1

NURSING IN HEMATOLOGIE

RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PRIN SISTEM VACUTAINER

Recoltarea sângelui venos prin sistem Vacutainer se realizează prin puncţie venoasă.

Sistemul Vacutainer reprezintă o metoda de recoltare de sânge pentru analize de laborator care
asigura confortul bolnavului, calitatea probei recoltate si securitatea personalului medical.
Vacutainer® este o marcă înregistrată a Becton Dickinson, care fabrică și vinde astăzi tuburile.
Materiale necesare
 Ac de puncție cu infiletare
 Tub holter la care se atașează acul de puncție
 Vacutainere (cu dopuri de diverse culori în funcție de analiză)
 Tampoane de vată
 Alcool
 Taviță renală
 Garou
 Plasturi

Culori Vacutainere
 rosu si portocaliu – utilizate la recoltări biochimice
 bleu – pentru teste de coagulare, fibrinogen, Tq. Conține citrat de sodiu
 verde – pentru recoltări biochimice – conține heparină
 mov – pentru determinări hematologice – conține soluție EDTA
 negru – pentru VSH
 gri – glicemie
Ordinea recomandată pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sînge venos la același
pacient este:
1. flaconul pentru hemocultură
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer pentru ser (dop roșu)
4. Vacutainer cu heparină (dop verde)
5. Vacutainer cu EDTA pentru hemogramă (dop mov)
6. Vacutainer pentru VSH (dop negru)
 2

În cazul in care nu se recoltează hemocultura, ordinea este:

1. Vacutainer pentru ser (dop roșu)
2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)
3. Vacutainer cu heparină (cu dop verde)
4. Vacutainer cu EDTA pentru hemogramă (dop mov)
5. Vacutainer pentru VSH (dop negru)
Pregătirea pacientului
 Se anunţă cu 24 de ore înainte pentru analizele care vor fi recoltate a jeun
(dimineața, pe nemâncate). Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
 Uneori se poate impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială
 Se explică necesitatea tehnicii
 Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
 Se solicită colaborarea si se obține consimțământul
 Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncție.
 Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
 Se așază pacientul cu brațul în extensie, sprijinit pe o pernă.

Stabilirea locului puncției venoase

 Se alege brațul pentru puncție.
 Se examinează calitatea și starea vaselor de la plica cotului.
 Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.
 3

Tehnica

 Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.

 Îmbracă mănuşile de protecţie.
 Se îndepartează capacul acului dublu (Obligatoriu desigilarea acului se face în
prezenta pacientului, după ce i s-a arătat faptul ca este steril/sigilat)
 Ia tubul holder la care ataşează acul de puncţie prin înfiletare;
 Se aplică garoul la 5-8 cm deasupra locului puncției;
 Se examinează calitatea venelor și se palpează locul puncţiei;
 Dacă venele nu sunt vizibile și nici nu se simt la palpare, rugați pacientul să închidă
și să deschidă pumnul de mai multe ori;

 O alta variantă este să se desfacă garoul și pacientul să stea cu mâinile coborâte sub
nivelul inimii pentru ca venele să devină turgescente; Aplicarea de comprese calde
ar putea da de asemenea rezultate;

 Aplicarea garoului pentru alegerea preliminară a venei nu trebuie să depaseașcă 1

minut;
 Se dezinfectează cu tampon cu alcool prin mișcare circulară de la centru spre
exterior;
 Se cere bolnavului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el
închis;
 Se ancorează vena cu degetul mare sau cu indexul poziționat la 2.5-5.0 cm de locul
puncției;
 Se puncţionează vena la un unghi de inserție de aproximativ 10-30 grade în condiţii
de asepsie perfectă, pe direcţia axului longitudinal, împingând acul infiletat pe
holder 1-1,5 cm în lumenul venei;
 Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel încât
diafragma gumată a dopului să fie străpunsă;
 4

