoarna usor punga/flaconul pentru a se amesteca medicamentul cu
solutia perfuzabila
Se aplica eticheta peste punga sau flaconul de solutie,indicand data,ora
administrarii,medicatia adaugata si doza
Se examineaza solutia pentru precipitate,decolorare,tulburare dupa adaugarea fiecarui
medicament
Se monteaza perfuzia
b) Introducerea medicamentului intr-o punga /flacon de solutie perfuzabila care
deja a fost suspendata in stativ si la care a fost montat perfuzorul
Se verifica daca volumul pungii/flaconului de solutie este adecvat
Se inchide clema/prestubul pentru a preveni injectarea in bolus a medicamentului
Se dezinfecteaza si se inteapa dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul atasat la
seringa
Se injecteaza medicamentul la punga/flacon
Se ridica punga/flaconul de solutie pentru a se amesteca cu medicamentul si se
suspenda apoi in stativ
Se examineaza solutia pentru precipitate,decolorare,tulburare dupa adaugarea fiecarui
medicament
Se deschide clema/prestubul si se reajusteaza debitul de curgere al solutiei
Se ataseaza eticheta peste punga sau flaconul de solutie,indicand data,ora
administrarii,medicatia adaugata si doza
Se evalueaza semnele vitale
Se observa starea pacientului,daca au aparut reactii adverse
Se verifica periodic debitul solutiei
Se evalueaza raspunsul pacientului la administrarea medicamentului,la fiecare ora
daca este posibil
Debarasarea si curatenia locului e munca

Se colecteaza deseurile in recipiente speciale conform PU
Se indeparteaza manusile si se spala mainile
• Concentratia mare a dozei de medicament in solutia perfuzabila poate cauza
complicatii:scleroza,tromboza,flebita,hemoliza
• Extravazarea medicamentului in tesutul subcutanat poate cauza necroza tesutului
-Se evita administrarea in aceeasi vena
-Se verifica frecvent locul
-Se informeaza medicul
• Ritmul rapid poate determina supraincarcarea inimii manifestate prin dispnee,dureri
precordiale:
-Se reduce debitul sau se intrerupe perfuzia pana dispar fenomenele
supraincarcarii
-Se reia administrarea intr-un ritm mai lent
-Se supravegheaza permanent pacientul
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR IN BOLUS INTR-O LINIE
VENOASA DEJA EXISTENTA (PERFUZIE)
Obiectivul procedurii consta in introducerea dozei prescrise dintr-un medicament direct

intr-o linie venoasa existenta prin injectare rapida, pentru un efect rapid.
Materiale necesare:
• Eticheta
• Diluent/solvent daca este necesar
• Tampoane
• Manusi sterile
PSIHICA:
Se informeaza pacientul despre medicamentul prescris i.v si potentialele efecte
adverse
I se explica pacientului procedura
FIZICA:
Se verifica pozitia pacientului
Se verifica prescriptia medicala privind medicamentul de administrat,daca este
medicamentul correct prin compararea etichetei cu prescriptia medicala din foaia de
observatie a pacientului,doza si ritmul de administrare
Se verifica compatibilitatea medicamentului cu solutia perfuzabila
Introducerea medicamentului in bolus pe o linie intravenoasa existenta (pacientul
are perfuzie):
Daca medicamentul de adaugat este o pulbere se aspira correct in seringa cantitatea
de diluent/solvent si se injecteaza in flaconul cu medicamentul dupa dezinfectia
dopului
Se agita flaconul intre maini ca sa se dizolve toate particulele si se aspira solutia in
seringa
Se dezinfecteaza tubul de latex al perfuzorului in locul cel mai apropiat de cel al
punctiei venoase
Se indoaie tubul perfuzorului intre degete pentru a opri debitul de curgere al solutiei
perfuzabile
Se inteapa tubul de latex in locul cel mai apropiat de cel al punctiei venoase si se
introduce solutia medicamentoasa asa cu a fost prescrisa
Se extrage acul cu seringa dar nu se mai pune capacul
Se da drumul tubului si se lasa sa curga solutia la debitul corespunzator
Se aplica eticheta peste punga sau flaconul de solutie,indicand data,ora
administrarii,medicatia adaugata si doza,modul de introducere (BOLUS)
Se supravegheaza desfasurarea perfuziei in continuare
Se observa starea pacientului,daca au aparut reactii adverse,alergii
medicamentoase,infiltratii
Se verifica periodic debitul solutiilor
Debarasarea si curatenia locului de munca

Se indeparteaza compresele si tampoanele folosite
• Aritmia cardiaca datorita injectarii rapide in bolus i.v,concentratia mare a
medicamentului:
Se reduce ritmul
Se monitorizeaza pacientul
• Reactii alergice,soc anafilactic,manifestate prin dispnee,cianoza,convulsii,suferinta
respiratorie
Se anunta medicul
Se incepe imediat procedura de urgenta pentru combaterea manifestarilor

• Extravazarea medicamentului in tesutul subcutanat poate cauza necroza
Se verifica pozitia acului i.v
Se supravegheaza locul punctiei
Se opreste perfuzia daca loculse umfla si se inroseste iar pacientul acuza usturime
Se aplica o compresa rece
Se anunta medicul
• Hematomul si dureri de-a lungul venei
Se evita folosirea venei traumatizate
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR INTR-O LINIE VENOASA
EXISTENTA(CATETER/BRANULA)
Obiectivul procedurii consta in introducerea dozei prescrise dintr-un medicament

direct intr-o linie venoasa existenta ,realizata prin intermediul unei canule(branule).
Materiale necesare:
• Tavita renala sau carucior pentru medicamente
• Eticheta
• Ser fiziologic
• Heparina
• Diluent/solvent daca este necesar
• Manusi sterile
PSIHICA:
Se informeaza pacientul despre medicamentul prescris in bolus i.v,direct pe
canula/branula si despre potentialele efecte adverse
I se explica pacientului procedura
FIZICA:
Se aseaza pacientul intr-o pozzitie relaxata cu zona pe care este montata branula
accesibila
Se verifica prescriptia medicala privind medicamentul de administrat,prin compararea
etichetei cu prescriptia medicala din foaia de observatie a pacientului,doza si timpul
de administrare
Se verifica compatibilitatea medicamentului cu heparina
Se spala mainile si se pun manusile sterile
Introducerea medicamentului intr-o linie venoasa existenta-pacientul are
branula
Daca medicamentul de adaugat este o pulbere,se aspira correct in seringa
cantitatea de diluent/solvent si se injecteaza in flaconul cu medicamentul
Se ruleaza flaconul intre maini ca sa se dizolve particulele
Se aspira solutia medicamentoasa in seringa
Se verifica permeabilitatea canulei/branulei folosind 2-3 ml ser fiziologic,sau 1
ml heparina,sau un amestec de ser fiziologic cu heparina,conform recomandarii
medicale
Se dezinfecteaza capacelul de la canula/branula
Se apasa c u mana nedominanta si se fixeaza cu degetul aratator exercitand presiune
la 3 cm deasupra locului punctiei
a) Permeabilizarea cu ser fiziologic:
Se ataseaza seringa su ser fiziologic la canula/branula
Se aspira si se observa daca a aparut sange in seringa,iar daca nu a aparut se aplica un
garou deasupra locului de punctie si se lasa 1 minut dupa care aspira din nou
Daca sangele nu a aparut in seringa se injecteaza incet serul fiziologic simplu
Daca se simte rezistenta,aceasta indica infundarea branulei si se stopeaza injectarea
serului fiziologic
Daca nu se simte rezistenta se injecteaza incet serul fiziologic
b) Permeabilizarea cu heparina (daca heparina este compatibila cu medicamentul

ce trebuie injectat )
Se aspira solutia medicamentoasa asa cum a fost prescrisa intr-o seringa
Se aspira heparina cu amestecul intr-o seringa si se ataseaza seringa cu ser fiziologic
si heparina la branula si se injecteaza incet
Se detaseaza seringa de heparina de la branula si se ataseaza seringa cu solutia
medicamentoasa
Se injecteaza lent solutia medicamentoasa
Se ataseaza capacelul la branula,la sfarsitul injectarii
Se fixeaza branula cu plasturele adeziv
Se observa starea pacientului,daca au aparut reactii adverse,alergii medicamentoase
Se verifica daca au aparut semne de infiltratie/inflamatie
Se protejeaza branula cu o fasa de tifon

• Reactii alergice
• Soc anafilactic
• Aritmie cardiaca
• Extravazarea medicamentului in tesutul subcutanat
• Hematomul
• Dureri de-a lungul venei
• Evitarea folosirii venei traumatizate
SCHIMBAREA SOLUTIILOR PERFUZABILE
Obiectivul procedurii este acela de a mentine terapia i.v folosind tehnica

aseptica
Materiale necesare:
• Paduri alcoolice
• Etichete
• Solutii perfuzabile recomandate in termen de valabilitate,in cantitatea prescrisa
• Seringi,ace sterile adecvate,manusi sterile
PSIHICA:
Se informeaza pacientul despre o noua solutie perfuzabila si potentialele efecte
adverse
Se explica procedura pacientului
FIZICA:
Se verifica pozitia pacientului
Se spala mainile si se imbraca manusile
Se pregateste solutia pentru schimbare-daca este punga de solutie se desface
ambalajul protector si se deschide capacul metalic,iar la flacon se indeparteaza
capacul
Se inchide prestubul perfuzorului pentru a stopa curgerea solutiei
Se indeparteaza din stativ punga/flaconul gol pastrand cativa ml de solutie
Se scoate rapid acul perfuzorului din punga/flaconul gol si se introduce in
punga/flaconul plin cu solutie dupa ce se dezinfecteaza dopul
Se suspenda in stativ punga/flaconul cu solutie
Se redeschide prestubul si se ajusteaza debitul
Se verifica prezenta aerului pe tubul perfuzorului si se indeparteaza daca este cazul
astfel:se inchide prestubul,se loveste tubul cu degetul pentru ca bulele mici sa se
ridice in picuratorul perfuzorului.
Pentru o cantitate mare de aer se inteapa cu un ac tubul de latex al perfuzorului,de la
capatul perfuzorului,dupa ce a fost dezinfectat si se aspira aerul in seringa
Se regleaza din nou debitul de curgere al solutiei
Se asigura ca picuratorul este plin cu solutie o treime sau jumatate
Se aplica eticheta pe punga sau flaconul de solutie indicand data,ora
schimbarii,medicatia adaugata si doza
Se observa semnele pentru rehidratare si deshidratare
Se verifica periodic debitul solutiei

• Debitul de curgere al solutiei este incorect
• Pacientul primeste mai putin sau mai mult din cantitatea de solutie prescrisa
SCHIMBAREA PERFUZORULUI
Obiectivul procedurii consta in mentinerea terapiei i.v folosind tehnica aseptica
Materiale necesare:
• Trusa de perfuzie integra,in termen de valabilitate
• Seringi,ace sterile adecvate
• Etichete
• Manusi sterile
Pregatirea pacientului
PSIHICA:
Informarea si explicarea procedurii pacientului si inofensivitatea
FIZICA:
Se asigura ca pacientul sta in pozitie corecta,avand in vedere ca timpul de mentinere
a perfuziei creste
Se pregateste trusa de perfuzie pentru schimbare
Se desface ambalajul protector
Se inchide clema/prestubul perfuzorului nou
Se inlatura capacul protector al acului tubului perfuzorului
Se insereaza rapid acul perfuzorului in punga flaconului cu solutie
Se apasa pe camera perfuzorului pentru a fi umpluta cu cel putin o treime sau
jumatate de solutie
Se inlatura capacul protector de la celalalt capat al tubului
Se deschide clema si se lasa sa curga solutia pana cand bulele de aer au disparut
Se inchide clema si se pune la loc capacul protector al tubului
Se inchide clema vechiului perfuzor
Se scoate rapid acul perfuzorului folosit
Se detaseaza tubul perfuzorului folosit de la branula si se indeparteaza
Se mentine sterilitatea,se indeparteaza rapid capacul protector al tubului perfuzorului
nou si se ataseaza la branula
Se deschide clema si se fixeza debitul de curgere al solutiei
Se aplica pansamentul steril
Se incurajeaza pacientul diminuindu-i-se anxietatea,promovandu-i cooperarea si
prevenind miscarile bruste ale extremitatilor care pot disloca acul sau
cateterul,branula/canula.
Se supravegheaza in continuare perfuzia
Debarasarea si curatenia locului de munca
• Scaderea sau absenta curgerii solutiei care este indicata prin descresterea ratei
• Solutia curge pe langa tub
TRANSFUZIA
Obiectivul procedurii este acela de a introduce in siguranta sange sau derivate de

