Disciplina de Morfopatologie

UMFST GE Palade Târgu Mureș

Patologie cardiovasculară: patologia inimii

Szív-ér rendszer betegségei: szív
Pathology of the heart and blood vessels:
pathology of the heart

MG / LP 12
Semestrul I.
For internal use only
The unauthorized copy or distribution of this material is
prohibited
Boala Cardiacă Ischemică (cardiomiopatie
ischemică)
• Grup de sindroame apărute ca și consecință a dezechilibrului dintre
necesarul de oxigen al miocardului și aportul de oxigen la acest nivel.
(funcția de pompă → strict dependentă de mecanismele de fosforilare
oxidativă în miocite)
• Sindroame ale ischemiei cardiace:
-Angina pectorală – stabilă/instabilă (var. angina Prinzmetal- vasospasm)
- IMA: semnul microscopic al necrozei???
- Cardiopatia ischemică cronică
- Moartea subită cardiacă (poate surveni pe fondul oricăreia dintre
precedentele forme!!!)
Ischemia miocardică
• Principala cauză de deces la nivel mondial
• Cel mai frecvent, consecință a unei perfuzii coronariene insuficiente (ATS coronariană)
• Stenoză coronariană de max. 70% - asimptomatică
• Stenoză de peste 70%- stenoză critică → angină inițial stabilă
• Stenoză de peste 90-95% → angină instabilă/IMA
• Leziune ATS coronariană lent progresivă → dezvoltarea circ. colatetale
• Cauze ale IMA - tromboza unei leziuni ATS coronariene
- hemoragia într-o placă ATS
- trombembolie la nivel coronarian
- vasospasm prelungit (angina Prinzmetal, cauză endogenă – catecolamine (feocromo),
exogen- abuz de cocaină )*
- agregat trombocitar tranzitor*
- stări de șoc - infarct multifocal subendocardic
- infarcte microscopice – vasculite, microemboli desprinși din vegetații, trombi murali
Placă stenozantă (stenoză largă, lumen stenozat sub 70%)
→ Pacient asimptomatic
Placă stenozantă/non-obstructivă (70%-90% din lumen)
→ Angină STABILĂ -apare la efort prelungit
- nu crește ca frecvență
- nu crește în intensitate
- dispare la administrarea de nitroglicerină sublingual
Placă stenozantă/non-obstructivă (peste 90%)
→ Angină INSTABILĂ - apare la efort din ce în ce mai mic
- apare în repaus
- apare din ce în ce mai frecvent
- NU mai cedează la administrarea de nitroglicerină
→ IMA - necroza unei porțiuni de miocard ca urmare a obstrucției
complete, bruște a unei ramuri a aa. coronariene
I. Infarctul Miocardic Acut
Etiologie:
• Coronaroscleroza
• Tromboza/embolia coronarelor
• Spasm coronarian

FACTORI de RISC:
• HTA
• Hiperlipemia
• Sedentarism
• Diabet zaharat
• Stres
• Fumat
Localizare:
• 95% - ventricul stâng
• Rar – ventricul drept
Extindere:
1. Transmural: necroza interesează toată grosimea
miocardului
2. Intramural : necroza este extinsă, dar nu
interesează toată grosimea miocardului
3. Subendocardic: interesează stratul
subendocardic (1/3 interioară) a miocardului
• Necroze miliare multiple (miocitoliză focală):
stratul subendocardic şi muşchii papilari 3
Modificări morfologice
• După 5 min – modificări detectabile electronomicroscopic
(relaxarea miofibrilelor, scăderea glicogenului, edem mitocondrial)
• După 2 ore - Histoenzimologic: creșterea nivelului sanguin a unor enzime (troponina (hsT), LDH-
lactatdehidrogenaza, CPK-kreatin-fosfokinaza, mioglobina)
• Modificări ECG: supradenivelare de segment ST
IMA ????
 Modificările macroscopice:
• Primele semne macroscopice ale infarctului apar după 12-24
ore. Zona pe cale de necroză este mai palidă, înconjurată de un
halou hiperemic.
• După 2-3 zile, miocardul necrozat este galben ca lutul cu aspect
omogen și consistență moale.
• După 5-10 zile, sub acţiunea enzimelor proteolitice se produce
miomalacia → rezistenţa miocardului necrozat scade foarte mult
–risc de ruptură, cu hemopericard și deces prin tamponadă
cardiacă
• După câteva săptămâni, infarctul este înlocuit cu ţesut cicatriceal
alb-sidefiu.
 Infarct miocardic acut
Heveny szívizom infarktus
1 Acute myocardial infarction