 Dupa ce începe să curgă sângele în vacutainer, se cere pacientului să desfacă

pumnul;
 Acul dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului. Se are în vedere ca
tubul să fie centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona centrală a capacului;
 Sângele este atras de vacuumul din vacutainer și curge cu viteză proprie. Se lasă
tubul să se umple până când vacuumul este epuizat și curgerea sângelui se oprește;
 Când tubul este plin, se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu
degetul mare;
 Se introduce un nou Vacutainer prin mișcare de împingere-rotatie, daca este necesar;
 Când se introduce ultimul Vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface
garoul;
 După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu
aditivul (Atentie!nu se agită energic tuburile deoarece sângele poate hemoliza);
 Se introduc câte Vacutainere sunt necesare, în ordinea corectă;
 După recoltare, se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc
acul;
 Se menţine tamponul cca. 5 minute fără a se îndoi braţul, pentru a se preveni
extravazarea sângelui în țesuturile din jur;
 Se etichetează corespunzător tuburile și se trimit la laborator

Reorganizarea locului de muncă

 Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform PU

 Acul se aruncă necapişonat

 Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor

 Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a

efectuat recoltarea, data și ora.

Observații
 VSH se recoltează fără stază venoasă.
 Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita
pentru amestecarea sângelui cu anticoagulanții / aditivii respectivi; agitarea se face
prin răsturnare blândă și completa (la 180 de grade) a tubului de 8-10 ori. O agitare
energică produce hemoliza, iar proba de sânge va fi improprie pentru analiză.
 În timpul recoltării și după recoltare, observați starea pacientului (facies,
tegumente, puls, starea generală).
Accidente/ incidente
 Hematom;
 Perforarea venei;
 Ameţeli;
 Paloare accentuată;
 Lipotimie;
 Colaps.
 5

1. Analize hematologice

a. HEMOLEUCOGRAMA –
Hemoleucograma completă (HLG) este o analiză care măsoară următorii parametri din sânge:
 Numărul de globule roşii din sânge – eritrocite ( RBC )

 Numărul de globule albe din sânge – leucocite ( WBC )

 Cantitatea totală de hemoglobina din sânge ( HGB )

 Procentul de globule roşii ( hematocrit ) ( HCT )

 Media volumului globulelor ( MCV ) – mărime globulelor rosii

 Media globulara a hemoglobinei ( MCH )

 Concentratia medie a hemoglobinei ( MCHC )

 Numărul de trombocite ( PLT )

Scop
Hemoleucograma furnizează informaţii despre numărul tuturor tipurilor de celule. Ea are ca
scop:
– Furnizarea diagnosticelor pentru anumite boli
– Determinarea stării de sănătate a unui individ
– Monitorizarea unor afecţiuni: (ex: anemia)
Pregătirea materialelor
– Tavă medicală/cărucior
– Seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
– Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov )
– Soluţie dezinfectantă (alcool); tampon de vată, garou, tăviţă renală, mănuşi de unică folosinţă,
 6

Pregătirea pacientului
 atenţionaţi pacientul să nu mănânce cel puţin 12 ore înainte de recoltarea probelor;

 informaţi şi explicaţi pacientului procedura şi obţineţi consimţământul informat;

 poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu mâna sprijinită ca pentru puncţie venoasă şi

alegeţi vena cea mai proeminentă.
Efectuarea procedurii
– spălaţi mâinile/dezinfectaţi-le/îmbrăcaţi mănuşile de protecţie;
– montaţi acul dublu la holder prin înşurubare;
– aplicaţi garoul si puncţionaţi vena;
– fixaţi tubul vacuette destinat recoltării HLG şi umpleţi până la semn recipientul cu sânge;
– dezlegaţi garoul şi retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool timp de 2- 5′
– răsturnați vacutainerul de câteva ori și etichetați-l, completând apoi buletinul pentru laborator.

Îngrijirea pacientului şi reorganizarea

– Aşezaţi pacientul în poziţie comodă, aplicaţi un plasture observâd faciesul, tegumentele,
comportamentul pacientului;
– Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU;
– Îndepărtaţi mănuşile/spălaţi mâinile cu apă şi săpun.