sange in circulatia venoasa .
Materiale necesare:
• Tavita medicala sau carucior pentru tratamente
• Seringi,ace,manusi sterile adecvate
• Punga sau flaconul de sange izo-grup,izo-Rh
• Trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru)
• Branula,solutie dezinfectanta
• Paduri alcoolizate,musama,patura,stativ
Se verifica trusa de perfuzie privind integritatea ambalajului,data expirarii
Se verifica integritatea pungii de sange,termenul de valabilitate,aspectul
macroscopic al sangelui.
PSIHICA:
Se informeaza pacientul si i se explica procedura pas cu pas (scopul
acesteia,senzatiile care pot sa apara,riscurile transfuziei)
Se obtine consimtamantul informat,folosind o forma scrisa de consimtamant informat
Se informeaza pacientul privind:senzatia de frig,mancarime,iritatie,sau simptome
anormale
FIZICA:
Se asigura pozitia pacientului-decubit dorsal
Se instruieste pacientul sa nu manance cu cel putin 2 ore inainte sau dupa terminarea
transfuziei
Se alege locul pentru punctia i.v-se examineaza calitatea si starea venelor
Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare,nu cele ale membrelor
inferioare
Se verifica indicatia medicului privind transfuzia si cantitatea de sange sau derivatia
acesteia
Se verifica identitatea pacientului
In ziua efectuarii transfuziei se recolteaza 2-4 ml de sange pentru proba de
compatibilitate JEANBREAU
Se trimite la punctul de transfuzii o cerere de sange
Se incalzeste sangele la temperatura corpului,mentinandu-se asepsia cand se deschide
trusa de perfuzat sterila
Se aseaza punga sau flaconul cu sange in stativ
Se deschide trusa de perfuzat
Se fixeaza clema/prestubul perfuzorului,se da jos capacul acului si se insereza la locul
de intrare al pungii sau flaconului
Se apasa,se strange camera de scurgere a perfuzorului si se lasa a se umple pana la
jumatate cu sange
Se inlatura capacul protector de la celalalt capat al tubului,se deschide clema si se lasa
sangele sa curga pe tub pana ce se elimina bulele de aer
Se tine perfuzorul la inaltimea corpului pentru a elimina bulele de aer,nu in jos
Se inchide clema si se pune capacul protector
Se selecteaza locul potrivit-de preferinta venele de la plica cotului
Se pune musamaua sub bratul pacientului
Se aplica garoul la 10-12 cm deasupra locului pentru punctie
Se verifica prezenta pulsului distal,radial
Se recoanda pacientului sa stranga pumnul
Se dezinfecteaza tegumentul 60 secunde
Se pozitioneaza mana nedominanta la 4-5 cm sub locul de punctie si cu policele se
intinde pielea deasupra venei
Se inlatura capacul acului si capacul protector al perfuzorului
Se ataseaza acul la perfuzor si se punctioneaza vena
Se urmareste cursul venei si cand sangele se intoarce prin lumenul acului se
avanseaza acul in vena 1-2 cm
Se dezleaga garoul si se spune pacientului sa deschida pumnul
Daca se instaleaza transfuzia cu branula,fluturas,se fixeaza cu degetul aratator de la
mana stanga exercitand presiune la 3 cm deasupra locului punctiei
Se extrage mandrenul de pe lumenul branulei si se ataseaza capatul ei la tubul
perfuzorului
Se deschide clema si se da drumul sangelui sa curga
Se fixeaza acul (branula,fluturasul) cu benzi de leucoplast sau banda nonalergica
Se incepe administrarea sangelui
Se efectueaza proba biologica Oelecker lasandu-se sa curga 20-30 ml de sange si
se regleaza ritmul la 10-15 picaturi pe minut timp de 5 minute
Se supravegheaza pacientul si daca nu apar semne de incompatibilitate se repeta
operatia
Se aplica eticheta peste punga sau flaconul de sange indicand ora la care a inceput
transfuzia
Daca transfuzia s-a terminat se inchide clema
Se retrage acul si se aplica un tampon cu alcool sau un pansament steril
Punga sau flaconul in care trebuie sa ramana aproximativ 5-6 ml de sange se
pastreaza,in eventualitatea unor verificari in caz de accidente posttransfuzionale
tardive
Se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda si se acopera
Se verifica semnele vitale la fiecare 15 minute,in prima jumatate de ora sau la o ora
dupa transfuzie
Se informeaza pacientul/familia sa anunte asistenta in caz de
mancarime,dispnee,ameteli,dureri in spate sau in piept,deoarece acestea pot fi reactii
ale transfuziei
Se instruieste pacientul sa informeze pacienta daca apar dureri sau roseate la locul
punctiei venoase deoarece acestea sunt indicative ale infiltratiei
Temperatura cemerei sa fie cu 1-2 grade mai ridicate
Se ofera pacientului lichide calde si se acopera cu pledul
Debarasarea si curatenia la locul de munca:
• Embolia pulmonara manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie
• Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc posttransfuzional,acidoza metabolica,stop
cardiac prin hipotermie-se pot produce datorita sangelui neincalzit
• Socul hemolytic-incompatibilitatea de grup-frison,tahicardie,dispnee,cianoza,dureri
lombare,retrosternale,stare generala alterata
• Infundarea perfuzorului si acului cu cheaguri
• Hipotermie
• Posibilitate de trombozare
PUNCTIA ARTERIALA (E.A.B.-ul )
Obiectivul procedurii:
Sangele arterial se obtine prin punctia percunatanta a arterei brahiale,radiale sau
femurale.O data recoltat,sangele poate fi trimis pentru determinarea gazelor sangelui
arterial.
Analiza gazelor sangvine reprezinta eficacitatea ventilatiei,masurand pH-ul sangvin si
presiunea partiala a oxigenului (PaO2 ) si a dioxidului de carbon arterial (PaCO2).PH-ul
sangvin arata balanta acido-bazica din sange.PaO2 indica cantitatea de O2 pe care
plamanii o trimit in sange iar PaCO2 indica capacitatea plamanilor de a elimina dioxidul
de carbon.Gazele arteriale pot de asemenea masura concentratia si saturatia de oxigen cat
si valorile bicarbonatului.
De obicei,analiza gazelor arteriale se recomanda pacientilor cu boli obstructive
pulmonare,edeme pulmonare,tulburari respiratorii acute,infarct miocardic,pneumonie.Se
recolteaza de asemenea dupa interventiile chirurgicale cardiace (bypass-uri),resuscitari in
caz de stop cardiac,anestezii intraoperatorii prelungite.
Materiale necesare:
• Seringa de 2 ml sau 5 ml
• Fiola de heparina
• Manusi sterile
• Comprese sterile
• Punga gheata (buiota)
• Etichete
• Formular cerere analize
• Bandaj adeziv
• Se heparinizeaza seringa (se deschide fiola de heparina si se trage pana se umple
seringa,apoi se va goli incet toata seringa,permitand heparinei sa ,,spele,, toata
suprafata sa).Heparinizarea seringii previne coagularea sangelui in seringa.Totodata
excesul de heparina in seringa poate altera valorile Ph-ului si PaO2 sangvin.
PSIHICA:
Se comunica pacientului procedura si va fi informat in ceea ce consta pentru a-i
reduce anxietatea.
Se asigura cooperarea sa
FIZICA:
Se explica pacientului pozitia din timpul punctiei
Se confirma identiatea pacientului pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize
altui
pacient
Se aseaza un prosop rulat sub incheietura mainii pacientului pentru sustinerea acesteia
Se localizeaza artera si se palpeaza pulsul
Se dezinfecteaza locul punctiei
Se asteapta sa se usuce locul dezinfectat
Se palpeaza artera cu indexul si degetul mijlociu al unei maini in timp ce seringa este
tinuta in cealalta mana deasupra locului ales pentru punctie
Pentru punctia arterei radiale,acul se orienteaza in unghi de 30-45 grade
Daca se punctioneaza artera brahiala se va orienta in unghi de 60 grade
Se punctioneaza pielea si peretele arterial printr-o singura miscare
Seringa se va umple automat cu sange
Dupa recoltare se preseaza ferm cu comprese pana cand se opreste sangerarea (cel
putin 5 minute ).Daca pacientul este sub tratament cu anticoagulante sau are tulburari
de coagulare se va mentine compresia 10-15 minute.
Se va evita sa se ceara pacientului sa mentina compresia singur la locul
punctionarii.Daca nu reuseste sa aplice compresie ferma se va forma un hematom
dureros
Se va verifica seringa sa nu aiba bule de aer (daca are se vor scoate cu grija )
Se va atasa la proba de sange cererea de analize completata correct si se va trimite la
laborator intr-un recipient cu gheata
Se va atasa un bandaj adeziv dupa oprirea sangerarii
Se vor monitoriza semnele vitale ale pacientului pentru a depista eventualele tulburari
de circulatie ca:paloare,durere,toropeala,furnicaturi,hematom,sangerari la locul
punctionarii
Pacientul ramane in pat, 1-6 ore in repaus in functie de artera punctionata
Se controleaza locul punctiei si aspectul pansamentului (roseata,hematom,hemoragie)
Se masoara pulsul,tensiunea arteriala,respiratia,se apreciaza culoarea si temperatura
locala a tegumentelor

In timpul punctiei:
• Punctionarea altor formatiuni (vase,nervi,tesuturi)
• Hemoragie
• Injectare periarteriala
Dupa punctie:
• Hemoragii
• Hematoame cu compresiunea tesuturilor
• Obstructie vasculara din cauza spasmelor,trombozelor
PUNCTIA PLEURALA (TORACOCENTEZA)
Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul exterior prin intermediul unui ac
Obiectivul acestei punctii este:
-explorator :punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural si recoltarea lichidului pentru
examinarea sa calitativa si cantitativa
-terapeutic:evacuarea lichidului si administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala
(antibiotice citostatice) dupa spalarea cavitatii
Este indicata in boli inflamatorii sau tumori pulmonare,insuficienta cardiaca insotita

de colectii lichidiene in cavitatea pleurala.Se recurge la punctie cand cantiatea
revarsatului pleural depaseste 1,5 l si exercita o presiune asupra inimii si
plamanului,impiedicandu-le functiile.
Este contraindicata in tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie si tratament cu
anticoagulante.
Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
-daca lichidul este in stare libera ,punctia se face in spatial VII-VIII intercostal pe linia
axilara posterioara
-daca lichidul este inchistat punctia se face in plina matitate,zona stabilita prin examen
clinic
-colectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor
superior pentru a preintampina fistulizarea lor
-punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare,indiferent de locul
punctiei
Materiale necesare:
• Musama,aleza
• 2-3 ace cu lungime de 10 cm cu diametrul de 1mm
• 2-3 seringi de 20-50 ml
• Seringa de 5 ml
• Ace pentru anestezie
• Pense
• Manusi sterile
• Camp chirurgical
• Leucoplast
• Eprubete
• Aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain )
• Recipiente pentru colectarea lichidului
• Tavita renala
• Atropina,morfina,tonice cardiace
• Solutii anestezice
PSIHICA:
Se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei,pozitia in care va sta in timpul
punctiei
FIZICA
Se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei o fiola atropina pentru a preveni
accidentele-atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
Se aseaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele
sprijinite pe un scaun,cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa
sau cu trunchiul usor aplecat in fata ,cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la ceafa,
coatele inainte.Pacientii in stare grava se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa,la
marginea patului
Se efectueaza de catre medic ajutat de una sau doua asistente.
Se desfasoara in salon sau in sala de tratament
Se pregateste radiografia pacientului
Se administreaza o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei
Se aseaza musamaua,aleza pe masa de punctie
Se dezbraca toracele pacientului
Se aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales
Se pregateste locul punctiei,se dezinfecteaza
Se servessc manusile chirurgicale apoi campul chirurgical
Se supravegheaza pacientul
Se serveste acul de punctie adaptat la seringa si se dezinfecteaza locul punctiei
Se preia seringa cu lichid si se introduce in eprubete
Se mentine pacientul si se indruma sa-si retina tusea observand culoarea fetei si
respiratia
Se serveste solutia medicamentoasa in functie de locul punctiei
Se dezinfecteaza locul si il comprima cu un tampon steril
Se aplica o compresa fixata cu leucoplast
Se ajuta pacientul cu miscari blande sa se aseze in pat,i se ridica membrele
inferioare,se scoate aleza si musamaua
Se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic
Se supravegheaza pulsul,tensiunea arteriala,respiratia,culoarea tegumentelor,periodic
Se informeaza imediat medicul in cazul aparitiei
cianozei,dispneei,tahicardiei,secretiilor bronhice

• Accese de tuse,determinate de iritatia pleurei
• Lipotimie,colaps
• Edem pulmonar acut,determinat de evacuarea rapida a lichidului
• Pneumotorax prin ranirea plamanului cu acul
• Hemoragii intrapleurale
• Rupturi pleuropulmonare
PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA)
Punctia abdominala sau paracenteza consta in traversarea peretelui abdominal cu

ajutorul unui trocar in diferite scopuri.
In cavitatea peritoneala,se poate acumula lichid (ascita) care poate avea drept
cauza:obstacole in circulatia portala ceea ce determina hipertensiune in ramurile venei
porte (in ciroza hepatica,insuficienta cardiaca,tumorile peritoneale) si inflamatia (in
peritonita tuberculoasa).
Obiectivul acestei punctii este:

-explorator:se pune in evidenta prezenta lichidului peritoneal si se
recolteaza,examineaza lichidul in laborator pentru stabilirea naturii sale
-terapeutic:se evacueaza o colectie libera de lichid in ascitele masive si se efectueaza
dializa peritoneala.
Este indicata in ascitele massive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin
presiunea
asupra diafragmului si a venei cave inferioare,in ascitele care nu se rezorb prin metodele
obisnuite de tratament,traumatismele inchise ale viscerelor abdominale,cand se banuieste
hemoperitoneu si pentu diagnosticul citologic,bacteriologic si enzimatic al ascitei.
Este contraindicat in chisturi ovariene mari,hidronefroza,sarcina, executandu-se cu
prudenta la pacientii cu diateze hemoragice si in precoma iar colectiile de lichid inchistate se
evacueaza numai chirurgical.
Locul punctiei: -pe linia Monroe Richter-in fosa iliaca stanga,la punctul de unire a 1/3
medii cu cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara stanga.
-pe linia ombilico-pubiana,in mijlocul ei
Materiale necesare:
• Musama,aleza
• Paduri alcoolizate,solutii dezinfectante (betadina)
• Trocar gros cu diametru de 3-4 mm cu un mandren ascutit
• Seringi de 5 si 20 ml,ace de 5-6 mm,tavita renala
• Pense hemostatice
• Manusi sterile,comprese.tuburi prelungitoare,leucoplast
• Eprubete
• Galeata gradata de 10 ml
• Substante medicamentoase,anestezice locale,tonice-cardiace
PSIHICA:
Se informeaza asupra necesitatii punctiei,i se asigura securitatea si intimitatea
FIZICA:
Se invita sa urineze (daca este cazul se va face sondaj vezical )
Se dezbraca regiunea abdominala
Se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal in pat,peste cearsaful impaturit in lung,cu
flancul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat
Se masoara circumferinta abdominala
Se efectueaza de catre medic ajutat de una sau doua asistente.
Se deruleaza in salon
Se pregateste patul cu musama,aleza,cearsaf
Se aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare locului ales
Dezinfecteaza locul punctiei
Seveste seringa incarcata cu anestezic
Mentine pacientul in pozitia data
Serveste manusile sterile medicului
Serveste trocarul si supravegheaza permanent faciesul,respiratia si starea bolnavului
Recolteaza in eprubete lichidul de ascita
Serveste tubul prelungitor al canulei trocarului pentru evacuare
Supravegheaza curgerea lichidului in vasul collector
Supravegheaza pacientul
Schimba pozitia pacientului daca se intrerupe curgerea lichidului
Dezinfecteaza locul punctiei,face o cuta a pielii,aplica compresa sterile
Se strange cearsaful in jurul abdomenului
Se aseaza comod in pat,astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea
asupra orificiului si curgerea lichidului in continuare
Se masoara circumferinta abdominala si se noteaza
Se monitorizeaza pulsul,T.A
Se schimba pansamentul respectand masurile de asepsie

• Colaps vascular prin decomprimarea brusca a cavitatii abdominale
• Hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza,melena
• Perforarea intestinului determina peritonita
• Persistenta orificiului de punctie prin care se scurge lichid
PUNCTIA LOMBARA
Punctia lombara reprezinta patrunderea cu un ac in spatial subarahnoidian printre

vertebre.
Obievtivul acestei punctii:
-explorator:masurarea presiunii lichidului cefalorahidian,recoltarea lichidului in
vederea examenului macroscopic si de laborator,injectarea de substante radiologic al
maduvei (aer sau substante pe baza de iod)
-terapeutic: prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune
intracraniana,introducerea medicamentelor citostatice,antibioticelor sau serurilor immune
in spatial subarahnoidian
-anestezic:introducerea substantelor anestezice (rahianestezia)
Punctia lombara este indicata in boli inflamatorii ale sistemului nervos central
(meningita,encefalita ),scleroza multipla,hemoragie subarahnoidiana,tumori cerebrale si
in interventii chirurgicale cu scop anestezic
Locul punctiei:
-punctia lombara-D12-L1 sau L4-L5
-punctia dorsala –D6-D7
-punctia suboccipitala-intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului,pe linia
mediana
Materiale necesare:
• Aleza,musama
• Paduri alcoolizate,betadina sau iod
• Ace lungi cu diametrul de 1-1,5 mm cu mandren,seringi,ace si seringa pentru
anestezie
• Comprese
• Leucoplast
• Pense hemostatice
• Manusi chirurgicale,eprubete,tavita renala
PSIHICA:
Pacientul este a jeune
Pozitia este data in functie de locul punctiei si starea lui
Pozitia decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului,coapsele flectate pe
abdomen,barbia atinge pieptul
Pozitia sezand pe masa de operatie sau de tratament cu mainile pe coapse,capul in
hiperflexie
Pacientul este mentinut in aceste pozitii de asistenta medicala.
Punctia este efectuata de catre medic ajutat de una sau doua asistente medicale
Se desfasoara in salon,in sala de tratamente sau in sala de operatie (punctia
anestezica)
Se spala mainile,se dezinfecteaza si se pun manusile
Se dezbraca pacientul
Se protejeaza patul sau masa de punctie cu musama,aleza
Se pregateste locul punctiei si se dezinfecteza
Se serveste acul de punctie cu mandren
Se mentin eprubetele pentru recoltarea lichidului
Se deinfecteaza locul punctiei
Se comprima cu o compresa sterila locul punctiei
Se aplica pansament fixat cu leucoplast
Se aseaza pacientul in pat in pozitie de cubit dorsal,fara perna 24 ore
Dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat
Se supravegheaza semnele vitale:puls,T.A,respiratie
Se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi:varsaturi,greturi si
cefalee

• Sindrom postpunctional (ameteli,cefalee,varsaturi,rahialgii),datorat hipertensiunii
lichidiene provocate de punctie
• Dureri violente in membrele inferioare,determinate de atingerea ramificatiilor cozii de
cal sau ale maduvei spinarii cu varful acului
• Contractura fetei,gatului sau a unui membru prin atingerea maduvei cervicale,cand s-
a executat punctia suboccipital
• Socul reflex poate duce la sincope mortale;accidentul este foarte rar (se vor pregati
mijloacele obisnuite de reanimare)
HEMOCULTURA
Hemocultura se indica pentru a detecta invazia (bacteriemia) si raspandirea

sistemica (septicemia) pe cale sangvina.In aceste situatii se recolteaza sange prin punctie
venoasa la patul pacientului,sangele fiind recoltat in doua recipiente:unul continand
mediu anaerob si unul continand mediu aerob.Recipientele sunt tinute la incubator
permitand astfel tuturor organismelor prezente in sange sa creasca in mediul
lor.Hemocultura permite identificarea aproximativ 67% dintre agentii patogeni in primele
24 de ore si a peste 90% in 72 de ore.
Parerile cu privire la momentul recoltarii hemoculturii sunt impartite.Unii considera
ca timpul recoltarii este discutabil si irelevant.Altii indica recoltarea a trei probe la
interval de cate o ora.Prima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome
(febra,frison) cu ajutorul carora se suspicioneaza bacteriemie sau septicemie.Cand se
suspicioneaza infectie cu bacterii datorita endocarditei se vor recolta trei sau patru probe
cu intervale intre ele cuprinse intre 5-30 minute inainte de inceperea antibioterapiei.
Materiale necesare:
• Tavita renala ,carucior,solutie dezinfectanta (betadina,clorhexidine),paduri alcoolizate

