CIRCULAȚIA – SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator este alcătuit din : INIMĂ și VASE DE SÂNGE: ARTERE,

VENE, CAPILARE.

INIMA:
-situată în torace, între cei doi plămâni (în mediastin), cu vârful orientat spre
stânga;
-este un organ musculos, cavitar, tetracameral cu 2 atrii și 2 ventricule;
-funcționează ca o dublă pompă: aspiratoare – respingătoare.
-peretele inimii este alcătuit din 3 straturi: -endocard (la interior)
-miocard = mușchiul inimii
- epicard = foița internă a
pericardului

MIOCARDUL este constituit din:

-ȚESUT MUSCULAR DE TIP CARDIAC care se contractă ritmic; contracțiile
se numesc SISTOLE, iar relaxările se numesc DIASTOLE;
-ȚESUT NODAL = ȚESUT EXCITO-CONDUCTOR – celule miocardice
modificate care generează și conduc impulsurile de contracție. Este format din:
* nodul sinoatrial – aflat în peretele atriului drept, conduce activitatea cardiacă;
frecvența descărcărilor este de 70-80/min;

*nodulul atrioventricular – aflat în partea inferioară a septului interatrial;

funcționează permanent și în paralel cu nodulul sinoatrial; frecvența
descărcărilor este de 40 impulsuri/min;

*fasciculul Hiss – se împarte în două ramuri care coboară în ventricule și

formează rețeaua Purkinje; frecvența de descărcare este de 25 impulsuri/min.

Proprietățile miocardului:
1.AUTOMATISMUL = RITMICITATEA reprezintă capacitatea miocardului
de a se contracta ritmic datorită impulsurilor descărcate de țesutul nodal.

2.CONDUCTIBILITATEA constă în conducerea potențialului de acțiune de la

centrul de comandă (nodulul sinoatrial) în întreg miocardul.

3.EXCITABILITATEA

4.CONTRACTILITATEA
CICLUL CARDIAC = REVOLUȚIA CARDIACĂ constă în succesiunea
unei sistole și diastole.
*are durată de 0,8 s pentru o frecvență cardiacă de 70 contracții/min.
*creșterea ritmului cardiac peste această frecvență se numește TAHICARDIE
(factori ce influențează: căldura, adrenalina, noradrenalina, influențe simpatice),
iar scăderea se numește BRADICARDIE (factor ce influențează: frigul,
acetilcolina, influențe parasimpatice).

*SISTOLA ATRIALĂ: durează 0,1 s ;

-determină trecerea sângelui din atrii în ventricule.

*DIASTOLA ATRIALĂ: 0,7 s; urmează după sistola atrială;

*SISTOLA VENTRICULARĂ: 0,3 s; se închid valvulele atrio-ventriculare;

-sângele este evacuat din ventricule în artere.

*DIASTOLA VENTRICULARĂ: 0,5 s;

-se închid valvulele semilunare care împiedică întoarcerea sângelui dinartere în
ventricule; -se deschid valvulele atrio-ventriculare.

*DIASTOLA GENERALĂ durează 0,4 s; atriile și ventriculele se relaxează;

durează de la sfârșitul sistolei ventriculare până la începutul unei sistole atriale
din ciclul cardiac următor.

Inima nu obosește deoarece:

-în ciclul cardiac durata diastolei este mai mare decât a sistolei;
-existența diastolei generale;
-miocardul nu face ”datorie de O2” (deoarece aportul de O2 este crescut în
timpul diastolei).

CIRCULAȚIA MARE ȘI MICĂ

Sângele parcurge două circuite în organism:

1.CIRCULAȚIA MARE (SISTEMICĂ):

O2 CO2
Ventricul stâng → corp → atriul drept
Artera vene
aortă cave
2.CIRCULAȚIA MICĂ (PULMONARĂ):
CO2 O2
Ventricul drept → plămâni → atriul stâng
artera vene
pulmonară pulmonare

PARAMETRII FUNCȚIONALI AI ACTIVITĂȚII CARDIACE

1.FRECVENȚA CARDIACĂ – numărul de contracții ale inimii pe minut;

2.DEBITUL SISTOLIC reprezintă volumul de sânge pompat de ventricule în

fiecare sistolă (70-90 ml);

3.DEBITUL CARDIAC – volumul de sânge pompat de inimă într-un minut;

Debitul cardiac = debitul sistolic × frecvența

4.TENSIUNEA (PRESIUNEA) ARTERIALĂ reprezintă forța exercitată de

coloana de sânge asupra pereților vaselor de sânge;
-creșterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numește hipertensiune;
-scăderea tensiunii arteriale sub valorile normale se numește hipotensiune.

5.PULSUL ARTERIAL – este rezultatul undei determinată de distensia pereților

aortei, ca urmare a evacuării bruște a sângelui din ventriculul stâng;
-este perceput când se comprimă o arteră pe un plan osos;
-informează asupra frecvenței și ritmului cardiac.
 NOȚIUNI DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE

1.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ – afecțiune cardiacă provocată de scăderea

vascularizației inimii.
Cauze: ateroscleroza, consun excesiv de grăsimi, compresie
Simptome: dureri în regiunea inimii, senzație de constricție

2.HEMORAGIILE – scurgeri de sânge în afara sistemului vascular; sunt

hemoragii interne (ieșirea sângelui în țesuturi sau cavități ale corpului) și
hemoragii externe (ieșirea sângelui la exteriorul corpului).
Cauze: traumatisme, leziuni, boli infecțioase sau alergice ale vaselor de sânge;
Manifestări: paloare, hipotensiune, transpirație, senzație de sete, accelerarea
pulsului și a respirației.

3.LEUCEMII –boli ale sângelui caracterizate prin creșterea numărului

leucocitelor.
Cauze: activitatea anormală a țesutului care dă naștere leucocitelor.
Manifestări: febră, hemoragii, anemie, sângerări de gingii, de nas, ărirea splinei
și ficatului.

4.ANEMII – scăderea numărului de hematii și a hemoglobinei din sânge.

Cauze: infecțioase, parazitare, toxice; răni, accidente, sarcină extrauterină,
avorturi.
Simptome: slăbiciune, paloarea pielii, amețeală.

Modalități de prevenire:
-regim echilibrat de activitate și odihnă;
-evitarea consumului exagerat de grăsimi, alcool, tutun, cafea, condimente;
-evitarea consumului de droguri;
-mișcare.