Valori normale pentru hemoleucograma completa

Valorile normale pentru hemoleucograma completa sunt date, in principal de varsta si sexul
pacientului:

Eritrocite
 Bărbati: 4 700 000-6 100 000 /mm3
 Femei: 4 200 000-5 400 000 /mm3
 Nou-născuți: 4 800 000-7 100 000 /mm3
Hematocrit
 Bărbati: 42-52%
 Femei: 37-47%
Hemoglobina
 Bărbati: 14-18 g/dl
 Femei: 12-16 g/dl
 7

Leucocite: 5 000-10 000 /mm3, dintre care granulocite și agranulocite

 Neutrofile 2 500-8 000 /mm3
 Eozinofile 50-500 /mm3
 Bazofile 25-100 /mm3
 Limfocite: 1 000-4 000 /mm3
 Monocite: 100-700 /mm3
Trombocite: 150 000-400 000 /mm3

ERITROCITE
 Valori scăzute: hemoragie, hemoliza, anemie, hemoglobinopatie, talasemie, sferocitoza,
siclemie, splenomegalie secundara, leucemie, mielom multiplu, chimioterapie.
 Valori crescute: policitemia vera, boala cardiaca congenitala, BPOC severa, cord
pulmonar, fibroza pulmonara, altitudine înalta, stres.
HEMATOCRIT
 Valori scăzute: sarcina, anemie, hemoragie, hemoliza, deficit de fier, hemoglobinopatie,
insuficienta medulara, leucemie.
 Valori crescute: policitemia vera, eritrocitoza, deshidratare severa, diaree severa, arsuri,
boli cardiace congenitale, BPOC.

HEMOGLOBINA
 Valori scăzute: anemie, hemoragie, hemoglobinopatii, splenomegalie, afectiuni renale,
neoplasme, malnutritie.
 Valori crescute: policitemia vera, hemoconcentratie, arsuri severe, deshidratare, altitudini
înalte, boli cardiace congenitale, BPOC.
LEUCOCITE
 Valori scăzute: febra tifoida, febra paratifoida, gripa, rujeola, rubeola, hepatita acuta, boli
la nivelul organelor hematopoetice, septicemie, boala de iradiere.
 Valori crescute: stres, sarcina, menstruatie, efort fizic intens, infectii (cu exceptia febrei
tifoide si febrei paratifoide), necroza tisulara, tumori, interventii chirurgicale, hemoragii mari,
hemoliza, uremie crescuta, coma diabetica, guta, leucemie , medicamente (acid acetilsalicilic,
adrenalina, corticosteroizi, heparina, triamteren).
NEUTROFILE
 Valori scăzute: infectii bacteriene/virale severe, anemie aplastica, LES, mononucleoza,
medicamente mielotoxice, radioterapie.
 8

 Valori crescute: stres, efort fizic intens, afectiuni inflamatorii, infectii, neoplasme,
hemoragie/hemoliza, eclampsie, infarct miocardic acut.
LIMFOCITE
 Valori scăzute: administrare de glucocorticoizi sau antineoplazice, sepsis, arsuri, boala
Hodgkin, boala Gaucher, purpura trombocitopenica idiopatica, hipersplenism, reactie
transfuzionala.
 Valori crescute: infectii virale sau bacteriene, leucemie limfocitara, limfoame maligne,
mielom multiplu, iradiere.
b. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
Viteza de sedimentarea a hematiilor (VSH) este o analiză curentă destul de frecventă care
evidenţiază existenţa unei inflamaţii şi monitorizează evoluţia acesteia.
VSH-ul reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge cu anticoagulat
într-o ora. Cu cât hematiile sedimentează mai repede, cu atât VSH-ul este mai mare, fiind un
indicator de răspuns de faza acută.

Indicații
 Test screening în suspiciunea de reacții inflamatorii, infectii, boli autoimune,
discrazii plasmocitare.