• Manusi sterile
• Garou,holder,ac dublu special acoperit la ambele capete cu cauciuc
• Doua flacoane cu medii de cultura-unul pentru germeni aerobi si altul pentru germeni
anaerobi
PSIHICA:
Se informeaza si se explica pacientului procedura,avertizandu-l ca recoltarea se poate
repeta
Se incurajeaza si se sustine pacientul
FIZICA:
Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit deoarece
poate prezenta frisoane
Se alege vena cea mai turgescenta
Se dezinfecteaza cu betadina
Se confirma identitatea pacientului
Se izoleaza locul cu campul steril
Se monteaza acul dublu la holder
Se aplica garoul
Se dezinfecteaza locul de punctionat cu betadina
Se punctioneaza vena
Se adapteaza la acul holderului flacoanele cu medii de cultura pentru germeni aerobi
si anaerobi
Se recolteaza sange pana la semnul de pe flacoane
Se retrage acul dupa aplicarea padurilor alcoolizate
Se comprima vena 2-3 minute
Se omogenizeaza usor pe un plan orizontal (sangele cu mediul de cultura din flacon)

• Hematom
• Infectii
UROCULTURA
Obiectivul:studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor si efectuarea

antibiogramei.
Materiale necesare:
a. Pentru prelevarea fara sondaj:
• Apa si sapun pentru toaleta genito-urinara
• Antiseptic pentru dezinfectia meatului uretral
• Recipient pentru colectarea sterila a urinei
• Bazinet daca este necesar
• Container pentru deseurii
b. Pentru prelevarea pe sonda urinara a demeure:
• Tava medicala/carucior
• Antiseptic;solutie de clorhexidina
• Seringa si ace sterile,tub de laborator steril
• Container pentru aruncarea materialelor folosite
c. Pentru prelevarea prin sondaj intermitent:
• Sonda vezicala pentru barbat sau femeie
• Recipient steril pentru recoltatea urinei
PSIHICA:
Se explica pacientului necesitatea prelevarii
Se asigura pacientul de inofensivitatea procedurii
Se instruieste pacientul constient si valid cum sa recolteze singur
FIZICA:
Se efectueaza toaleta genitor-urinara la pacientul nedeplasabil
Se asigura conditii pentru efectuarea toaletei la pacientul valid
Se verifica prescriptia medicala
Se verifica identitatea pacientului
Se preleveaza prin una din metodele enumerate mai jos in functie de starea
pacientului sau recomandarea medicala
a) Prelevarea fara sondaj
Se spala mainile cu apa si sapun (lavaj simplu)
Se recolteaza urina de la barbat sau femeie dupa toaleta genito-urinara cu apa si sapun
si clatire abundenta;se usuca regiunea,se dezinfecteaza meatul uretral cu comprese
sterile imbibate in antiseptic
Se colecteaza urina,in recipientul steril,din mijlocul jetului
Se acopera tubul steril
b) Prelevarea de catre pacientul constient si capabil sa urineze in mod voluntar
Se explica pacientului modul de derulare a procedurii
Se ofera comprese sterile cu antiseptic pentru dezinfectia meatului urinar dupa spalare
Se da pacientului flaconul steril
Se explica sa urineze la toaleta ,lasand sa curga primul jet si recoltand urina in flacon
din mijlocul jetului
Se cere pacientului sa-si spele mainile dupa prelevarea urinei
c) Prelevarea pe sonda urinara a demeure
Se spala mainile cu apa si sapun (lavaj simplu)
Se folosesc manusi de unica folosinta
Se dezinfecteaza locul de prelevare cu comprese sterile imbibate in antiseptic
Se punctioneaza tubulatura pungii de colectare cu acul steril adaptat la seringa si se
preleveaza cantitatea necesara de urina
Se transfera urina din seringa in flaconul pentru laborator
Se arunca acul si seringa in containerul special
Daca diureza este scazuta se clampeaza sonda sub locul de prelevare fara sa se
lezeze si se asteapta 10-15 minute ca sa se adune o cantitate suficienta de urina
pentru examen.
d) Prelevarea prin sondaj intermitent:
Se introduce sonda vezicala respectand tehnica sondajului vezical la barbat sau
femeie
Se mentine sonda pe durata evacuarii urinei
Se lasa urina sa curga in basinet si se recolteaza apoi in recipientul pentru laborator
Se evacueaza tot continutul vezicii urinare
Se indeparteaza sonda si se dezinfecteaza meatul urinar
Se arunca materialele folosite in container
Se spala mainile
Se ajuta pacientul sa se imbrace
Pacientul deplasabil nu are nevoie de ingrijiri speciale
Se supravegheaza pacientul purtator de sonda ,asigurandu-se ca este permeabila si
racordata la punga colectoare
• Contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente in regiunea periuretrala in timpul
emisiei (bacteriurie slaba<10000 germeni/ml)
• Multiplicarea germenilor prin pastrare mai mult de o ora in afara frigiderului
• Pastrarea prea mult la rece duce la precipitarea uratilor ceea ce impiedica analiza
ulterioara a urinii
• Emisia dificila a urinei prin blocaj psihologic
RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMEN SUMAR DE URINA
Obiectivele procedurii:
-determinarea densitatii ,ph-ului,glucozei,albuminei,urobilinogenului
-examinarea sedimentului urinar
Materiale necesare:
• Recipient curat si uscat sau steril pentru femeie
• Seringa si ace sterile,tampon cu alcool
• Pensa pentru clamparea sondei-cand mostra de urina (10 ml)este recoltata pe sonda a
demeure
• Manusi de cauciuc pentru manipularea urinei
PSIHICA:
Se informeaza pacientul constient
Se explica procedura in termeni accesibili
Se obtine colaborarea
FIZICA:
Se efectueaza toaleta genito-urinara la femeie
Se fixeaza punga colectoare la nivelul organelor genitale,cu adeziv,in cazul sugarilor
si copiilor mici
Se explica pacientului care-si recolteaza singur urina:
o Sa-si spele mainile,sa foloseasca manusi de cauciuc
o Sa se aseze intr-o pozitie in care jetul urinr sa fie dirijat in recipient :ortostatism la
barbat si sezand la femeie
o Sa colecteze 10 ml urina direct in recipient
o Sa aseze capacul pe gura recipientului dupa recoltare
o Sa-si spele mainile
o Sa eticheteze recipientul
In caz de recoltare pe sonda a demeue:
Se clampeaza sonda cu 15 minute inainte de recoltare
Se spala mainile,se folosesc manusi de unica folosinta
Se dezinfecteaza sonda
Se punctioneaza sonda cu acul adaptat la seringa
Se aspira 10 ml de urina in seringa
Se transfera urina in recipient
Se spala mainile
Se eticheteaza recipientul cu:numele si prenumele pacientului,sectia,examenul
cerut,data si ora recoltarii
Se transporta urina la laborator imediat

• Mostra de urina este contaminata cu scurgere vaginala sau cu sange menstrual
• Urina este hipercroma,cu urobilinogen crescut
• Urina contine albumina sau glucoza
RECOLTAREA SPUTEI
-examinarea macroscopica,citologica si bacteriologica a sputei
-diagnosticarea unor boli ala aparatului respirator
Materiale necesare (pe o tava medicala):

• Recipient steril cu capac potrivit,etans
• Eticheta/formular cerut de laborator
• Aerosol (clorura de sodium 10%,acetilcisteina,apa distilata sau sterila) pentru a
induce tusea,daca medicul indica
• Batiste de hartie
• Manusi de unica folosinta daca este necesar
• Pungi din material de plastic
• Recipient special pentru materiale folosite
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura pentru a reduce anxietatea si a obtine colaborarea
FIZICA:
Se instruieste pacientul sa nu manance,sa nu fumeze,sa nu-si puna picaturi in nas,sa
nu se spele pe dinti sau sa-si clateasca gura cu solutii dezinfectante inainte de
recoltare pentru a nu influenta rezultatul
Se apeleaza la drenajul postural si la tapotari daca expectoratia este dificila
Se instruieste pacientul sa se aseze pe scaun ,pe marginea patului sau in pozitia
Flowler inalta daca starea generala nu este favorabila
Se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla pentru a reduce riscul de
contaminare a sputei cu bacteriile din cavitatea bucala sau cu particule de alimente
Se instruieste pacientul sa inspire sis a expire profund de cateva ori provocandu-si
tusea (cel putin 3 ori);la ultima expiratie se sfatuieste sa tuseasca
Se sfatuieste pacientul sa tuseasca profund si sa expectoreze direct in recipient,cca.15
ml de sputa
Se pune manusi de unica folosinta,optional
Se acopera recipientul cu capacul
Se sterge exteriorul recipientului cu un servetel
Se introduce recipientul intr-o punga de material plastic
Se ofera pacientului un pahar cu apa curata sa-si clateasca gura
Se ajuta pacientul sa adopte o pozitie comoda
Se observa respiratia
Se educa pacientul sa colecteze in continuare sputa pentru a preveni diseminarea
infectiei
RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA
Secretiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor.din placi

supurate,ulceratii,organele genitale,conjunctiva oculara,leziuni ale cavitatii bucale si din
conductul auditiv extern.
-explorator:depistarea florei microbiene generatoare si efectuarea antibiogramei
-terapeutic:evacuarea si tratarea colectiilor purulente.
Materiale necesare:
• Manusi sterile,camp steril
• Paduri cu alcool,betadina
• Pensa sterile
• Tampoane sterile
• Seringa de 10 ml
• Ac steril
• Tub steril pentru cultura cu mediu de transport
• Etichete
• Tub de cultura pentru germeni anaerobi
• Comprese sterile pentru repansarea plagii
• Formulare cerere analize laborator
PSIHICA:
Se anunta pacientul si I se explica necesitatea efectuarii examinarii
FIZICA:
Se aseaza pacientul in pozitie adecvata
Se spala mainile,se pregateste un camp steril,se pun manusile sterile
Se inlatura pansamentul cu o pensa sterile
Se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de
contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii
Pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac,se introduce in
plaga,se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culturi aerobice
Se trimite proba imediat la laborator
Se arunca manusile la deseuri contaminate
Se pun alte amnusi si se reface pansamentul plagii
RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE
Infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:

-cele cae afecteaza invelisul pleoapelor (blefarite)
-conjunctiva (conjunctivita acuta sau cronica)
-corneea si umoarea camerei anterioare (keratita acuta si cronica)
-irisul si umoarea camerei anterioare (irita acuta si cronica)
-canalul si sacul lacrimal
-cristalinul,coroida sau retina si corpul vitros
Materiale necesare:
• Manusi sterile
• Solutie sterile normal salina
• Comprese
• Aplicator steril cu capat din tampon de bumbac
• Tub steril cu mediu de transport
• Dispozitiv steril cu inel,special pentru recoltarea celulelor corneene
Se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si compresa de
tifon,dinauntru inspre afara
Se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjunctival
Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste conjunctiva avand grija sa nu
atingem si alte suprafete
Se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular,pentru a preveni
iritatiile corneene datorita miscarilor bruste
Daca este necesara recoltarea corneeana,aceasta se va face de catre medic,utilizand un
dispozitiv special cu inel
Se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de
transport
Se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele
Se arunca manusile la deseuri contaminate
Consideratii speciale:
1. Nu se va folosi u antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatia ochiului si
modificarea rezultatului probei
2. Daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutorul unui coleg
pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii prevenind astfel lezarile oculare
datorita miscarilor bruste
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian.
Obiectivul procedurii :
-explorator:depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea
tratamentului si depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Materiale necesare:
• Manusi sterile
• Apasator de limba
• Minilanterna
• Tub steril cu mediu de cultura
• Etichete
• Formulare cerere analize pentru laborator
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura penru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
coperarea sa
FIZICA:
Se explica pacientului ca poate avea senzatie de voma in timpul tamponarii,dar ca
procedura va dura mai putin de 1 minut
Confirmarea identitatii pacientului
Se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta
Se cere pacientului sa-si tina capul pe spate.Se apasa limba cu un apasator de limba,se
ilumineaza fundul gatului pentru a vedea exact zonele inflamatorii
Daca pacientul are senzatia de voma se retrage apasatorul de limba si i se sugereaza
sa respire adanc.Dupa ce se relaxeaza,se introduce apasatorul de limba dar mai putin
adanc ca prima data
Se tamponeaza zonele amigdaliene cu aplicatorul incluzand zonele inflamate sau
purulente
Se asigura sa nu se atinga cu aplicatorul limba,dintii sau obrajii pentru a evita
contaminarea sa
Se plaseaza imediat aplicatorul in tubul cu mediul de cultura
Se arunca manusile la deseuri contaminate si se spala mainile
Se eticheteaza proba cu datele pacientului,ziua si ora recoltarii,locul de unde s-a
recoltat
Proba se trimite imediat la laborator
EXUDATUL NAZAL
Obiectivul recoltarii exudatului nazal este acela de a ajuta la identificarea agentilor

patogeni cu ajutorul aplicatoarelor cu capatul format din tampon de bumbac.
Materiale necesare:
• Manusi sterile
• Minilanterna
• Tub steril cu mediu de cultura
• Etichete
• Formulare cerere analize pentru laborator
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura pentru a-i reduce anxietatea si a se asigura
cooperarea sa
FIZICA:
Se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va
dura mai putin de 1 minut
Se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta
Se cere pacientului sa-si sufle nasul
Se cere pacientului sa-si acopere o nara sis a respire doar pe cealalta si invers
Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine
Se cere pacientului sa-si tina capul pe spate
Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5 -10 cm tinand capatul cu tampon
langa septrul nasal
Se roteste repede tamponul si se scoate
Se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
Se eticheteaza probele
Se eticheteaza probele,se completeaza formularele de laborator si se trimit impreuna
cu probele la laborator
Se arunca manusile si se spala mainile
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
Deoarece medicamentele cu cale de administrare orala sunt cele mai lipsite de

risc,mai ieftine si mai convenabile ca mod de administrare,o mare parte din tratamentele
medicamentoase se administeaza pe aceasta
cale:tablete,capsule,siropuri,elixiruri,uleiuri,suspensii,granule.
Dozele medicamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un
varstnic sau copil.
Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti,celor care
prezinta varsaturi cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.
Materiale necesare:
• Medicatia prescrisa
• Pahare de unica folosinta
• Sticluta picuratoare
• Apa,ceai, alt lichid recomandat
• Lingura,lingurita
• Tavita renala sau masuta mobila
PSIHICA:
Se informeaza pacientul asupra efectului,gustului medicamentului
Se informeaza pacientul asupra eventualelor efecte secundare (reactii adverse )
FIZICA:
Se asigura pacientului o pozitie comoda astfel incat sa poata bea
Se verifica daca sunt respectate conditiile de administrare (inainte,dupa masa,etc)
Tabletele si capsulele sunt date cu apa pentru a preveni antagonizarea proprietatilor
chimice ale medicamentelor
Siropurile si antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apa pentru ca li se
diminueaza efectul
Tabletele zdrobite sau lichidele pot fi amestecate cu o cantitate mica de mancare daca
aceasta nu este contraindicate de dieta
Se aseaza materialele pe o tavita renala sau masuta mobila pentru tratament
Se verifica prescriptia medicala :numele medicamentului,doza,modul de
administrare,calea de administrare
Se identifica fiecare medicament pe care il primeste pacientul:eticheta si ambalajul
Se pun dozele ce trebuie administrate intr-un pahar din material plastic
Se verifica numarul salonului si numele paientului
Se duce tavita/masuta cu medicamentele in salon
I se explica pacientului ce medicament primeste,actiunea acestuia,daca are gust
neplacut
Se aseaza pacientul in pozitie sezand daca nu este nici o contraindicatie,sau o pozitie
comoda in care sa poata bea lichidul in functie de starea acestuia
Se serveste pacientul cu doza unica
I se da paharul cu apa ,suc,ceai,si se asigura ca pacientul a inghitit toate
medicamentele sau este ajutat daca nu poate sa bea singur
Se instruieste pacientul daca dupa administrare trebuie sa pastreze o anumita pozitie
Se aseaza pacientul in pozitie comoda
Se asigura ca pacientul exprima stare de confort
Debarasarea si curatenia la locul de munca:

