Sunteți pe pagina 1din 10

Prepararea și

încanularea unei
vene
Indicaţii şi contraindicaţii

 Indicaţii :
 Starede şoc : impune o cale sigură, permanentă şi pt o
perioadă mai îndelungată
 Colaps : puncţionare imposibilă
 Obezitate

 Bolnavi agitaţi
 Imposibilitatea alimentaţiei naturale
 Contraindicaţii :
 Infecţii cutanate
 Tromboze venoase
Obiective

 Să fie uşor accesibile descoperirii : se aleg vene care nu


prezintă variaţii anatomice şi care au o topografie
constantă

 Să nu fie lezate formaţiuni anatomice vecine

 Să asigure trecerea unui cateter corespunzător şi


perfuzarea unui debit de lichide convenabil (vene de
calibru mare)
Materiale necesare

 Dezinfectante locale
 Anestezice locale
 Câmpuri sterile
 Ace, seringi
 Fire de sutură
 Bisturiu, pense anatomice, chirurgicale, pense de
hemostază, depărtătoare, sonde canelate, foarfece
fine
 Catetere corespunzătoare lumenului venei
Tehnica

➢ De obicei se folosesc venele de la plica cotului sau de la


antebraţ, mai rar safena internă, foarte rar safena
externă şi excepţional alte vene

➢ Se rade regiunea, se dezinfectează tegumentul

➢ Se reperează vena având în vedere originea, dispoziţia,


traiectul şi reperele anatomice

➢ Incizia longitudinală de aprox. 2-3 cm pe traiectul venei


(poate fi şi transversală)
Tehnica

➢ Se disecă ţesutul celular subcutanat cu o pensă fină până la


descoperirea şi izolarea circulară a venei

➢ Pentru a facilita identificarea venei se poate aplica un garou care


se va înlătura în momentul izolării

➢ Eventualele colaterale se ligaturează sau se alege o porţiune fără


colaterale

➢ Se aplică ligatură pe capătul caudal

➢ Se incarcă vena pe un fir de aţă plasat cranial faţă de primul –


pensă reper
Tehnica

➢ Se secţionează vena între cele două fire pe aprox. 1/3 din circumferinţă

➢ Se introduce cateterul pe o lungime de 10-20 cm

➢ înainte de introducere, cateterul trebuie golit de aer – risc de embolie


gazoasă

➢ Fixarea cateterului la venă prin înnodarea firului cranial

➢ Sutura tegumentului

➢ Fixarea cateterului la tegument cu ultimul fir de sutură sau cu un fir


suplimentar

➢ Pansament
Incidente şi accidente

➢ Imposibilitatea reperării venei (anomalii anatomice,


obezitate extremă) – se caută altă venă

➢ Cateterul nu poate fi introdus sau nu progresează


(vasospasm) : sol. novocaină în plagă sau pe cateter

➢ Perforarea venei la introducerea cateterului – se caută


altă venă

➢ Ruperea venei la introducerea cateterului (manevre


brutale, incongruenţă de diametru)
Îngrijiri postoperatorii

➢ Evitarea cudării cateterului

➢ Prevenirea scoaterii cateterului

➢ Menţinerea permeabilităţii prin perfuzie continuă de lichide şi


injectarea pe cateter (sau introducerea în sol. de perfuzat) a 2000-
3000 UI heparină de 2-3 ori pe zi

➢ Scoaterea cateterului se face prin secţiunea firului care îl fixează de


tegument

➢ După extragere se comprimă zone câteva minute şi se aplică


pansament (porţiunea endovenoasă se poate trimite la ex.
bacteriologic)
Complicaţii

 Embolia gazoasă : aer în cateter

 Flebita şi periflebita : menţinerea cateterului pt. perioade


lungi de timp, prin iritarea endovenei (dureri pe traiectul
venei, febră)

 Septicemia : prin nerespectarea măsurilor de asepsie şi


antisepsie atât la introducerea cateterului, cât şi la
schimbarea flacoanelor de perfuzie

S-ar putea să vă placă și