 Monitorizarea evoluției și tratamentului în anumite boli: arterita temporala,

polimialgie reumatica, artrita reumatoidă, reumatism articular acut, lupus eritematos
sistemic, boala Hodgkin, tuberculoză, endocardită bacteriană.
Specimen recoltat: sânge venos recoltat prin puncţie venoasă

Pregătirea materialelor
– materiale pentru puncţia venoasă
– seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
– eprubetă şi anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu citrate de sodium
3,8% (capac negru)
 9

Pregătirea pacientului
 informaţi şi explicaţi pacientului procedura şi obţineţi consimţământul

 informaţi pacientul că recoltarea se face à jeun/postprandial;

 poziţionaţi-l ca pentru puncţia venoasă şi alegeţi vena cea mai uşor abordabilă

Tehnica
– se utilizează tubul vacuette destinat recoltării VSH, cu dop negru și se efectuează puncția
venoasă conform tehnicii de recoltare prin metoda Vacutainer ®
– se desface garoul şi se umple până la semn recipientul cu sânge, raportul sânge/anticoagulant
trebuie să fie 4/1
– se retrage acul după aplicarea tamponului cu alcool, şi se răstoarnă lent tubul vacuette
– se etichetează vacutainerul, se completează fişa de laborator și se transportă proba la laborator

Îngrijirea pacientului
– Aşezaţi pacientul în poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra
tamponului
– Observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului, locul puncţiei
Reorganizarea locului de muncă
– Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
– Îndepărtaţi mânuşile şi spălaţi mâinile
 10

 Valori normale:
o Barbati: 1-10 mm/1 h, 7-15 mm/2 h
o Femei: 2-12 mm/1 h, 12-20 mm/2 h
 Valori scazute: siclemie, sferocitoza, hipofibrinogenemie, policitemia vera.
 Valori crescute: menstruatie, sarcina, infectii bacteriene, boli inflamatorii,
hiperfibrinogenemie, septicemie, neoplasm, insuficienta renala cronica, anemie severa, boli de
colagen, trombembolism pulmonar, intoxicatii cu metale grele.
2. Analize de coagulare
Recoltarea sângelui pentru fibrinogen și probe de coagulare

Fibrinogenul este factorul I al coagulării fiind o proteină sintetizată în ficat care, în cursul
procesului de coagulare este transformată în fibrina. Este o analiză biochimică efectuată din
sânge venos.
Timpul de protrombina (timp Quick sau PT) evaluează activitatea pe cale extrinsecă a
coagulării.
Sinonim = timp Quick, include INR.
Scop
 explorator

Pregatirea pacientului
– fizică – recoltare à jeun (pe nemâncate)
– psihică – se explică tehnica se obține consimtamântul
Materiale necesare
– Materiale pentru puncția venoasă
– Vacuetă cu capac bleu/albastru cu anticoagulant (citrate de sodiu)
Pentru timp de protrombină – vacutainer cu citrat de Na (raport citrat de sodiu – sânge=1/9).
Ex. vacutainer de 2,7 ml cu 0,3 ml citrat sau vacutainer de 1,8 ml cu 0,2 ml citrat
Pentru fibrinogen – vacutainer de 4,5 ml cu 0,5 ml citrat de Na (raport citrat de sodiu –
sânge=1/9)
Tehnica
 se identifică pacientul și se verifică recomandarea;

 se realizează puncția venoasă pentru recoltarea sângelui – fibrinogen, TP.

 Presiunea realizata de garou nu trebuie să depaseasca 1 minut. Daca punctia
venoasa a esuat, o noua tentativa pe aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10
minute.
 se aplica tamponul;

 se retrage acul și se face compresiune la locul puncționării timp de 3-5 minute.

 FIBRINOGEN
 11

 Valori normale: 200-400 mg/dl

 Valori scăzute: malnutritie, afectiuni hepatice, deficit congenital de fibrinogen.
 Valori crescute: sarcina, inflamatii/infectii acute, neoplasme, necroza tisulara.