Se plaseaza medicamentele ramase in locul de pastrare adecvata
Se asigura ca sunt indeplinite conditiile de pastrare
Se scot manusile si se spala mainile
• Reactie alergica sau anafilactica
• Senzatie de greata si voma
• Pacientul nu coopereaza si refuza medicamentele
ADMINISTAREA MEDICAMENTELOR PE TEGUMENTE
Obiectivele procedurii sunt acelea de a obtine un efect local asupra tegumentelor,de

stimulare a circulatiei si de diminuare a efectului medicamentului printr-o absorbtie mai
lenta.
Materiale necesare:
• Medicamente prescrise:lichide,pudre,unguente,alifii,mixture,plasturi
• Manusi sterile
• Comprese,tampoane,spatula
• Pense porttampon
• Musama,aleza
• Tavita renala
• Masuta mobila
PSIHICA:
Se informeaza pacientul asupra efectului medicamentului
I se explica pacientului metodele de administrare a
medicamentelor:badijonare,pudraj,comprese medicamentoase
Se informeaza pacientul asupra senzatiilor pe care le poate simti si a eventualelor
alergii
FIZICA:
Se asigura intimitatea
Se asigura pozitia adecvata in functie de zona pe care urmeaza sa se aplice
medicamentul
Se sfatuieste pacientul sa stea relaxat
Se pregatesc materialele pe o tavita renala
Se verifica recomandarea medicala
Se identifica eventualele leziuni care contraindica administrarea
Se aseaza pacientul in pozitie adecvata
Se spala mainile
Se pun manusile
a) Aplicarea unguentelor si alifiilor
Se scoate medicamentul prin apasare din tub sau din cutie cu ajutorul spatulei
Se intinde cu blandete un strat subtire cu mana imbracata in manusa sau cu spatula
Se protejeaza pielea cu un pansament daca e necesar astfel incat medicamentul san u
fie indepartat
Se curate suprafata pielii intre doua aplicari cu exceptia situatiilor in care medicul
recomanda altfel
b) Aplicarea lichidelor
Se intinde solutia medicamentoasa cu ajutorul unui tampon
Se lasa pielea sa se usuce
Se protejeaza cu un pansament daca solutia folosita e colorata
Se curate suprafata pielii intre doua aplicari cu exceptia situatiilor in care medicul
recomanda altfel
c) Aplicarea medicamentelor vasodilatatoare
Se aplica plasturele pe toracele anterior sau pe alta zona a corpului indicate de medic
Se alterneaza locurile la fiecare doza medicamentoasa
Se observa eventualele reactii locale
Se instruieste pacientul sau familia daca este nevoie de continuarea tratamentului la
domiciliu

Se pun medicamentele in locul de pastrare si se asigura ca exista conditii adecvate
Se indeparteaza compresele si tampoanele folosite
Se spala mainile
• Pacientul acuza efectuarea cu brutalitate a manevrelor
• Pcientul acuza senzatii neplacute:usturime,intepaturi
• Pe suprafata tratata apare inrosirea sau alte semne de alergie
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE MUCOASA CONJUNCTIVALA
(COLIRURI,UNGUENTE)
Obiectivul procedurii consta in administrarea medicamentelor in sacul conjunctival

pentru a obtine un efect therapeutic.
Materiale necesare:
• Tavita renala,masuta mobila
• Picaturi (coliruri) sau unguente prescrise de medic
• Ser fiziologic steril
• Comprese de tifon sterile
• Servetele
• Pipeta
• Manusi sterile
• Recipient pentru colectarea materialelor folosite
PSIHICA:
Se informeaza pacientul si se explica procedura
Se explica efectul terapeutic si eventualele reactii,alergii
Se instruieste pacientul sa nu se miste
Se subliniaza si se clarifica explicatiile medicului despre boala
Se explica orice alta recomandare terapeutica aditionala
FIZICA:
Se asigura pozitia corecta- de cubit dorsal sau sezand cu capul dat pe spate
Se pregatesc materialele pe o tavita renala
Se atentioneaza pacientul sa nu se miste in timpul procedurii
Se asigura o lumina adecvata
Se pozitioneaza pacientul culcat sau sezand cu capul dat pe spate
Se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
Se deschide fanta palpebrala din interior spre exterior folosind comprese sterile
imbibate in ser fiziologic
Se aspira cu pipeta cantitatea de solutie necesara
Se protejeaza degetele cu comprese sterile ,se trage bland pleoapa inferioara pentru a
evidential sacul conjunctival
Se instruieste pacientul sa priveasca in sus si inapoi pentru a proteja corneea,sub
pleoapa superioara si pentru a preveni clipitul in momentul in care se apropie cu
pipeta sau tubul
Se sprijina mana in care se tine medicamentul pe fruntea pacientului pentru a evita
ranirea cu pipeta sau varful tubului daca pacientul se misca sau se plaseaza pipeta sau
varful tubului cu unguent deasupra sacului conjunctival la 1-2 cm
Se instileaza numarul de picaturi prescris sau se aplica 1 cm liniar din unguent pe
suprafata pleoapei;NU SE ATINGE PIPETA,TUBUL,DE OCHIUL PACIENTLUI.
Se elibereaza pleoapa inferioara
Se instruieste pacientul sa inchida ochiul sis a-si miste globul ocular pentru a
imprastia mdicamentul
Se indeparteaza orice exces de medicament din jurul ochiului cu o compresa sterile
sau u servetel
Se spala mainile,se schimba manusile si se repeta interventiile pentru celalalt ochi
daca este necesar
Se observa eventualele reactii locale:congestii,lacrimare,prurit
Se pun medicamentele la locul de pastrare
Se asigura ca sunt conditii optime pentru pastrarea medicamentelor deschise
Se spala mainile
• Pacientul nu coopereaza si exista risc de lezare a corneei
• Paientul acuza senzatii neplacute :usturime,lacrimare, inglodeala,arsura,hiperemie
NU SE FOLOSESC NICIODATA ACELEASI TAMPOANE SAU COMPRESE LA
AMBII OCHI!
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE NAZALA (INSTILATIA)
Obiectivul procedurii consta in introducerea medicamentelor pe cale nazala pentru

tratarea problemelor locale
Materiale necesare:
• Medicamentele prescrise
• Tavita renala sau masuta mobila pentru medicamente
• Pipeta sau sticla picurator
• Servetele
PSIHICA:
Se explica pacientului necesitatea procedurii,pozitia pentru instilatii nazale,efectul
terapeutic si necesitatea mentinerii pozitiei timp de 5 minute
Se identifica eventualele alergii cunoscute la pacient
FIZICA:
Se asigura pozitia adecvata pentru ca medicamentul sa nu ajnga in faringe deoarece
va fi inghitit iar efectul va fi influentat
Se aseaza capul pacientului pe o perna la marginea patului in functie de zona afectata
Se pregatesc materialele
Se roaga pacientul sa nu se miste
Se spala mainile cu apa si sapun
Se asigura lumina adecvata
Se aseaza pacientul intr-una dintre cele trei pozitii pentru a permite medicamentelor
sa ajunga in zona afectata
a) in decubit dorsal cu capul usor inclinat spre zona afectata pentru trompa lui Eustachio
b) in decubit dorsal cu umerii sprijiniti pe o perna,cu capul in extensie pentru sinusurile
etmoidal si sfenoidal
c) in decubit dorsal cu umerii sprijiniti pe o perna cu capul in hiperextensie intors spre
partea afectata pentru sinusurile frontale si maxilare
Se ofera pacientului servetele
Se aspira in pipeta cantitatea de medicament necesara
Se introduce varful pipetei exact in nara
Se instileaza cantitarea necesara numarand picaturile
Se instruieste pacientul sa mentina pozitia timp de 5 minute pentru a preveni
scurgerea in afara sau spre gat a medicamentului
Se absoarbe excesul de medicament si se explica pacientului sa nu sufle nasul
Ingrijirea paientului:
Se observa starea pacientului
Se informeaza pacientul in cat timp se instaleaza efectul
Se instruieste pacientul sau familia cum sa procedeze daca va trebui sa continue
tratamentul la domiciliu

Se pun medicamentele si pipeta la locul de pastrare
Se asigura ca sunt conditii optime pentru pastrarea medicamentelor (sticlutelor deschise)
Se spala mainile
• La atingerea firelor de par din nas se declanseaza stranutul
• Pacientul acuza senzatie de intepatura sau uscaciune a mucoasei
• Pacientul acuza cefalee,palpitatii,insomnii
• Aspirarea solutiei in fosa nazala favorizeaza scurgerea acesteia in laringe provocand
accese de tuse (spasme)
SE FOLOSESTE PIPETA PENTRU UN SINGUR PACIENT!
DESI CAVITATAEA NAZALA NU ESTE STERILA,TREBUIE SA SE RESPECTE
NORMELE DE ASEPSIE SI ANTIASEPSIE DEOARECE EXISTA LEGATURI CU
SINUSURILE!
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN
(INSTILATIA)
Obiectivul procedurii consta in introducerea medicamentelor in conductul auditiv

pentru a obtine un efect terapeutic si inmuierea dopului de cerumen.
Materiale necesare:
• Medicamentele prescrise,solutii la temperatura corpului
• Pipete
• Tampoane de vata,comprese de tifon
• Ser fiziologic optional
• Tavita medicala
PSIHICA:
Se informeaza pacientul,se explica procedura,efectul terapeutic si eventualele senzatii
neplacute
Se intreaba pacientul daca este alergic
Se obtine consimtamantul
FIZICA:
Se pozitioneaza corect pacientul in functie de partea afectata
Se identifica pacientul si se asigura ca timpanul este intreg
I se explica paientului procedura in functie de nivelul sau de intelegere si colaborare
Se instruieste pacientul sa nu se miste in timpul procedurii
Se asigura lumina adecvata
Se aseaza pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa
Se curata pavilionul urechii si partea externa a conductului auditiv cu tampoane de
vata umezite cu S.F daca este necesar
Se aspira solutia in pipeta
Se trage cu o mana de pavilion in sus si spre spate pentru adulti si in jos si spre spate
pentru copii
Se aseaza cealalta mana pe capul pacientului pentru a evita lezarea in caz de miscare
Se instileaza cantitatea de medicamente prescrisa directionand fluxul spre canalul
auditiv
Nu se atinge cu pipeta
Se aspira excesul de medicament cu o compresa si se tine capul pacientului in pozitia
in care a fost 10-15 minute pentru a evita scurgerea solutiei
Se aseaza pacientul in pozitie comoda dupa scurgerea timpului de 15 minute
Se introduce un tampon uscat in ureche daca timpanul este integru ;daca timpanul
este perforat se utilizeaza un tampon steril
Se intreaba pacientul daca prezinta vreo manifestare neplacuta mai ales dupa
administrari repetate
Se instruieste pacientul sau familia cum sa procedeze daca este necesara continuarea
administrarii la domiciliu

Se pun medicamentele si pipeta in locul de pastrare si se asigura ca sunt indeplinite
conditiile optime de depozitare
Se indeparteaza materialele folosite respectand precautiunile universale (P.U.)
Se spala mainile
• Pacientul nu coopereaza
• Pacientul acuza senzatii neplacute
• Pacientul prezinta sensibilitate sau iritatii locale
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA
(SUPOZITOARE)
Obiectivul procedurii consta in folosirea unei cai alternative de administrare in cazul

intolerantei digestive (varsaturi),medicamentul are gust neplacut si influenteaza
activitatea hepatica sau are efect iritant al mucoasei gastrice,se inactiveaza sub influenta
sucurilor gastrice.
Materiale necesare:
• Supozitoarele prescrise
• Manusi sau degete de manusa
• Paravan,draperie
• Tavita renala .masuta pentru medicamente
• Vaselina
• Materiale pentru clisma daca este cazul
PSIHICA:
Se explica pacientului necesitatea,eficacitatea,efectul terapeutic si avantajele
procedurii
Se identifica eventualele alergii
Se sigura pacientul ca se va respecta intimitatea
Se explica pacientului ca poate apare senzatia de defecatie pe care trebuie sa o
stapaneasca
FIZICA:
Se asigura pozitia de decubit lateral stang
Se efectueaza clisma evacuatoare la indicatiile medicului
Se duc medicamentele in salon
Se explica manevra
Se asigura intimitatea cu un paravan
Se aseaza pacientul in decubit lateral stang cu piciorul de jos intins sic el de deasupra
flectant (pozitia Sims)
Se indeparteaza folia de pe supozitor
Se pune vaselina pe capul supozitorului pentru a permite alunecarea acestuia
Se indeparteaza cu o mana fesele usor pentru a se evidentia orificiul anal
Se introduce cu degetul supozitorul in canalul rectal dincolo de sfincterul intern
Se instruieste pacientul sa stea linistit 15 minute pentru a favoriza absorbtia
medicamentului
Se aseaza pacientul in pozitie comoda dupa 15 minute
Se observa efectul si se informeaza pacientul cand se instaleaza acesta si cat dureaza
Se instruieste pacientul cum sa procedeze daca trebuie sa continue tratamentul la
domiciliu

Se plaseaza supozitoarele ramase intr-un loc adecvat pentru pastrare
Se indeparteaza ambalajele
Se indeparteaza manusile
Se spala mainile
• Rezultatul asteptat nu apare
• Supozitorul este eliminat,efectul nu se poate instala
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINALA
(GLOBULE,OVULE,COMPRIMATE )
Obiectivul procedurii consta in aplicarea pe mucoasa vaginala a unor medicamente cu

efect local.
Materiale necesare:
• Medicamentele prescrise:globule,ovule,tablete
• Materiale pentru spalatura vaginala (daca este recomandat)
• Manusi sterile
• Paravan
• Comprese de tifon
Pregatirea pacientei:
PSIHICA:
Se explica pacientei necesitatea,eficacitatea procedurii si efectul terapeutic
Se asigura pacienta de inofensivitatea procedurii si de respectarea intimitatii
FIZICA:
Se asigura pozitia ginecologica (decubit dorsal cu coapsele flectate sau eventual
decubit lateral)
Se efectueaza spalatura vaginala daca acesta este recomandata de medic inainte de
inceperea tratamentului
Se identifica pacienta
Se duc medicamentele in salon
Se explica manevra
Se spala mainile si se pun manusi sterile
Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica sau SIMS
Se scoate medicamentul din ambalaj
Se indeparteaza cu o mana labiile folosind doua comprese evidentiindu-se astfel
orificiul vaginal
Se introduce medicamentul in canalul vaginal impingand usor cu degetul imbracat in
manusa pana in fundul de sac
Se instruieste pacienta sa stea in decubit pentru a favoriza topirea si absorbtia
Ingrijirea pacientei:
Se revine dupa 15 minute pentru a vedea starea pacientei
Se aseaza pacienta in pozitie comoda
Se asigura un tampon de vata pentru a preveni disconfortul
Se instruieste pacienta cum sa procedeze daca se va continua tratamentul la domiciliu
Se plaseaza medicamentele ramase in locul de pastrare adecvat
Se indeparteaza ambalajele
Se spala manile
• Pacienta acuza durere in timpul introducerii medicamentului
• Pacienta este incapabila sa retina medicamentul
• Pacienta acuza senzatii locale neplacute
ADMINISTRAREA OXIGENULUI PRIN SONDA
Obiectivul procedurii este acela de a aproviziona tesuturile cu oxigen in caz de

hipoxie.
Materiale necesare:
• Sonda de cauciuc sau material plastic sterila
• Leucoplast
• Manusi sterile
• Se verifica instalatia de oxygen
PSIHICA daca este constient:
Se informeaza pacientul asupra necesitatii administrarii oxigenului
Se explica procedura pentru a obtine colaborarea
FIZICA:
Se asigura pacientului o pozitie comoda
Se verifica libertatea cailor respiratorii
Se verifica prescriptia medicala si debitul de oxigen recomandat pe minut
Se identifica pacientul si se stabileste o relatie de colaborare
Se masoara distanta de la narina pana la lobul urechii-aproximativ 6-8 cm
Se introduce sonda in narina perpendicular pe planul fetei pentru a nu lovi cornetele
nazale (cand se inclina in sus) sau planseul fosei nazale (cand se inclina in jos)
Se umezeste sonda pentru a favoriza inaintarea
Se asigura ca sonda a ajuns in profunzimea dorita
Se fixeaza sonda cu leucoplast
Se fixeaza debitul 6l pe minut conform prescriptiei
Se supravegheaza bolnavul si se controleaza frecvent permeabilitatea sondei si se
observa faciesul
Se asigura ingrijirea nasului si cavitatii bucale deoarece oxigenul usuca mucoasa
Se schimba zilnic sonda si narina folosind manusi
Se controleaza frecventa respiratiei