4 1: Ventricul drept
3 Jobb kamra
Right ventricle

2: Ventricul stâng
Bal kamra
Left ventricle

2 3: Sept interventricular
Kamrák közötti sövény
Interventricular septum
1 4 4: Infarct miocardic acut: zonă hiperemică (aspect la
aprox. 12-24 h)
3 Infarktusos terület (hozzávetőleges 12-24h-val az
érelzáródást követően)
Acute myocardial infarction: hyperemic area (aspect
2 after approx. 12-24 h)
Modificări microscopice
INFARCT → vizibil microscopic dupa 4-6 ore
zona bine conturată:
• fibrele musculare sunt lipsite de nuclei și au
sarcoplasmă omogenă, intens eozinofilă
• La periferia zonei de infarct, zona de lizereu
congestiv - bandă internă- granulocite
- bandă externă- congestie
• Zona necrozată este delimitată de un strat de țesut de granulație (capilare
neoformate, histiocite, limfocite, fibroblaști)
• Țesutul de granulatie pătrunde și printre fibrele musculare normale ale
miocardului învecinat.
• Săptămâna a 2-3-a: formarea şi pătrunderea ţesutului de granulaţie, care înlocuieşte treptat
ţesutul necrozat → 1mm/10zile
• Săptămâna a 3-4-a: ţesutul de granulaţie se transformă din exterior spre interior în ţesut
conjunctiv matur
• Săptămâna a 5-6-a: începe procesul de cicatrizare a zonei de infarct, care se încheie după 2-3
luni
Evoluţia infarctului
• Vindecarea prin cicatrizare: în funcţie de extinderea infarctului
• Tratamentul prin tromboliză sau angioplastie coronariană: dacă
dezobstrucţia coronarei se face în primele 4-6 ore atunci reperfuzia
miocardului poate preveni necroza.

Angioplastie coronariană
cu stent (PTCA)
Complicaţiile infarctului:
1. Tulburări de ritm şi conducere (FiV!)
2. Insuficienţa cardiacă (20%)
3. Şocul cardiogen (40%)
4. Ruptura cordului: în faza de miomalacie → Produce hemopericard
şi moarte prin tamponadă cardiacă
5. Complicaţii tromboembolice
6. Anevrismul cardiac: se formează pe o cicatrice
post-infarct
7. Infarctizarea progresivă
8. Moartea subită
9. Insuf. valvulare
10. Sindrom Dressler – pericardită ( reacție inflamatorie
datorată necrozei)

6
II. Cicatrice postinfarct

2-3 săpt.→

3-4 săpt.→

5-6 săpt.→
• După 2-3 săptămâni → apare țesutul de
granulație cu capilare neoformate
• După 3-4 săptămâni → țesutul de granulație se
maturizează
• După 1 lună → cicatrizarea
Cicatrice postinfarct
 Cicatrice post-infarct miocardic
2 Infarktus utáni hegszövet
Post-myocardial infarction scar

1 1: Cicatrice post-infarct miocardic: zonă palidă, de

consistență fermă (fibrele musculare cardiace au fost
înlocuite cu țesut conjunctiv fibros)
Infarktus utáni hegszövet: gyöngyházfényű, halvány
terület, amelyben a szívizomrostokat hegszövet
helyettesíti
Post-myocardial infarction scar: pale, firm area (cardiac
muscle fibers have been replaced with fibrous connective
tissue)
2
2: Miocard normal
Ép szívizom
1 Normal myocardium
III. Miocardoscleroza
MACRO:
•Fascicule/benzi/focare albicioase
de consistență dură

•Hipertofie concentrică
•Scade perfuzia sanguină a fibrelor
musculare → ischemie cronică
•Proliferează țesutului conjunctiv
Interstițial → apar focare de
cicatrizare
MICRO:
•Col. Van Gieson (fibrele de colagen →
roșu)
•Apar fascicule și benzi conjunctive
groase care delimitează grupe de fibre
miocardice sau izolate
•Mici focare cicatrizate, lipsite de
elemente musculare
 Hipertrofie cardiacă concentrică
2 Koncentrikus szívizom túltengés
(hypertrophia)
Concentric cardiac hypertrophy
1 1: Ventricul stâng cu perete îngroșat și de consistență mai
3 crescută, fără dilatarea cavității
A balkamra fala megvastagodott, tömöttebb, jelentősebb kamra
tágulat nélkül
Left ventricle with thickened wall and increased consistency,
without significant dilation of the cavity