 TIMPUL DE COAGULARE (TC)

 Valori normale: 8-10 minute
 Valori crescute: deficit de factori ai coagularii (cu exceptia factorului XII), insuficienta
hepatica, coagulopatie de consum, medicamente anticoagulante (de tip heparinic, cumarinic sau
warfarinic) si fibrinolitice (urokinaza, streptokinaza).

 TIMPUL HOWELL
 Valori normale: 2 minute
 Valori crescute: vezi Timp de coagulare (TC)
 Observatii: Reprezinta principalul test pentru monitorizarea tratamentului cu heparina.
 TIMPUL QUICK (PT- timp de protrombina)
 Valori normale: 13-15 secunde
 Valori crescute: deficit congenital de factori ai coagularii, deficit de vitamina K, hepatita,
ciroza, administrare de cumarinice, intoxicatie cu salicilati, coagulare intravasculara diseminata.

3. Analize biochimie

ACIDUL URIC
 Valori normale: 2.0 - 8.5 mg/dl sau 120 - 510 µmol/l
 Valori scazute: medicamente (alopurinol, chimioterapice, corticosteroizi, probenecid,
salicilati, warfarina), secretie inadecvata de hormon antidiuretic, hemocromatoza, boli hepatice,
boala Wilson, sindrom Fanconi.
 Valori crescute: guta, deshidratare, insuficienta renala cronica, diuretice tiazidice, diabet
zaharat, alcoolism, leucemie, limfom, mielom multiplu, boli mieloproliferative, radioterapie,
anemie hemolitica, dieta bogata în nucleoproteine, malnutritie, policitemia vera, diabet insipid,
intoxicație cu plumb.
ALBUMINA
 Valori normale: 3.4 - 5.6 g/dl
 12

 Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom

nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine ( boala Crohn, colita
ulcerativa, boala Whipple), sarcina, arsuri severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica
familiala.
 Valori crescute: deshidratare.

AMILAZA SERICÃ
 Valori normale: 30 - 220 U/l
 Valori scazute: pancreatita cronica, insuficienta hepatica, hepatita.
 Valori crescute: pancreatita acuta, colecistita acuta, obstructie canal cistic, cancer
pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal, peritonita, apendicita acuta, sarcina, sarcina
extrauterina, ruptura de chist ovarian, oreion, traumatism de glande salivare sau de pancreas,
infarct pulmonar, arsuri, cetoacidoza diabetica, insuficienta renala, alcoolism acut,
macroamilazemie, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, corticosteroizi,
diuretice tiazidice, morfina), ciroza.
ALT , TGP, GPT (glutamic-piruvat transferaza serica, alanil aminotransferaza)
 Valori normale: 4 - 21 U/l
 Valori crescute: hepatita, ciroza hepatica, insuficienta hepatica, necroza hepatica, staza
hepatica, colestaza, cancer hepatic, obstructie biliara, pancreatita acuta, medicamente (acid
acetilsalicilic, aldomet, alopurinol, antibiotice, contraceptive orale, fenitoina, heparina,
izoniazida), insuficienta cardiaca congestiva, afectarea musculaturii scheletice, mononucleoza
infectioasa, soc, infarct miocardic acut, miocardita.

AST, TGO, GOT (glutamic-oxaloacetic transaminaza serica, aspartat aminotransferaza)

 Valori normale: 22 - 47 U/l
 Valori crescute: infarct miocardic acut, hepatita, staza hepatica, necroza hepatica,
colestaza, ciroza, obstructie biliara, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva, embolism
pulmonar, infarct pulmonar, pancreatita acuta, afectarea musculaturii scheletice, arsuri, anemie
hemolitica, medicamente (acetaminofen, antihipertensive, contraceptive orale, digitala,
izoniazida, opiacee, verapamil), mononucleoza infectioasa.
BILIRUBINA TOTALÃ
 Valori normale: 0.3 - 1.0 mg/dl sau 5.1 - 17 µmol/l
 Valori crescute: hepatita, obstructie biliara, colestaza, cancer hepatic primar, metastaze
hepatice, pancreatita, ciroza, ficat de staza, sepsis, medicamente (alopurinol, antibiotice,
cloramfenicol, clorpromazin, contraceptive orale, halotan, indometacin, izoniazida, metildopa,
steroizi, sulfonamide, tolbutamida), mononucleoza infectioasa, insuficienta hepatica, ictere
ereditare.
Observatii: Icterul devine vizibil la valori peste 2.5-3.0 mg/dl
 13