Se indeparteaza sondele de material plastic iar cele din cauciuc merg la sterilizare
Se indeparteaza cu grija sursa de oxigen cand indicatia inceteaza
• Sonda iese in afara deoarece nu a fost introdusa corect
• Pacientul se baloneaza
• Mucoasele pacientului sunt uscate,iritate
INJECTIA INTRADERMICA
Obiectivele procedurii constau in injectarea de alergeni in piele ca metoda de

diagnostic pentru aprecierea reactiei la alergeni,testarea la tuberculina sau PPD,testarea
unor medicamente cu potential de sensibilizare a organismului ( antibiotice,anestezice).
Materiale necesare:
• Tavita renala ,manusi sterile
• Substanta sau medicamentul prescris
• Seringi sterile de 1 ml cu dozaj corespunzator
• Ace sterile fine, cu bizoul scurt
• Comprese sau tampoane cu alcool
• Recipiente pentru colectarea deseurilor
PSIHICA:
Se informeaza si i se explica pacientului procedura,scopul injectiei,efectele dorite si
nedorite
FIZICA:
Se cerceteaza zonele de electie:regiune anterioara a antebratului,fata externa a
bratului si a coapsei
Se stabileste locul pentru injectie evitand zonele pigmentate,decolorate sau infectate
Se pozitioneaza pacientul in functie de locul selectat si de starea sa:decubit
dorsal,pozitie sezanda sau semisezanda
Se obtin informatii suplimentare despre medicament.dozare,efectele posibile
Se intervieveaza pacientul pentru a identifica profilul alergologic al acestuia precum
si experienta sa legata de testare
Se efectueaza dilutia necesara si se stabileste doza corecta conform procedurii
standard acolo unde este cazul
Se aspira solutia in seringa respectand procedura
Se elimina aerul din seringa
Se dezinfecteaza zona aleasa cu alcool si se lasa pielea sa se usuce
Se indeparteaza capacul de la ac prin tractiune
Se intinde pielea din zona injectiei folosind policele mainii nedominante
Se pozitioneaza seringa astfel incat sa fie aproape paralel cu pielea pacientului si cu
bizoul orientat in sus
Se introduce acul in straturile cele mai superficiale ale pielii,aproximativ 4 mm,astfel
incat varful sa fie vizibil prin piele
Se injecteaza lent solutia impingand pistonul,fara a aspira
Se observa formarea la locul inocularii a unei papule albe cu diametrul de 5-6 mm
Se extrage rapid acul fara a masa locul
Se ajuta pacientul sa adopte o pozitie confortabila si a ramana in repaos la pat
Se mentine zona injectiei accesibila observatiei
Se supravegheaza atent pacientul dupa testarea sensibilitatii la anumite medicamente
(antibiotice,anestezice) sau alergeni
Se citeste reactia locala dupa 20-30 minute sau 48-72 de ore in functie de situatie
Se anunta medicul si se intervine de urgenta in caz de complicatii

Se arunca materialele folosite in containere speciale iar acul se arunca necapisonat
Se spala mainile
• Varful acului nu patrunde in derm si solutia se scurge in afara
• Acul patrunde pea adanc,determinand o infiltratie difuza fara sa se formeze papula
alba delimitata
• La locul testarii apar reactii positive sau intens positive:vezicule,ulceratii,necroza
tesutului
• Lipotimie,risc de accidentare prin cadere daca pacientul nu ramane in repaus la pat
• Reactie anafilactica sau soc anafilactic care ameninta viata
INJECTIA SUBCUTANATA
Obiectivul procedurii consta in introducerea in tesutul subcutanat a unui medicament

in doza prescrisa.
Materiale necesare:
• Tavita renala
• Masuta pentru tratament
• Seringi si ace sterile adecvate
• Medicamentul de injectat
• Prescriptia sau F.O
• Solutii dezinfectante (alcool)
• Tampoane de vata sau comprese de tifon
• Manusi de unica folosinta (optional)
• Recipiente pentru colectarea deseurilor)
PSIHICA:
Se informeaza ,se incurajeaza si se sustine pacientul
Se explica scopul injectiei,a efectelor dorite si nedorite,a orarului de administrare
daca este cazul
FIZICA:
Se aseaza pacientul in functie de starea sa in pozitie sezanda cu mana sprijinita pe
sold sau in decubit dosal
Se stabileste locul de electie (injectia se poate efectua pe fata externa a bratului,fata
superoexterna a coapsei,regiunea supra si sub spinoasa a omoplatului,regiunea
deltoidiana,flancurile peretelui abdominal,regiunea subclaviculara)
Se dezinfecteaza mainile
Se pun manusile de unica folosinta
Se incarca seringa cu solutia medicamentoasa prescrisa
Se elimina bulele de aer din seringa
Se schimba acul cu altul capisonat,adecvat
Se dezinfecteaza locul de electie cu alcool
Se pliaza tegumentul intre police si index fixandu-l si ridicandu-l de pe planurile
profunde
Se patrunde cu rapiditate in tegument cu bizoul acului in sus in stratul subcutanat la
45 sau 90 de grade
Se verifica pozitia acului prin aspirare
Se injecteaza lent solutia medicamentoasa
Se extrage acul cu rapiditate dupa aplicarea tamponului cu alcool langa ac
Nu se recapisoneaza acul
Se maseaza locul injectiei cu tamponul cu alcool exercitandu-se o usoara presiune
Se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda in repaus
Se observa in permanenta faciesul pacientului,tegumentele,comportamentul (posibil
frison,agitatie)

Se colecteaza deseurile in recipiente speciale conform P.U;acul se arunca necapisonat
Se spala mainile
• Acul inteapa un vas de sange atunci cand este introdus in tesutul subcutanat
• Zona devine rosie sau dureroasa dupa injectare
• Durere violenta prin atingerea unei terminatii nervoase sau distensie brusca a
tesutului
• Ruperea acului
INJECTIA INTRAMUSCULARA
Obiectivul procedurii consta in introducerea in tesutul muscular a unei doze

medicamentoase prescrise.
Materiale necesare:
• Tavita renala
• Fiola sau flaconul cu medicamentul prescris
• Prescriptia medicala sau F.O
• Seringi si ace sterile
• Comprese sau tampoane cu alcool
• Manusi sterile
PSIHICA:
Se intervieveaza pacientul pentru a identifica un potential allergic
Se informeaza si se explica pacientului procedura
Se explica scopul injectiei,efectele dorite si nedorite,orarul de administrare daca este
cazul
FIZICA:
Se stabileste locul de electie:cadranul supero-extern fesier,deasupra marelui
trohanter;fata externa a coapsei,in treimea mijlocie,fata externa a bratului in muschiul
deltoid
Se pozitioneaza pacientul in functie de locul ales si de starea sa:decubit
ventral,decubit lateral cu membrul inferior de deasupra relaxat,pozitie
sezanda,ortostatism
Se asigura ca zona nu este contractata si nu prezinta noduli
Se aspira solutia din fiola sau flacon conform procedurii
Se elimina bulele de aer din seringa
Se schimba acul cu altul capisonat
Se inspecteaza locurile posibile pentru injectie
Se dezinfecteaza larg zona aleasa
Se indeparteaza capacul de la ac prin tractiune
Se intinde pielea la locul ales,intre policele si indexul mainii nedominante
Se introduce rapid acul in tesutul muscular,in unghi de 90 de grade tinand seringa in
mana dominanta intre police si celelalte degete
Se fixeaza amboul acului cu mana nedominanta si se prinde partea externa a
pistonului cu mana dominanta
Se aspira lent,tragand pistonul inapoi pentru a verifica daca acul este intr-un vas de
sange
Se injecteaza lent solutia medicamentoasa:10 secunde pentru fiecare ml de
solutie,daca nu s-a aspirat sange
Se extrage rapid acul adaptat la seringa fixand amboul
Se maseaza locul injectiei cu un tampon cu alcool,exercitand o usoara presiune
Se ajuta pacientul sa se imbrace si se adopte o pozitie comoda
Se incurajeaza pacientul sa faca exercitii fizice pentru membrul inferior
Se evalueaza locul injectiei dupa 2-4 ore de la administrare,daca este posibil

Se arunca materialele folosite in containere speciale conform P.U
Acul se arunca necapisonat
Se spala mainile dupa indepartarea manusilor
• Acul inteapa un vas de sange atunci cand este introdus in tesut
• Acul intampina rezistenta datorita contactului cu osul in cazul pacientului
denutrit,casectic
• Zona devine rosie sau dureroasa dupa injectare
• Apar ameteli,furnicaturi sau alterarea functiei musculare in zona injectiei,determinate
cel mai adesea de iritatia nervului sciatic sau a unui ram al acestuia
• Paralizie prin inteparea nervului sciatic;se recomanda respectarea cadranului supero-
extern fesier pentru injectare
• Embolie prin injectarea intr-un vas de sange a solutiei uleioae
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Obiectivele procedurii constau in introducerea unei sonde urinare in vezica urinara

pentru a facilita scurgerea urinii in vederea obtinerii unei mostre de urina pentru examene
de laborator,a evacuarii continutului vezicii cand aceasta nu se produce spontan sau in
caz de incontinenta si a spalaturii vezicale.
Materiale necesare:
• Tavita renala
• Sonde urinare sterile (Foley,Nelaton ) de diferite dimensiuni
• Manusi sterile si manusi de unica folosinta
• Solutii dezinfectante,tampoane si comprese sterile
• Seringi,ser fiziologic sau apa sterila
• Solutii sterile pentru lubrifierea sondei
• Pungi colectoare
• Materiale pentru toaleta organelor genitale
• Musama,aleza
• 1-2 eprubete sterile
• 1-2 eprubete curate si uscate
Pregatirea pacientei:
PSIHICA:
Se informeaza pacienta cu privire la necesitatea sondajului
Se obtine consimtamantul si colaborarea acesteia
FIZICA:
Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica
Se asigura intimitatea pacientei prin izolare cu paravan
Se identifica pacienta
Se protejeaza patul cu aleza si musama
Se indeparteaza perna si se pliaza patura
Se lasa accesibila numai regiunea vulvara
Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun sau se dezinfecteaza organelle
genitale folosind 6 tampoane:tampoanele 1 si 2-pentru labiile mari,tampoanele 3 si 4-
pentru labiile mici,tampoanele 5 si 6-pentru meatul urinar
Se indeparteaza materialele folosite pentru toaleta si se aseaza intre coapsele pacientei
tavita renala
Se schimba manusile de unica folosinta cu cele sterile
Se evidentiaza meatul urinar
Se dezinfecteaza orificiul uretrar de sus in jos,folosind 2-3 tampoane
Se prinde sonda intre degetele mediu si inelar ale mainii dominante
Se lubrifiaza in intregime cu ulei steril
Se orienteaza varful sondei in sus,tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului
Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm
Se continua sondajul in functie de scopul propus:evacuare,recoltare,spalatura
Ingrijirea pacientei:
Se ajuta pacienta sa se imbrace
Se reaseaza perna si se inveleste pacienta
Se aseaza pacienta in pozitie comoda
Se verifica daca pacienta acuza disconfort

Se colecteaza deseurile in recipiente speciale
Se spala si se dezinfecteaza mainile
• Sonda nu se poate introduce
• Sonda a fost desterilizata in timpul manevrelor
• Pacienta acuza dureri,sangereaza
• Sonda este infundata cu cheaguri de sange sau mucus
SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT
Obiectivele procedurii constau in introducerea unei sonde urinare in vezica urinara

pentru a facilita scurgerea urinii in vederea obtinerii unei mostre de urina pentru
examenul de laborator,a evacuarii continutului vezicii cand aceasta nu se poate produce
spontan sau in caz de incontinenta si a efectuarii spalaturii vezicale.
Materiale necesare:
• Tavita renala
• Sonde urinare sterile (Foley,Nelaton) de diferite dimensiuni
• Manusi sterile si manusi de unica folosinta
• Solutii dezinfectante,tampoane si comprese sterile
• Seringi,ser fiziologic sau apa sterila
• Solutii sterile pentru lubrifierea sondei
• Pungi colectoare
• Materiale pentru toaleta organelor genitale
• Musama,aleza
• 1-2 eprubete sterile,1-2 eprubete curate si uscate
Pregatira pacientului:
PSIHICA:
Se informeaza pacientul cu privire la necesitatea sondajului
Se obtine consimtamantul si colaborarea pacientului
Se asigura intimitatea cu ajutorul unui paravan
FIZICA:
Se aseaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinsesi usor departate,cu o perna
tare sub bazin
Se aseaza pacientul in pozitia recomandata
Se protejeaza patul cu aleza si musama
Se spala mainile si se pun manusile de unica folosinta
Se efectueaza toaleta glandului cu apa si sapun
Se dezinfecteaza glandul si meatul urinar folosind 3 tampoane,cu ser fiziologic si
solutie antiseptica
Se foloseste al patrulea tampon pentru a dezinfecta inca o data numai meatul urinar
Se indeparteaza materialele folosite pentru toaleta
Se schimba manusile de unica folosinta cu cele sterile
Se evidentiaza meatul urinar
Se prinde sonda cu mana dominanta si se lubrifiaza in intregime
Se prinde extremitatea libera a sondei intre degetul mic si inelar
Se introduce sonda in uretra la o adancime de 10-15 cm,tinand,cu cealalata mana
penisul cat mai bine intins
Se continua sonadajul in functie de scopul propus:evacuare,recoltare si spalatura
Se recaloteaza preputul la sfarsitul procedurii
Se ajuta pacientul sa se imbrace
Se verifica daca pacientul acuza discomfort

Se colecteaza deseurile in recipiente speciale
Se spala si se dezinfecteaza mainile
• Sonda nu se poate introduce
• Sonda a fost desterilizata in timpul manevrelor
• Pacientul acuza dureri,sangereaza
• Sonda este infundata cu cheaguri de sange sau mucus
CLISMA EVACUATORIE
Obiectivul procedurii consta in introducerea prin anus in rect si colon a unor lichide
pentru indepartarea materiilor fecale.
Materiale necesare:
• Masuta de tratament
• Irigator (recipient),tub de cauciuc cu diametrul de 10 mm si lungime de 1,5-2 m
• Canula rectala
• Tavita renala
• Musama,aleza,cearceaf
• Substanta lubrifianta,comprese sterile
• Material pentru toaleta perineala
• Plosca (bazinet)
• Stativ pentru irigator
• Apa calda 35-37 grade Celsius (500-1000 ml)
• Glicerina
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura,solicitandu-i colaborarea
Se explica scopul procedurii,efectele asteptate dar si eventualele efecte nedorite
Se obtine consimtamantul pacientului
FIZICA:
Se asigura intimitatea pacientului (paravan)
Se dezbraca partea inferioara a corpului pacientului
Se pozitioneaza pacientul in decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si
membrul inferior drept flectat (in pozitie SIMS),cu anusul expus sau in decubit dorsal
cu membrele inferioare flectate (in functie de starea si confortul pacientului)
Se aseaza musamaua si aleza sub bazinul pacientului
Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera pacientul cu cearceaf
Se verifica prescriptia
Se pun manusile de unica folosinta
Se pozitioneaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 45 cm deasupra nivelului anusului
pacientului si se elimina aerul din tubul irigatorului dupa care se inchide circuitul
Se lubrifiaza canula rectala pe o lungime de 5-7 cm
Se indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga iar cu mana dreapta se introduce
canula 7-10 cm prin anus in rect,perpendicular pe suprafata subiacenta,cu varful
indreptat inainte in directia vezicii urinare,prin miscari de rotatie,pana se invinge
rezistenta sfincterului anal
Daca rezistenta se mentine si dupa trecerea de anus,se lasa sa se scurga o cantitate
mica din solutia pentru clisma,se retrage putin canula si apoi se continua
introducerea,rugand pacientul sa respire adanc de cateva ori-nu se forteaza
introducerea canulei
Se indreapta varful canulei in axul ampulei rectale
Se deschide circuitul si se introduce solutia incet pe o perioada de 5-10
minute,comunicand in permanenta cu pacientul pentru a afla cum se simte
Inainte de terminarea solutiei se penseaza tubul,se extrage canula rectala si se aseaza
in tavita renala
Se explica pacientului ca este nevoie sa retina solutia timp de 10-15 minute
Se adduce pacientul in decubit lateral drept si peste cateva minute in decubit dorsal
pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare (daca este posibil si nu
exista contraindicatii)
Daca pacientul se poate deplasa,va merge la toaleta-se atentioneaza pacientul san u
traga apa inainte de a chema asistenta medicala pentru a vedea rezultatul clismei
Se foloseste bazinetul pentru captarea scaunului la pat,in cazul pacientilor imobilizati
Se inlatura manusile si se arunca in recipientul special destinat
Ingriirea pacientului:
Dupa eliminarea scaunului se verifica starea de igiena a zonei anale si daca este
nevoie se ofera pacientului apa,sapun si prosop
Daca pacientul este imobilizat se efectueaza toaleta zonei folosind un alt basinet
Se verifica aspectul,culoarea si cantitatea materiilor fecale eliminate