2: Sept interventricular
Kamrák közötti sövény
Interventricular septum
1 3: Ventricul drept
Jobb kamra
Right ventricle

1
 Hipertrofie cardiacă excentrică
Hu
1 Eccentric cardiac hypertrophy

1+2: Cavități ventriculare dilatate (1 - ventricul

2 stâng, 2 - ventricul drept)
3 Tágult kamrák (1: bal kamra, 2: jobb kamra)
Dilated ventricular cavities (1 - left ventricle, 2 -
right ventricle)

3: Sept interventricular
Kamrák közötti sövény
Interventricular septum

4: Stenoză de valva aortică

Aorta billentyű szűkület (stenosis)
Aortic valve stenosis

4
 Stenoză de valvă mitrală
Mitralis billentyű szűkület
Mitral valve stenosis

1: Atriul stâng - mărit în dimensiuni, cavitate

1 dilatată
Bal pitvar: jelentős megnagyobbodás és
tágulat
Left atrium - enlarged, with dilated cavity

2: Stenoză de valva mitrală (orificiu valvular

mult redus, cu aspect de ,,gură de pește”)
Mitralis billentyű szűkület (“gomblyuk”
stenosis)
Mitral valve stenosis (reduced valve orifice,
2 with a "fish mouth" appearance)
Defectul septal atrial
-orificiu fix anormal, situat la nivelul septului interatrial, ce permite pasajul nerestricționat al fluxului sanguin, de la
presiune crescută, la presiune scăzută.
Tipuri de DSA:
1. Ostium secundum (90%) – dezvoltarea insuficientă intrauterină a septum secundum
- localizat lângă foramen ovale, de obicei fără alte anomalii cardiace asociate
- consecințe: dilatarea A și V drept, hipertrofie VD, creșterea retrogradă a presiunii
pulmonare → supraîncărcare de volum
2. Ostium primum (5%) – localizate în porțiunea inferioară a septului interatrial
- de obicei, asociat cu malformații valvulare (embriogeneză comună a septum primum și a
endocardului valvular)
3. DSA de tip sinus venos (5%) – situat în porțiunea superioară a septului interatrial
- de obicei, asociat cu drenaj anormal al venelor pulmonare în AD sau VCS
DSA vs. foramen ovale patent !!!
- intrauterin, fiziologic, există comunicare între AS și AD, prin ostium primum și ostium secundum, care vor forma
foramen ovale.
- În trimestrul III al sarcinii, se vor forma 2 falduri endocardice (septum primum, septum secundum), care vor
oblitera foramen ovale, și, în 80% din cazuri, presiunea crescută din AS, față de AD, imediat după naștere, va
închide definitiv foramen ovale.
- În celelalte 20% din cazuri, dezvoltarea insuficientă a septum secundum va lăsa posibilă o comunicare, care va
permite trecerea sângelui între cele 2 atrii (AD→AS – Valvalva, defecație, etc)
 Defect de sept atrial
Pitvari septum defectus
Atrial septal defect
1 2

1: Cavitate atrială
Pitvar ürege
Atrial cavity

2: Defect de sept atrial

Pitvari septum defectus
Atrial septal defect

2
1
Defectul septal ventricular
-cele mai frecvente anomalii congenitale cardiace depistate la naștere; cu toate acestea, majoritatea se închid
spontan în prima copilărie, așadar, la adulți, incidența DSA o depășește pe cea a DSV
-doar 20-30% apar izolat, restul apărând în contextul unor malformații cardiace congenitale complexe
-septul interventricular - partea superioară – membranoasă – sediul a peste 90% din totalul DSV
- partea inferioară – musculară

Tetralogia Fallot:
1. Defect septal venticular
2. Stenoză pulmonară subvalvulară
3. Aorta călare pe sept (dextropoziția aortei)
4. Hipertrofie ventriculară dreaptă
Rx: cord ‘en sabot’
 Defect de sept ventricular
Kamrai septum defectus
Ventricular septal defect