BILIRUBINA DIRECTÃ (conjugata)

 Valori normale: 0.1-0.3 mg/dl sau 1.7-5.1 µmol/l
 Valori crescute: obstructie biliara, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic,
ampulom, colangiocarcinom, pancreatita, hepatita, sepsis, ciroza, sindrom Dubin Johnson,
sindrom Rotor, boala Wilson.

BILIRUBINA INDIRECTA (neconjugata)

 Valori normale: 0.2-0.8 mg/dl sau 3.4-12 µmol/l
 Valori crescute: hemoliza, transfuzii, anemie hemolitica, anemie pernicioasa, siclemie,
hematom în resorbtie, hepatita, ciroza, sepsis, insuficienta hepatica, sindrom Gilbert, sindrom
Crigler - Najjar.
CALCIU
 Valori normale: 8.5-10.5 mg/dl
 Valori scazute: hipovitaminoza D, hipoparatiroidism, tetanii, insuficienta renala, rahitism,
osteomalacie.
 Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice.
CLOR
 Valori normale: 90-106 mEq/l
 Valori scazute: hidratare în exces, hiperaldosteronism, sindrom de secretie inadecvata de
hormon antidiuretic, varsaturi, arsuri, alcaloza metabolica, hiperkaliemie, medicamente
(corticosteroizi, diuretice de ansa si tiazidice, triamteren).
 Valori crescute: deshidratare, acidoza tubulara renala, hiperpnee, alcaloza metabolica,
aport salin crescut, medicamente (acetazolamida, antiinflamatoare nesteroidiene, estrogeni,
metildopa)
COLESTEROL TOTAL
 Valori normale ale colesterolului total:
o preferabil sa aiba valori mai mici de 200 mg/dl
o risc moderat la valori cuprinse între 200 si 240 mg/dl
o risc crescut când colesterolul depaseste 240 mg/dl
 Valori scazute: malnutritie, hipertiroidism, boli hepatice, insuficienta hepatica, mielom
multiplu, malabsorbtie, anemie hemolitica, medicamente (alopurinol, cholestiramina, colchicina,
izoniazida, niacina)
 Valori crescute: hipercolesterolemie, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct miocardic acut,
trimestrul al treilea de sarcina, afectiuni biliare, colestaza, obstructie biliara, sindrom nefrotic,
dieta bogata în colesterol, sedentarism, obezitate, hipercolesterolemie familiala,
hiperlipoproteinemii, medicamente (contraceptive orale, fenitoina, fenotiazide, steroizi)
 14

Observatii: Factorii de risc pentru boala coronariana sunt reprezentati de vârsta (barbati > 44,
femei > 54), fumat, hipertensiune arteriala, diabet, antecedente familiale, HDL < 35 mg/dl,
raportul Colesterol / HDL > 4.5.

HDL colesterolul

În funcție de valorile HDL-C, pacientul este încadrat ca risc cardiac scăzut la valori ale HDL
colesterolului peste 45 mg/dl și risc cardiac crescut când HDL colesterolul este sub 35 mg/dl.
 Valori scazute: fumat, sedentarism, obezitate, insuficienta renala, diabet, beta blocante.
 Valori crescute: sport regulat, aport moderat de alcool, niacina.
LDL colesterolul
 preferabil sa aiba valori mai mici de 130 mg/dl
 risc moderat când valorile sunt cuprinse între 130 si 160 mg/dl
 risc crescut la valori de peste 160 mg/dl
Observatii: Valorile LDL se afla folosind formula: LDL = colesterol total - TG/5 - HDL