Se indeparteaza paravanul si se aeriseste salonul
Se indeparteaza materialele utilizate iar cele refolosibile se curata si se aseaza in locul
obisnuit de depozitare
Se asigura ca plosca a fost golita si curatata
Se indeparteaza manusile si se spala mainile cu apa si sapun
Acidente si incidente:
• Canula intampina rezistenta dupa patrunderea in anus
• Pacientul acuza dureri,crampe,senzatie puternica de defecatie
• Pacientul este slabit si nu poate retine lichidul
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Obiectivele procedurii constau in examinarea

maroscopica,biochimica,bacteriologica si parazitologica,stabilirea diagnosticului bolilor
infectioase gastrointestinale si depistarea persoanelor purtatoare de germeni patogeni.
Materiale necesare:
• Tavita renala
• Coprocultor steril
• Bazinet sau plosca
• Prosop de hartie sau hartie igienica
• Etichete
• Tampon steril
• Eprubeta sterila
PSIHICA:
Se informeaza pacientul si familia despre procedura pentru a obtine colaborarea si
pentru a preveni o eliminare necorespunzatoare
Se obtine consimtamantul pacientului
FIZICA:
Se administreaza pacientului un purgativ salin daca nu are scaun spontan
Se instruieste pacientul sa-si faca toaleta perianala in cazul recoltarii coproculturii
Se recomanda o dieta bogata in fibre vegetale sau un regim in functie de examenul
cerut
Recoltarea din scaun eliminat spontan sau provocat pentru examen
coproparazitologic
Intrucat defecarea nu se poate produce la cerere ,se instruieste pacientul:
Sa-si spele mainile
Sa foloseasca manusi de unica folosinta
Sa defece in bazinet sau intr-un recipient curat
Sa recolteze,cu lingurita coprocultorului cateva fragmente de fecale (circa 50 de
grame) din diferite zone,mai suspecte in coprocultor
Sa-si spele mainile dupa indepartarea manusilor
Sa eticheteze recipientul cu:nume,prenume,data si ora recoltarii,examenul cerut
Sa transporte produsul imediat la laborator sau sa-l introduca intr-o punga de hartie si
sa-l pastreze in frigider nu mai mult de 12 ore
Recoltarea directa din rect pentru examen bacteriologic
Se descopera regiunea inferioara a corpului
Se spala mainile si se pun manusile de unica folosinta
Se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrul inferior de deasupra in flexiune
maxima a coapsei de abdomen
Se indeparteaza fesele pacientului
Se introduce tamponul steril prin anus in rect si se efectueaza cateva miscari de rotatie
Se indeparteaza apoi tamponul si se introduce in eprubeta sterila fara a atinge
marginea acesteia
Se eticheteaza recipientul
Se trimite imediat la laborator pentru insamantare
Nu necesita ingrijiri speciale legate de procedura

Se colecteaza materialele folosite in containere speciale conform P.U
Se spala mainile dupa indepartarea manusilor pentru a preveni croscontaminarea
• Materialele fecale sunt amestecate cu urina
• Materiile fecale sunt pastrate prea mult la temperatura camerei (peste o ora) sau la
frigider (peste 12 ore) ceea ce modifica acuratetea testului
PRECAUTIUNI REFERITOARE LA PREVENIREA INFECTIILOR
Precautiuni standard de prevenire a infectiilor

Obiective:acestea au fost dezvoltate de catre centrele pentru Preventia si Controlul Bolii
pentru a asigura cea mai extinsa protejare posibila impotriva transmiterii infectiilor.
- oficialii acestor centre recomanda ca lucratorii din domeniul sanatatii sa trateze
sangele cat si orice alte fluide organice (secretii,excretii,drenaje),membranele,mucoasele
sau leziunile pielii ca si cum ar contine agenti infectiosi.
- precautiunile standard recomanda purtarea manusilor pentru orice contact sigur sau
anticipat cu sangele ,fluide ale corpului,lucruri contaminate,mucoase si leziuni ale pielii
- daca in procedura efectuata exista riscul de stropire cu unul din fluidele pacientului pe
corp trebuie sa se poarte un halat rezistent la fluide iar daca exista riscul de stropire cu
unul din fluidele pacientului pe fata trebuie sa se poarte masca si ochelari de protectie
- in salile de operatie sau in unitatile de urgenta acoperitorile pentru incaltaminte sunt
echipamentele protectoare
- precautiunile specifice pentru caile aeriene au fost initiate pentru situatiile in care
infectiile sunt cunoscute sau suspectate a se transmite pe aceasta cale;organismele
patogene de acest tip sunt eliberate in aer de catre persoana infectata prin tuse,stranut sau
vorbire sub forma de picaturi care se evapora lasand in suspensie microorganismele care
pot fi apoi aspirate de alte persoane aflate in zona respectiva
- precautiunile specifice pentru bolile transmisibile pe cai aeriene recomanda plasarea
persoanei infectate intr-o camera de izolare cu presiune negativa si purtarea de
echipament protector de catre toate persoanele care intra in camera pacientului
- precautiunile de contact sunt folosite pentru a impiedica transmiterea prin contact
direct sau indirect a organismelor specifice importante din punct de vedere
epidemiologic;fiecare institutie trebuie sa stabileasca o politica de control a infectiilor
care sa listeze precautiuni specifice de impiedicare a raspandirii infectiilor
Scopul procedurii:limitarea numarului de persoane care manipuleaza materialele

contaminate,prevenirea infectiilor nozocomiale ,gestionarea deseurilor
Materiale necesare:
• Manusi
• Masti
• Ochelari de protectie si alte protectoare pentru fata
• Halate sau sorturi protectoare
• Pungi speciale pentru depozitatea probelor biologice
Se vor spala mainile inainte si dupa ingrijirea pacientului cat si dupa indepartarea
manusilor,spalarea mainilor indeparteaza microorganismele de pe piele
Se vor schimba manusile si se vor spala mainile dupa fiecare pacient pentru a evita
contaminarea
Se va purta un halat impermeabil,protectoare pentru fata;ochelari de protectie si
masca pe parcursul procedurilor care prezinta riscul de a fi stropit cu fluide organice
(de exemplu in cazul interventiilor chirurgicale,endoscopia,dializa,intubarea sau
manipularea tuburilor arteriale sau orice alta procedura cu potential de contaminare
Se vor manipula acele deja utilizate cat si alte obiecte ascutite cu mare atentie si nu se
vor indoi,nu se vor rupe,nu se vor reintroduce in recipientii originali,nu se vor detasa
acele de la seringi daca nu este absolut necesar;se vor depozita imediat dupa utilizare in
cutii rezistente la intepaturi si speciale pentru acest scop si se vor utiliza instrumente
cum ar fi o pensa pentru a aduna cioburi sau alte obiecte ascutite,aceste masuri
reducand riscul ranirii sau infectarii accidentale
Se va anunta imediat superiorul despre toate ranirile cu ace sau alte obiecte ascutite
sau contaminarea ranilor deschise sau leziunilor pielii cu sange sau fluide organice
pentru a permite investigarea incidentului si acordarea ingrijirii adecvate
Se vor eticheta corect toate probele biologice recoltate de la pacienti si se vor plasa in
pungi de plastic atasandu-se pe partea externa a pungii de plastic instructiuni de
manipulare prudenta
Se vor plasa toate obiectele care au intrat in contact direct cu
secretiile,excretiile,sangele sau drenajele sau fluidele organice ale pacientului (ustensile
si instrumente) in cutii etanja in vederea transportului
Se vor plasa lenjeriile si deseurile in recipiente separate suficient de incapatoare
pentru a putea cuprinde fara probleme continutul
Daca o persoana apartinand echipei medicale prezinta o leziune exudativa sau leziuni
ale mainilor (dermatite) va trebui sa evite orice contact direct cu pacientul pana cand
medicul de specialitate nu o va considera apta pentru a-si continua munca
Precautiunile standard cum ar fi spalarea mainilor si folosirea corespunzatoare a
echipamentului de protectie de catre personal ar trebui sa intre in rutina practicilor de
control a infectiilor
Se vor mentine la indemana echipamentele de resuscitare si alte dispozitive de
ventilatie pentru a scadea posibilitatea realizarii de urgenta a procedurii gen respiratie
gura la gura astfel reducandu-se riscul expunerii resuscitatorului la fluidele organice
ale pacientului
Pentru ca nu se poate sti intotdeauna ce organisme sunt prezente in diversele situatii
clinice trebuie folosite precautiunile standard la fiecare contact cu
sangele,secretii,excretii,drenaje sau fluidele organice,cu mucoasele si cu leziunile
pielii;se va hotari cu discernamant la fiecare caz in parte daca se vor folosi si
precautiunile de izolare cum ar fi cele legate de transmiterea pe cale aeriana sau
precautiunile de contact,sau a unei combinatii din acestea
Avand in vedere ca tipul activitatii personalului medical include expunerea repetata la
sange este recomandata vaccinarea anti HBV
DESEURILE INFECTIOASE – cod de culoare galbena

Se defineste ca deseu infectios deseul contaminat provenit din activitatea medicala care a
luat contact cu produsele
biologice:sange,saliva,sputa,urina,fecale,puroi,vomismente,secretii,bacterii care prezinta
risc major pentru sanatatea umana si mediu.
-spatule linguale
-aleze patate cu produse biologice care nu se mai utilizeaza
-canule
-comprese,tampoane,pansamente,vata,leucoplast
-drenuri
-manusi,masti de unica folosinta,masti de oxigen,sorturi de unica folosinta
-electrozi de unica folosinta
-pungi cu urina
-sonde urinare,digestive,traheale
-perfuzoare fara ac
-pungi cu sange,plasma sau aqlte produse biologice
-recipiente din plastic pentru colectarea urinii,fecalelor,sputei,secretiilor,sangelui
-seringi fara ac
-cutii Petri insamantate,cutii cu insamantari,conuri si casete
-pampers
-halate de unica folosinta,bonete de unica folosinta,cearceafuri de unica folosinta
-tavite renale
-pahare de la radiologie
-imbracaminte sau tesaturi patate cu sange care nu se mai utilizeaza
1.Pentru deseurile infectioase moi care nu pot strapunge sacii de plastic se vor folosi saci
galbeni din polietilena de inalta densitate rezistenti care sa nu permita scurgerile de
sange sau alte produse biologice
2.Pentru seringi fara ac,conuri,pipete,casete,produse de plastic cu muchii tari sau varfuri
tari care pot strapunge accidental sacii de plastic se vor folosi saci galbeni care se vor
introduce in cutii de carton inscriptionate cu ,,risc biologic,,
3.Se vor depozita temporar in pubele inscriptionate ,,deseuri contaminate,,
4.Sacii vor fi etichetati si legati
5.Sacii trebuie astfel legati incat sa nu permita desfacerea lor in timpul transportului
6.Pe eticheta se vor scrie cu marker sectia sau laboratorul,data,INBI Matei Bals
7.Pubelele se vor spala si dezinfecta dupa fiecare utilizare
8.Toate deseurile contaminate biologic se vor manipula cu manusi si masca de unica
folosinta daca exista pericolul varsarii sau stropirii cu lichide contaminate biologic sau
chimice
9.Zonele de depozitate vor fi semnalizate prin inscriptionarea ,,risc biologic,,
10. Dupa manipularea deseurilor contaminate se vor spala mainile si se vor dezinfecta
11. Incinta unde se depoziteaza deseurile contaminate se va curata si dezinfecta zilnic
12. Incinta trebuie sa fie inchisa cu lacat pentru a impiedica accesul persoanelor
neautorizate
13. Echipamentul persoanei care lucreaza in incinta de depozitare se compune din masca
si manusi de unica folosinta peste care se vor purta manusi din piele,sort,salopeta,cisme
iar ca masuri de igiena se va folosi spalarea cu sapun,dezinfectia cu dezinfectant de
maini,dezinfectia cismelor
14. Echipamentul persoanelor care produc si manipuleaza deseuri contaminate se
compune din masti,manusi de unica folosinta,ochelari
15. Depozitarea temporara in sectii se va face in compartimente speciale etichetate
,,pericol biologic,, incuiate si unde nu au acces persoane neautorizate
ADMINISTRAREA DE OXIGEN
Obiectivele procedurii consta in aprovizionarea tesuturilor cu oxigen in caz de hipoxie.
Materiale necesare:
• Canule nazale,masca simpla,masca fara valva,masca cu valva
• Manusi sterile
• Tavita renala
• Ser fiziologic
• Barbotor
PSIHICA-daca este constient:
Se explica procedura pentru a obtine colaborarea
FIZICA:
Se asigura pacientul de o pozitie comoda
Se verifica prescriptia medicala si debitul de O2 recomandat pe minut
Se identifica pacientul si se stabileste o relatie de colaborare
Se verifica permeabilitatea cailor nazale si se conecteaza tubul cu canulele nazale la
sursa de oxigen apoi se agata prin spatele urechilor pana sub barbie,canulele fiind
fiecare in dreptul narilor pacientului si se ajusteaza la marirea potrivita securizand tubul
sub barbie
In cazul folosirii mastii se procedeaza astfel:se selecteaza o masca potrivita ca marime
si se plaseaza peste nasul,gura si barbia pacientului
In dreptul nasului masca are o clema flexibila de metal care se fixeaza la radacina
nasului iar de o parte si de alta masca are atasata o banda de elatic care va fi petrecuta
in jurul capului pacientului
si va mentine masca pe fata
Este necesara o rata de administrare de minim 5l/minut pentru a curata dioxidul de
carbon expirat de pacient si a preveni situatia ca pacientul sa-l reinspire
Mai exista doua tipuri de masca pe care se poate administra oxigenul,ambele avand
atasate in partea de jos o punga tip rezervor,diferenta dintre aceste doua tipuri de masca
consta in faptul ca una dintre ele are o singura cale ,adica o valva care forteaza aerul
(oxigenul) doar sa iasa nu sa si intre
Masca fara valva functioneaza dupa urmatorul principiu:pacientul inspira oxigen din
rezervorul atasat la masca cat si din masca cuplata la sursa de oxigen
Cel de-al doilea tip de masca,cu valva,are urmatorul principiu de functionare:in inspir
se deschide valva rezervorului directionand oxigenul din rezervor in masca,in expir
aerul expirat paraseste masca si astfel pacientul va inspira oxigen doar din rezervor
Se supravegheaza bolnavul
Se observa faciesul
Se asigura ingrijirea nasului si a cavitatii bucale deoarece oxigenul usuca mucoasa
Se schimba zilnic narina folosind manusi
Se controleaza frecventa respiratiei si cantitatea de ser fiziologic din barbotor
Se va masura saturatia pacientului la aproximativ 30 minute dupa administrare