1: Cavitate ventriculară
Kamraüreg
Ventricular cavity

2: Defect de sept ventricular

Kamrai septum defectus
Ventricular septal defect

2
1
 Atrofie cardiacă
Szív atrófia (sorvadás)
2
Cardiac atrophy

1: Cordul - redus în dimensiuni

Megkissebedett méretű szív
Heart - decreased in size

2: Aorta cu calibrul păstrat (mare, comparativ cu

1 dimensiunile reduse ale cordului)
Az aorta ármérő normális (a szív méretéhez képest
3 nagynak imponál)
3 Aorta with a normal calibre (large, compared to the
small heart)
3
3: Artere coronare cu traiect sinuos
1 Kanyargós lefutású koszorús artériák
Coronary arteries present a winding aspect
 Pericardită fibrinoasă
2 Fibrines pericarditis
Fibrinous pericarditis

1: Cord cu suprafața pericardică mată, rugoasă, cu aspect de

,,limbă de pisică”
Matt felszínű, egyenetlen és érdes felszínű pericardium
Heart with a matte, rough pericardial surface with a "bread and
3 butter" appearance

1 2: Vasele mari de la baza cordului

3 A szív nagy erei
Great vessels at the base of the heart

3: Depozite neregulate de fibrină pe suprafața pericardului

Fibrin depozitumok a szívhártyán, melynek felszínét érdessé,
egyenetlenné teszik
3 Irregular fibrin deposits on the pericardial surface
ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ
-inflamație a endocardului valvular/mitral, având etiologie infecțioasă.
-manifestată prin apariția unor structuri de dimensiuni diferite la nivel valvular/mural, alcătuite din resturi necrotice,
trombi și bacterii (vegetații)
Etiologie: cel mai frecvent, BACTERII, dar pot fi implicați și fungi, rickettsii, Chlamidii
Clasificare:
-forma acută- forma agresivă, implică frecvent un microorganism cu virulență crescută ce atacă o valvă anterior
normală.
-morbiditate/mortalitate înaltă, chiar și în condițiile administrării ATB sau intervenției chir.
-factori etiologici frecvenți: Streptococcus viridans, Stafilococcus aureus, alți germeni condiționat
patogeni
-forma subacută- forme indolente, implică frecvent un microorganism cu virulență scăzută, ce afectează o valvă
anterior anormală.
- instalată insidios, cu evoluție prelungită (săpt → luni), care e vindecă de obicei după trat. ATB
-leziuni preexistente: boală valvulară reumatismală (RAA), prolaps de valvă mitrală, bicuspidie
aortică, alte valvulopatii dobândite sau congenitale.
Factori favorizanți:
-neutropenie, coinfecții asociate, tumori, diabet zaharat, abuz de alcool, droguri iv. (endocardită în inima dreaptă)
-procedură stomatologică sângerândă sau care implică regiunea apicală dentară
ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ – MORFOLOGIE, MANIFESTĂRI CLINICE
-ambele forme se manifestă prin apariția vegetațiilor valvulare: structuri friabile, neregulate, de dimensiuni diferite,
cu potențial distructiv valvular
-vegetațiile- microorganisme, fibrină, țesuturi necrotice, neutrofile, histiocite.
-mai frecvent la nivel aortic și mitral (cordul stâng)
-vegetațiile pot fi unice sau multiple, pot eroda miocardul adiacent, cu producerea consecutivă a unui abces
intramiocardic

Manifestări clinice:
-FEBRA- semnul cel mai consecvent (poate lipsi în formele subacute)
-semne nespecifice: fatigabilitate, sd. pseudogripal, scădere ponderală
-simptome cardiace:insuficiențe valvulare, sufluri specifice fiecărei valve
-simptome/semne la distanță: splenomegalie, microhemoragii: peteșii ale patului unghial (hemoragii în așchie),
hemoragii retiniene (pete Roth), leziuni palmo-plantare eritematoase nedureroase (leziuni Janeway), noduli la
nivelul pulpei degetelor (noduli Osler)
-Dd. de certitudine: hemocultură + semne ecocardiografice!!!

FORMĂ PARTICULARĂ A ENDOCARDITEI – ENDOCARDITA LIBMANN-SACKS (LES)

 Endocardită infecțioasă
Fertőzéses eredetű endocarditis
Infective endocarditis

1: Suprafața internă a cavității ventriculare,

acoperită de endocard
2 A fali (parietalis) endocardium
Inner surface of the ventricular cavity, covered by
the endocardium

2: Vegetație mare pe suprafața endocardului

1 valvular
A valvularis endocardiumon lévő jelentős méretű
vegetatio
Large vegetation on the surface of the valvular
endocardium