CPK, CK (creatinfosfokinaza)
 Valori normale: 5 - 200 U/l
 Valori crescute:
Cresterea creatinfosfokinazei totale: infarct miocardic acut, chirurgie cardiaca, dupa injectii
intramusculare, traumatisme, sindrom de strivire, politraumatisme, defibrilare, electrocutare,
miozita, rabdomioliza, accident vascular cerebral, eforturi intense, soc.
 Valori crescute ale CPK - MB : infarct miocardic acut, angina instabila, chirurgie
cardiaca, ischemie cardiaca, miocardita acuta, pericardita, cardiomiopatie, defibrilare,
rabdomioliza, distrofii musculare.
 Valori crescute ale CPK - BB : accident vascular cerebral, hemoragie subarahnoidiana,
tumori cerebrale, convulsii, soc, traumatisme craniene, neurochirurgie, embolism / infarct
pulmonar, cancer (digestiv, de sân, ovarian, pulmonar).
 Valori crescute ale CPK - MM : traumatisme, sindrom de strivire, postoperator, injectii
intramusculare, electromiograma, rabdomioliza, polimiozita, dermatomiozita, distrofie
musculara, efort fizic intens, hipertermie maligna, convulsii.
Observatii: Creatinfosfokinaza are 3 izoenzime: MB (se gaseste în miocard, musculatura striata,
prostata, uter), BB (creier, plamâni, pancreas, rinichi) si MM (musculatura striata, miocard).

CUPRU
 Valori normale: 80-130 µg/dl
 Valori scazute: boala Menkes, sindrom nefrotic.
 Valori crescute: infectii, infarct miocardic acut, leucemii acute, neoplasme, boala Wilson.
 15

FIER
 Valori normale ale sideremiei > barbati: 90-160 µg/dl, femei: 80-130 µg/dl
 Valori scazute: anemii feriprive, hemoragii, tratamente cu vitamina B12, stari infectioase
cronice, nefropatii cronice, poliartrita reumatoida, procese neoplazice.
 Valori crescute: hemosideroza, hemocromatoza, transfuzii sangvine recente, anemie
megaloblastica/hemolitica, talasemie, hepatite, ciroza.

FOSFATAZA ALCALINĂ
 Valori normale: 25 - 115 U/l
 Valori scazute: hipofosfatemie, hipotiroidism, malnutritie.
 Valori crescute: obstructie biliara, colecistita acuta, metastaze hepatice, hepatita,
mononucleoza infectioasa, ciroza, metastaze osoase, cancer primitiv osos Paget,
hiperparatiroidism, fractura osoasa în curs de vindecare, osteomalacie, poliartrita reumatoida,
pancreatita acuta, insuficienta cardiaca congestiva, sarcina, mielom multiplu, leucemie,
medicamente (medicamente colestatice, antibiotice, contraceptive orale, estrogeni, fenotiazide,
indometacin, izoniazida, methotrexat), hipertiroidism, infarct intestinal, sarcoidoza, sepsis.
FOSFOR
 Valori normale: Adulti: 3-4.5 mg/dl, Copii: 4.5-6.5 mg/dl
 Valori scazute: rahitism, hipovitaminoza D, hiperparatiroidism, ingestia cronica de
antiacide.
 Valori crescute: hipoparatiroidism, hipervitaminoza D, insuficienta renala, diabet zaharat.
GGTP, GGT (gamma glutamil transpeptidaza / transferaza)
 Valori normale: 10 - 50 U/l
 Valori crescute: boli hepatice, colestaza, metastaze hepatice, hepatom, cancer pancreatic,
hepatita, icter obstructiv, pancreatita acuta, medicamente (antibiotice, antidepresive, barbiturice,
fenobarbital, fenotiazine), insuficienta cardiaca congestiva, sepsis, sindrom nefrotic,
mononucleoza infectioasa.
 Observatii: Specifica pentru patologia hepatica, GGT se coreleaza cu valorile fosfatazei
alcaline.
IOD
 Necesar: 100-200 µg/24 h
 Valori scazute: gusa endemica.
 Valori crescute: boala Basedow.
LDH (lactat dehidrogenaza)
 Valori normale: 60 - 250 U/l
 16