Se indeparteaza narinele sau mastile folosite
Cand indicatia de administrare a oxigenului inceteaza se indeparteaza cu grija sursa de
oxigen
Pacientul prezinta o stare de disconfort
Mucoasele pacientului sunt uscate,iritate
Pacientul prezinta stare de agitatie si refuza administrarea oxigenului
Nu se va administra niciodata mai mult de 2l/minut prin canula nazala pentru un pacient cu
boli pulmonare cronice.Pe de alta parte o terapie indelungata de 12-17 ore/zi poate ajuta
pacientii sa doarma mai bine,sa supravietuiasca mai mult si sa reduca incidenta aparitiei
hipertensiunii pulmonare
ALIMENTAREA ACTIVA SI PASIVA
Obiectivele procedurii constau in asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie

de varsta si starea organismului precum si favorizarea procesului de
vindecare,consolidare a rezultatelor terapeutice si prevenirea cronicizarii unor
imbolnaviri.
Materiale necesare:
• Vesela si tacamuri
• Cana simpla
• Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului,tub pentru administrarea
lichidelor
• Tava,carucior pentru alimente
• Alimente conform regimului recomandat
• Servetele de masa
• Prosoape pentru protectia lenjeriei de corp si pat
Pregatirea pacientului
Culegerea de date despre:
Afectiune,regim,orarul meselor,repartizarea alimentelor pe mese
Posibilitatile de mobilizare,daca pacientul este imobilizat,daca are indicatii de repaos
Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ,sau este alimentat de alte persoane-pasiv)
Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte
sau dupa acestea
Administrarea unor medicamente inainte,in timpul mesei sau dupa masa
Preferintele alimentare ale pacientului
PSIHICA:
Se stimuleaza autonomia
Se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia
favorabila a bolii
FIZICA:
Se respecta recomandarile cu privire la mobilizare si se asigura pacientul de ajutorul
asistentei medicale
Se ajuta pacientul sa se spele pe maini
Se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala
Se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei:salonul este aerisit,au
fost indepartate plostile si urinarele,nu se fac tratamente,nu se face curat in salon
Se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat
Se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului estetic
Se imbraca un halat curat si manusi
Se aseaza pacientul in pozitie comoda daca nu se poate aseza singur
Se reface patul
Se indeparteaza eventualele farimituri,sau se schimba lenjeria daca este necesar
Se verifica daca prezinta cumva senzatie de greata
Se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

Se indeparteaza vasele murdare si resturile alimentare
Se aeriseste incaperea
• Pacientul nu consuma intreaga cantitatea de alimente
• Pacientul refuza anumite alimente,acuza greata
ALIMENTAREA PE GASTROSTOMA
- punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara
de substante caustice
- asigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentu esofagoplastie
Materiale necesare:
• Palnie din plastic
• Recipient cu lichid alimentar-supa,ceai
• Regimul de stenoza esofagiana:alimente solide tocate marunt si pasate
• Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sonda
PSIHICA:
Se ofera pacientului informatii clare,accesibile despre modul de alimentare pe stoma
pentru a-i reduce teama si a obtine colaboararea sa
Se incurajeaza pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si recapata autonomia
FIZICA:
Se aseaza pacientul in pozitie sezand,pe marginea patului sau pe un scaun cu
spatar,astfel incat sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala,paralela cu toracele
Se explica pacientului care se alimenteaza singur:sa-si spele mainile,sa indeparteze
dopul de la sonda,sa adapteze palnia la capatul sondei mentinand-o in pozitie verticala
si sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza
Se observa tegumentul din jurul stomei
Se protejeaza pielea cu un unguent cu zinc si se reface pansamentul din jurul stomei in
cazul regurgitarii sucului gastric
• Pacientul nu este compliant
• Pacientul manifesta atitudini de respingere a imaginii corporale modificate
• Toleranta digestiva este scazuta
• Capacitatea de digestie si de absorbtie a stomaului este redusa iar pacientul prezinta
semne de denutritie
ALIMENTAREA PACIENTULUI PRIN SONDA NAZO-GASTRICA
Introducerea alimentelor in stomac folosind sonda nazo-gastrica la:
-pacientii inconstienti
-pacientii cu tulburari de deglutitie
-pacientii cu negativism alimentar,cu intoleranta sau hemoragii digestive
-pacientii operati pe tubul digestiv si organele anexe
-pacientii cu stricturi esofagiene si ale cardiei,care impiedica patrunderea bolului alimentar
din cavitatea bucala in stomac
Materiale necesre:
Pe o tavita medicala se vor pregati:
• Sonda gastrica,sonda duodenala,sonda Einhorn,sonde intestinale din cauciuc sau sonde
din polietilen
• Palnie,tub de cauciuc,prestub
• Solutie de cocaina 2%
• Glicerina sau ulei de vaselina pentru lubrefiere
• Leucoplast
• Seringi
• Aparat de perfuzie a alimentelor
• Tava medicala,musama
• Ratia de lichide alimentare
• Amestecuri alimentare:oua crude,lapte,zahar,cacao,sare,vitamine,unt,smantana
Se introduce sonda gastrica,se verifica pozitia acesteia si se fixeaza extremitatea libera
a sonddei cu leucoplast de fata si urechea pacientului
Se controleaza continutul gastric si la nevoie se aspira staza
Se folosesc amestecurile preparate pentru alimentarea pe sonda,lipsite de grunji sau alte
conglomerate,care ar putea astupa sonda
Se pregateste aparatul de perfuzie,se umple rezervorul picuratorului,se elimina aerul din
tubul de legatura si se racordeaza perfuzorul la sonda
Se introduce ratia zilnica in 4-6 doze,foarte incet,cu aparatul de perfuzie atasat la
extremitatea libera a sondei
Se incalzeste lichidul alimentar la temperatura corpului
Se verifica viteza de scurgere a picuratorului;nu se va administra mai mult de 200-250
ml/ora
Se administreaza pe sonda 200-300 ml apa pentru spalarea perfuzorului si a sondei,apoi
se insufla putin aer pentru a goli complet si se inchide extremitatea libera cu o clama
Hoffmann sau o pensa Pean,impiedicand picurarea ramasitelor de lichid din sonda in
faringe si laringe,acestea putand fi aspirate de bolnavul inconstient, lipsit de reflexul
tusei
Se asigura ca pacientul primeste ratia adecvata,cantitativ si calitativ si i se asigura
necesarul de lichide
Se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda si se inchide sonda intre doua administrari
Se urmareste pacientul pentru a sesiza aparitia
greturilor,varsaturilor,balonarii,crampelor,diareei
Se indeparteaza sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala respectand
pasii de la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic 2-3 zile sondele de
cauciuc ,4-7 zile sondele de polietilen
Se lasa un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi
sonde,pentru refacerea circulatiei la nivelul mucoasei si daca nu exista o contraindicatie
se schimba nara
Se mobilizeaza sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei
Se verifica daca senzatia de foame s-a diminuat sau a disparut

Se indeparteaza manusile si materialele folosite in containere speciale
• Pacientul prezinta greata si varsaturi
• Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale
• Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare
MASURAREA RESPIRATIEI
-determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca baza de comparare cu
masuratorile ulterioare
-monitorizarea efectelor bolii,traumatismului,sau stresului asupra sistemului respirator
-evaluarea raspunsului pacientului la medicatia sau tratamentele care afecteaza sistemul
respirator
Materiale necesare:
Se pregateste pe o tava medicala:
• Ceas cu secundar de mana sau cronometru
• Culoarea albastra:creion,pix sau carioca
• Foaie de temperatura
• Carnet de adnotari personale
Se evita pregatirea psihica a pacientului intrucat acesta isi poate modifica ritmul
obisnuit in momentul in care constientizeaza propria respiratie
Se masoara respiratia concomitent cu celelalte semne vitale daca apar schimbari in
starea pacientului,daca pacientul are o afectiune cardio-pulmonara sau primeste oxigen
ori medicamente ce afecteaza fiziologia respiratiei
Se observa miscarile de ridicare sau de coborare ale toracelui cu fiecare inspiratie sau
expiratie
Se mentine in continuare degetele pe locul de masurare a pulsului in timp ce se observa
toracele pacientului
Se numara miscarile de ridicare a toracelui-inspiratiile timp de minimum 30 secunde si
se inmulteste cu 2 numarul obtinut pentru a afla rata pe minut
Se numara timp de un minut inspiratiile daca respiratia este neregulata
Se inregistreaza rata respiratorie in carnetul personal notand:numele pacientului,data
inregistrarii,rata respiratorie
Reprezentarea grafica a respiratiei:

-se socoteste cate o respiratie pentru fiecare linie orizontala din FT
-se noteaza grafic valoarea inregistrata printr-un punct de culoare albastra asezat direct pe
linia orizontala din rubrica corespunzatoare pentru dimineata sau seara
-se uneste primul punct,printr-o linie cu sageata,de rubrica respiratiei aflata in partea
dreapta a sistemului de coordonate din FT
-se obtine curba respiratiei prin unirea punctului initial cu celelalte valori ale masuratorilor
efectuate ulterior
• Rata respiratorie este mai mica sau mai mare fata de valorile normale caracteristice
varstei
• Pacientul trece printr-o detresa respiratorie manifestata prin:zgomote respiratorii
anormale,effort respirator,utilizarea muschilor respiratori accesori,ortopnee,piele palida
sau cianotica,pierdere de cunostinta
• Pacientul poate avea una sau mai multe din urmatoarele probleme de dependenta:
-intoleranta la activitate
-anxietate
-alterarea confortului
-clearance ineficient al cailor respiratorii
-posibila insuficienta respiratorie
-alterarea schimburilor gazoase
VARSTA RATA MEDIE/MINUT

Nou-nascut 30-80
Copil mic 20-40
Copil mare 15-25
Adult 14-20
Barbat 14-18
Femeie 16-20
MASURAREA PULSULUI
-determinarea numarului de batai cardiace pe minut
-obtinerea de informatii despre activitatea inimii si starea arterelor
-aprecierea raspunsului inimii la medicatia cardiaca,activitate sau stres
Materiale necesare:
• Ceas de mana cu secundar sau cronometru
• Culoare rosie:creion,pix sau carioca
• Pulsoximetru
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura pentru a reduce emotiile,teama si a obtine colaborarea
Se asigura un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare
FIZICA:
Se asigura un repaus fizic de cel putin 5 minute inainte de masurare
Se aseaza pacientul in pozitie confortabila in functie de starea generala
Se spala mainile
Se repereaza artera radiala la extremitatea distala a antebratului,pe fata anterioara,in
santul radial aflat in prelungirea policelui
Se plaseaza degetele index,mediu si inelar deasupra arterei radiale reperate
Se exercita o presiune usoara asupra arterei pe osul radius,astfel incat sa se perceapa
sub degete pulsatiile sangelui
Se fixeaza un punct de reper pe cadranul ceasului de mana
Se numara timp de un minut pulsatiile percepute sub degete sau 30 de secunde si se
inmulteste cu 2 numarul pentru a obtine rata pulsului pe minut
Se apreciaza ritmul,amplitudinea si elasticitatea peretelui arterial in timp ce se masoara
frecventa
Se inregistreaza frecventa pulsului in carnetul personal notand:numele
pacientului,salonul,data inregistrarii si rata
Se spala mainile
• Rata pulsului este mai mare sau sub normalul caracteristic varstei
• Pulsul radial nu este perceptibil
• Pulsul este aritmic
• Amplitudinea este mica sau crescuta
• Pacientul este palid,anxios,acuza palpitatii,extrasistole
• Pacientul are una sau mai multe dintre problemele de dependenta:
- intoleranta la activitate
- alterarea confortului
- deficit de volum lichidian
- exces de volum lichidian
- alterarea perfuziei tisulare
VARSTA RATA APROXIMATIVA RATA MEDIE

Nou-nascut 120-160 140
1-2 luni (sugar) 100-140 120
12 luni-2 ani 80-130 110
2-6 ani 75-120 100
6-12 ani 75-110 95
Adolescent 60-100 80
Adult 60-100 80
MASURAREA PRESIUNII SANGELUI (T.A)
-determinarea presiunii sistolice si diastolice la internare pentru a compara starea curenta
cu valorile normale
-evaluarea starii pacientului in ceea ce priveste volumul de sange,randamentul inimii si
sistemul vascular
-aprecierea raspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/si medicamente
Materiale necesare:
• Stetoscop biauricular
• Tensiometru cu manseta adaptata varstei
• Comprese cu alcool medicinal
• Culoarea albastra:pix,carioca,creion
• Foaie de temperatura
PSIHICA:
Se explica pacientului procedura pentru a reduce teama si a obtine colaborarea
Se asigura un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare intrucat emotiile
influenteaza presiunea sangelui
FIZICA:
Se asigura repaus de cel putin 5 minute inainte de masurare
Se aseaza pacientul in pozitie confortabila de decubit dorsal ori semisezand sau in
ortostatism conform indicatiei medicale
Se utilizeaza comprese cu alcool pentru a dezinfecta partile metalice ale stetoscopului
daca este necesar
Se selecteaza un tensiometru cu manseta
Se amana masurarea T.A daca pacientul este tulburat, daca a facut exercitii de miscare
sau daca masurarea presiunii arteriale nu este o urgenta
Se alege bratul potrivit pentru aplicarea mansetei
Se permite pacientului sa adopte pozitia culcat sau asezat cu bratul sustinut la nivelul
inimii si palma indreptata in sus
Se descopera bratul pacientului
Se verifica daca manseta contine aer
Se scoate aerul din manseta
Se inchide ventilul de siguranta inainte de a umfla manseta
Se aplica manseta,circular,in jurul bratului,bine intinsa,la 2,5-5 cm deasupra plicii
cotului si se fixeaza
Se palpeaza artera brahiala sau radiala exercitand o presiune usoara cu degetele
Se aseaza membrana stetoscopului deasupra arterei reperate si se introduc olivele in
urechi
Se umfla manseta tensiometrului pompand aer cu pra de caucuc in timp ce se urmareste
acul manometrului
Se continua pomparea de aer pana cand presiunea se ridica cu 30 cm deasupra
punctului in care pulsul a disparut (nu se mai aud batai in urechi)
Se decomprima manseta,deschizand usor ventilul de siguranta si restabilind circulatia
sangelui prin artere
Se inregistreaza mental cifra indicata de acul manometrului in oscilatie in momentul in
care in urechi se aude prima bataie (presiunea sistolica sau maxima )
Se inregistreaza numarul care corespunde bataii de final in timp ce se continua
decomprimarea mansetei aceasta reprezentand presiunea diastolica sau minima
Se indeparteaza manseta
Se curata si se dezinfecteaza olivele stetoscopului
Se inregistreaza valorile masurate in carnetul personal notand numele bolnavului,data
inregistrarii si valorile obtinute
• Presiunea sistolica sau diastolica este mai mare sau mai mica fata de rata normala a
persoanelor de aceeasi varsta
• Sunetele obtinute prin metoda KOROTKOFF nu sunt audibile sau suficient de distincte
pentru a
facilita o apreciere exacta a T.A
• Pacientul poate avea una sau mai multe din problemele de dependenta:
-intoleranta la activitate
-alterarea randamentului inimii
-exces de volum lichidian
-deficit de cunostinte
-alterarea nutritiei
-alterarea mentinerii sanatatii
VARSTA Valori normale ale T.A Limite superioare ale