 Valori crescute: infarct miocardic acut, miocardita, insuficienta cardiaca congestiva,

anemie hemolitica, hemoliza, infarct (pulmonar, renal, intestinal), boli hepatice (hepatita,
necroza), cancer, leucemie acuta, limfom, afectari ale musculaturii scheletice, accident vascular
cerebral, necroza tisulara, transfuzii, mononucleoza infectioasa.
LIPAZA
 Valori normale: 20 - 140 U/l
 Valori crescute: pancreatita acuta, cancer pancreatic, colecistita acuta, obstructie canal
pancreatic, ocluzie intestinala, infarct intestinal.
MAGNEZIU
 Valori normale: 2.5 mg/dl
 Valori crescute: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, nefropatii cronice.
NICHEL
 Valori normale: 1.2-4.6 µg/l
 Valori scazute: ciroza hepatica, uremie crescuta.
 Valori crescute: infarct miocardic acut.
POTASIU
 Valori normale: 3.5-4.5 mEq/l (intracelular 40-400 mEq/l)
 Valori scazute: pierderi digestive prin diaree sau varsaturi, stenoza pilorica, fistule
digestive, pierderi urinare.
 Valori crescute: insuficienta corticosuprarenaliana, insuficienta renala.
PROTEINE TOTALE
 Valori normale: 5.6 - 8.4 g/dl
 Valori scazute: hiperhidratare, malnutritie, hepatita, ciroza, insuficienta hepatica, sindrom
nefrotic, glomerulonefrita cronica, boala Crohn, colita ulcerativa, boala Whipple, sarcina, arsuri
severe, malabsorbtie,disproteinemie idiopatica familiala.
 Valori crescute: deshidratare, mielom multiplu, sarcoidoza, inflamatii cronice,
colagenoze, macroglobulinemie.
SODIU
 Valori normale: 310-345 mg/dl
 Valori scazute: aport salin insuficient, deshidratari globale, ingestie scazuta de
lichide,poliurie, insuficienta renala cronica,insuficienta corticosuprarenaliana
 Valori crescute: transpiratii excesive, diaree, varsaturi, diabet insipid, insuficienta renala,
insuficienta cardiaca, hiperaldosteronism.
TRIGLICERIDE
 Valori normale: 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l
 17

 Valori scazute: malnutritie, malabsorbtie, hipertiroidism.

 Valori crescute: hiperlipoproteinemii primare, diabet zaharat, hipotiroidism, infarct
miocardic acut, pancreatita acuta, alcoolism, sindrom nefrotic, boli hepatice, dieta bogata în
carbohidrati, guta, sarcina, medicamente (acid acetilsalicilic, contraceptive orale, estrogen,
prazosin, propranolol, steroizi, tamoxifen), sindrom Werner.
ZINC
 Valori normale: 0.8-1.4 mg/l
 Valori scazute: sarcina, inflamatii/infectii cronice.
 Valori crescute: reumatism articular acut, hemoliza.

Creatina si Valori normale: Scaderi patologice Cresteri patologice

creatinine Creatina:
afectiuni hepatice distrofie musculara
0,2-0,6 mg/100 mL defectuase
Creatinina: miastenia gravis

0,6-1,1 mg/100 mL poliomielita

 18

Uree Valori normale: Cresteri patologice

20-40 mg/100 mL Scaderi patologice atofia galbena

insuficienta renala necroza hepatica (nu se sintetizeaza uree)

degradare excesiva de
proteine

tumori

iradieri

aport excesiv de proteine

alimentare

Acid uric Valori normale: Scaderi patologice Cresteri patologice

F: 2,6-6 mg/100 mL afectiuni hepatice guta

B: 3,5-7 mg/100 mL
leucemie

boli de iradiatie