normalului
1 an 95/65mmHg Nedeterminate
6-9 ani 100/65mmHg 119/79mmHg
10-13 ani 110/65mmHg 124/84mmHg
14-17 ani 120/80mmHg 134/89mmHg
18-adult 120/80mmHg 139/89mmHg
MANAGEMENTUL CODULUI DE URGENTA
In cazul oricarei interventii de urgenta obiectivul este acela de restabilire spontana a
respiratiei si a bataii inimii pacientului precum si prevenirea efectelor devastatoare ale
hipoxiei la nivelul creierului sau altor organe.Este de preferat ca echipa de resuscitare sa
fie compusa din persoane pregatite atat pentru resuscitarea de baza (BLS) cat si pentru
cea avansata (ALS).
O conditie esentiala de raspuns prompt si eficient este organizarea riguroasa si
verificarea periodica a trusei de urgenta.
Materiale necesare:
A. Compartimentul pentru managementul cailor aeriene
• Laringoscop (maner si lama care se va verifica periodic sa fie incarcat)
• Spray cu lidocaina
• Seringi de 10 ml pentru a umfla balonasul sondei de intubatiei
• Baterie de rezerva pentru laringoscop
• Leucoplast pentru fixarea sondei de intubatie
• Dispozitiv de aspiratie
• Sonde de intubatie de diverse marimi si tipuri (orale,nazale,endotraheale,masti
laringiene)
• Lama,bisturiu si maner pentru o eventuala cricotirotomie
B. Compartimentul pentru suportul respiratiei,ventilatiei,oxigenarii
• Canule nazale
• Masti pentru administrarea oxigenului
• Balon Ruben
• Sonde nazogastrice
C. Compartimentul destinat circulatiei
• Catetere
• Branule
• Perfuzoare
• Solutii perfuzabile
• Fixatoare
• Seringi
• Garou
• Gel
• Comprese sterile si nesterile
• Manusi sterile si nesterile
D. Compartimentul destinat medicatiei
• Medicamente care intra in componenta listei de urgenta conform politicii spitalului-
acestea vor fi verificate periodic pentru a nu expira si pentru a fi complete
• Butelie purtabila de oxigen
• Monitor
• EKG
• Defibrilator
• Pacemaker extern
• Aspirator
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine medicamentele prezente in trusa de
urgenta,cat si modul de administrare al acestora
Protocoalele de actionare in caz de urgentaq sunt bine stabilite si trebuie cunoscute de
toata echipa de ingrijiri,cel mai bine fiind ca rolurile sa fie impartite pentru o mai mare
eficienta
Oricine poate acorda primul ajutor prin inceperea manevrelor de resuscitare cardio-
respiratorie,pana la sosirea unei echipe specializate
Daca urgenta are loc intr-un spital se va incepe resuscitarea de baza si se va chema
ajutor pana la sosirea echipei,daca are loc in afara spitalului se va face resuscitarea de
baza si se va chema 112
Resuscitarea de baza pe care oricine o poate acorda este formata din compresiile
toracice si ventilatia gura la gura
Diversele protocoale cer fie un raport de 30 de compresii la 2 ventilatii fie 15 compresii
la 2 ventilatii
Cand este un singur salvator se va face resuscitare pana la sosirea ajutoarelor sau pana
la epuizarea salvatorului
Cand sunt doi salvatori,in caz de epuizare a celui care efectueaza compresiile
toracice,se vor putea schimba rolurile
Se continua resuscitarea pana la sosirea ajutoarelor
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
ALS:SUPORTUL VITAL AVANSAT
Tratamentul pacientilor cu:
-fibrilatie ventriculara si tahicardie ventriculara fara puls
-asistolie sau activitate electrica fara puls
Protocol:
1.loviturile precordiale
-in cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat
-algoritmul BLS daca este cazul
-daca este nevoie se administreaza un soc
-se intrerup socurile pentru 2 minute de RCP
-dupa soc NU se verifica pulsul carotidian sau ritmul electric decat la sfarsitul celor 2
minute
-in timpul RCP se vor corecta cauzele reversibile:se verifica electrozii,pozitia padelelor si
contactul,se asigura calea aeriana si accesul i.v si se administreaza adrenalina la 3-5
minute inainte de soc
2.compresiunile toracice,intubatia si ventilatia
-se verifica calea aeriana:canula endotraheala,masca laringiana si combitubul
-dupa asigurarea cailor aeriene nu se intrerup compresiunile toracice pentru ventilatie
3.accesul intravenos si tratamentul medicamentos in FV/TV
-venele centrale versus cele periferice
-adrenalina 1mg i.v sau 2-3 mg endotraheal
-amiodarona 300 mg daca FV/TV persista dupa cel de-al treilea soc
-lidocaina 100 mg alternativ
-magneziu 8 mmoli
-epinefrina o data la 3-5 minute
-bicarbonat de sodiu 50 mmoli
-se verifica pozitia padelelor
4.non-FV/TV imediat dupa defibrilare:
-se opreste administrarea epinefrinei/atropinei
-se verifica ritmul si pulsul dupa 2 minute de RCP
5.asistolie
-se verifica electrozii
-se verifica reglajul amplitudinii undelor
-adrenalina 1mg o data la 3 minute
-atropina 3 mg i.v sau 6 mg prin tubul traheal
• Hipoxie
• Hipovolemie
• Hipo/hiperkaliemie si dezechilibre metabolice
• Hipotermie
• Pneumotorax
• Tamponada cardiaca
• Toxice
• Tromboza coronariana/pulmonara
• Falsa asistolie
VENTILATIA MANUALA
Obiectivul procedurii este acela de a ventila mecanic orice tip de pacient.Se foloseste in
urgente temporar cand pacientul este decuplat de la ventilator pentru aspiratie,schimbare sau
repozitionare a sondei,inainte de intubare,inainte de aspirare sau in timpul transportului unui
pacient intubat.
Materiale necesare:
• Balon Ruben
• Masca
• Sursa de oxigen portabila sau in perete
• Manusi
• Tub conector la sursa de oxigen
Se pun manusile
Inainte de folosirea balonului se verifica caile aeriene superioare ale pacientului pentru
depistarea eventualilor corpi straini si daca este posibil vor fi inlaturati,acest lucru
putand duce la revenirea respiratiei spontane a pacientului
De asemenea se aspira pacientul pentru a indeparta eventualele secretii
Se va indeparta tablia patului si se va sta la capul pacientului,in spate,pacientul avand
capul si gatul in hiperextensie pentru a alinia caile aeriene si a usura resuscitarea
Daca pacientul este intubat se va scoate masca de la balon si se va atasa balonul la
sonda de intubat sau la traheostoma apoi se va cupla la balon prelungirea de la sursa de
oxigen
Se mentine mana non-dominanta pe masca pentru a mentine etansa pe fata iar cu mana
dominanta se va comprima balonul la fiecare 5 secunde pentru un adult si 3 secunde
pentru copii oferind astfel aproximativ 1litru de oxigen pe minut
Compresia pe balon se va face odata cu inspirul pacientului daca acesta respira si
niciodata nu se va face compresie pe balon in timpul expirului pacientului
Se supravegheaza pacientul pentru a observa daca pieptul se ridica si coboara in
concordanta cu compresiile balonului
Daca nu apar miscarile respiratorii se reverifica pozitia cailor aeriene si permeabilitatea
lor
• Aspirarea lichidului de varsatura care poate duce la pneumonie
• Distensie gastrica
Daca pacientul are traumatisme cervicale se va evita hiperextensia capului,folosindu-se
in schimb subluxatia de mandibula pentru alinierea cailor aeriene
Daca pacientul varsa se va opri manevra,se va aspira imediat si apoi se va continua
ventilatia
Ventilatia manuala insuficienta apare de obicei datorita marimii mainii resuscitatorului
care nu poate face compresiile eficient si de aceea este necesara prezenta a doua
persoane pentru ventilatia manuala
MANEVRELE VAGALE – Manevra Valsalva si masajul sinusului
carotidian
Obiectivul procedurilor este acela de a ajuta la scaderea batailor inimii in cazul

tahiaritmiilor sinusale si atriale .
In manevra Valsalva pacientul isi tine respiratia (apnee) si in acelasi timp va creste
presiunea intratoracica simuland procesul de defecatie.
In manevra de masare a sinusului carotidian,presarea sinusului drept sau stang scade
frecventa batailor inimii,aceasta metoda fiind folosita atat ca tratament cat si pentru
diagnosticare.
Aceste manevre sunt contraindicate la pacientii cu boli coronariene severe,infarct
miocardic acut si hipovolemie.
Materiale necesare:
• Aparat EKG
• Monitor
• Trusa de urgenta
• Garou
• Perfuzor si solutie glucoza 5%
PSIHICA:
Se explica procedura pacientului
FIZICA:
Pacientul este culcat in decubit dorsal
Se monteaza cateter periferic cu perfuzie de glucoza 5% pentru a fi mentinuta o linie
venoasa in caz de urgenta
Se cupleaza pacientul la monitor pentru a se vedea exact aritmia
Efectuarea procedurii manevrei Valsalva:

Se cere pacientului sa inspire adanc,sa tina aerul si sa simuleze efortul defecatiei fara a
da aerul afara timp de 10 secunde
Daca pacientul simte ameteala si pe monitor se va vedea o noua aritmie pentru mai mult
de 6 secunde (asistola,tahicardie ventriculara,fibrilatie ventriculara) se cere pacientului
sa expire si sa inceteze procedura
Daca manevra a avut succes,se va vedea pe monitor scaderea pulsului la o valoare mai
mica decat inainte de inceperea manevrei
Efectuarea procedurii masajului sinusului carotidian:

Se vor asculta ambele sinusuri carotidiene stang si drept
Daca se detecteaza se va anunta medicul si nu se va efectua manevra
Daca nu se aud zgomote la ascultare,se va intoarce capul pacientului spre stanga cu
gatul in hiperextensie
Se va masa sinusul carotidian timp de 3-5 secunde folosind miscari blande,circulare
Se va supraveghea traseul EKG de pe monitor
Daca masajul carotidian stang nu a avut efect dupa 5 secunde de manevra,se va opri si
se va incepe pe partea dreapta folosindu-se aceeasi tehnica
Daca manevra de masaj a sinusului carotidian stang si drept esueaza se va opri si se va
administra medicatie cardiotonica la indicatia medicului
Accidente si incidente (manevra Valsalva):

• Poate cauza bradicardie pana la sincopa
• Poate mobiliza trombi si cauza sangerare
• Semne de ocluzie vasculara,disconfort in piept,dispnee
Accidente si incidente (masajul sinusului carotidian):

• Fibrilatie ventriculara,tahicardie ventriculara
• Afectari cerebrale printr-o perfuzare tisulara inadecvata in special la pacientii varstnici
UTILIZAREA UMIDIFICATORULUI
- administrarea oxigenului in asistenta respiratorie si prevenirea accidentelor
Materiale necesare:
• Barbotor
• Ser fiziologic
• Masti sau narine
• Manusi
• Tavita renala
PSIHICA:
Se va explica pcientului constient rolul mastii de oxigen
Va fi intrebat daca se simte bine si daca suporta presiunea
Se instruieste pacientul si apartinatorii in ceea ce priveste pericolul pe care il prezinta
oxigenul in contact cu grasimile,combustibililii,focul deschis
FIZICA:
Se asigura pacientului o pozitie comoda
Presiunea cu care oxigenul iese din rezervorul de oxigen este de 8 atmosfere si cea la
robinetul din salon este de maximum 2 atmosfere
Presiunea si debitul administrat pacientului se va verifica continuu pe gradatia tubului
indicator
Gradatia este informativa si reprezinta aproximativ 2,4,8,12 litri pe minut
Prima linie de jos a tubului indicator corespunde cifrei 2 si ultima de sus de 12 litri pe
minut
Montarea furtunelor se va face astfel:furtunul care se racordeaza la conducta de oxigen
se racordeaza la stutul de admisie care este situat mai sus decat cel de iesire
Furtunul de la masca de oxigen se va monta la stutul de iesire
Furtunele se vor monta cu coliere si se vor desface de catre responsabilul cu oxigenul
pentru a fi sterilizat
Reglajul presiunii si al debitului se face din robinetul umidificatorului si nu se face
reglajul cu masca aplicata pacientului
Nivelul apei din flaconul umidificatorului trebuie sa depaseasca nivelul corpului poros
cu 3-4 cm
Nu se va utiliza un umidificator nesterilizat
Nu se vor face modificari artizanale,nu se vor pune piese de schimb din materialele
incompatibile cu oxigenul si nu se vor folosi leucoplast,fese,plastice sau alte materiale
Se va interzice cu desavarsire fumatul,focul deschis cand robinetul de oxigen este
deschis
Nu se vor efectua lucrari cu foc deschis in saloane decat cu permis de lucru cu foc emis
de catre sef atelier Radu Moldovan
Asistentele nou-angajate nu vor fi admise la lucru pana cand asistenta sefa nu le va face
demonstratia practica a utilizarii umidificatorului
Responsabilul cu oxigenul va face verificari zilnic in sectii pentru depistarea unor
eventuale avarii

Transportarea umidificatoarelor se va face in recipiente etanse sau la nevoie in saci galbeni
legati
Mastile de oxigen de unica folosinta se vor colecta in saci galbeni cu sigla ,,risc biologic,,
• Inversarea furtunelor duce la iesirea apei din umidificator
• Nu se va utiliza un umidificator defect
• Aparatul este infundat –dupa deschiderea robinetului nu se produc bule de lichid
• Nu prezinta toate piesele din schita de la instructiuni
• Garniturile nu sunt etanse
• Flaconul umidificatorului este spart
• Tubul indicator lipseste ,bila poroasa de la capatul tevii lipseste
• Pierde oxigen la imbinarea furtunelor cu stuturi ,pierde oxigen la garnituri
• Pierde oxigen la robinete
• In caz de incendiu in salon se va inchide robinetul si se va transporta de urgenta
pacientul la alt salon sau la alta sectie iar responsabilul cu oxigenul va anunta urgent
intreruperea oxigenului intr-o anumita zona
• Asistenta va urmari ca pacientul agitat sa nu smulga tubulatura sau sa deterioreze
umidificatorul
In aceste cazuri asistenta medicala va opri imediat functionarea si va anunta
responsabilul cu oxigenul. si va anunta urgent orice avarie sau neconformitate la prizele de
oxigen si la umidificatoare.

PROCEDURI OPERATIONALE Nursing - VARIANTA ACTUALIZATA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURI OPERATIONALE Nursing - VARIANTA ACTUALIZATA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUNCTIA VENOASA

Obiectivul procedurii il reprezinta crearea accesului la o vena pentru:

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Pregatirea terapiei intravenoase reprezinta introducerea i.v a unei solutii perfuzabile

Administrarea intravenoasa prin atasarea unei linii venoase secundare la una

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii conta in introducerea intr-un mod sigur a dozei prescrise

Debarasarea si curatenia locului e munca

Obiectivul procedurii consta in introducerea dozei prescrise dintr-un medicament direct

Debarasarea si curatenia locului de munca

Se incepe imediat procedura de urgenta pentru combaterea manifestarilor

Obiectivul procedurii consta in introducerea dozei prescrise dintr-un medicament

b) Permeabilizarea cu heparina (daca heparina este compatibila cu medicamentul

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii este acela de a mentine terapia i.v folosind tehnica

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in mentinerea terapiei i.v folosind tehnica aseptica

Obiectivul procedurii este acela de a introduce in siguranta sange sau derivate de

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Este indicata in boli inflamatorii sau tumori pulmonare,insuficienta cardiaca insotita

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Punctia abdominala sau paracenteza consta in traversarea peretelui abdominal cu

Obiectivul acestei punctii este:

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Punctia lombara reprezinta patrunderea cu un ac in spatial subarahnoidian printre

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Hemocultura se indica pentru a detecta invazia (bacteriemia) si raspandirea

• Tavita renala ,carucior,solutie dezinfectanta (betadina,clorhexidine),paduri alcoolizate

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul:studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor si efectuarea

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Materiale necesare (pe o tava medicala):

Secretiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor.din placi

Infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:

Obiectivul recoltarii exudatului nazal este acela de a ajuta la identificarea agentilor

Deoarece medicamentele cu cale de administrare orala sunt cele mai lipsite de

Debarasarea si curatenia la locul de munca:

Obiectivele procedurii sunt acelea de a obtine un efect local asupra tegumentelor,de

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in administrarea medicamentelor in sacul conjunctival

Obiectivul procedurii consta in introducerea medicamentelor pe cale nazala pentru

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in introducerea medicamentelor in conductul auditiv

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in folosirea unei cai alternative de administrare in cazul

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in aplicarea pe mucoasa vaginala a unor medicamente cu

Obiectivul procedurii este acela de a aproviziona tesuturile cu oxigen in caz de

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivele procedurii constau in injectarea de alergeni in piele ca metoda de

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in introducerea in tesutul subcutanat a unui medicament

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivul procedurii consta in introducerea in tesutul muscular a unei doze

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivele procedurii constau in introducerea unei sonde urinare in vezica urinara

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivele procedurii constau in introducerea unei sonde urinare in vezica urinara

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Obiectivele procedurii constau in examinarea

Debarasarea si curatenia la locul de munca

Precautiuni standard de prevenire a infectiilor

Scopul procedurii:limitarea numarului de persoane care manipuleaza materialele