APARATUL CARDIOVASCULAR

INIMA

· siuata in cavitatea toracica si este usor indreptata cu varful spre stanga in spatiul 5 intercostal (in
mediastin)

· organ tetracameral

ARTERE=vase de sange care pleaca de la inima din ventriculi.

VENE= vase de sange care vin la inima si se deschid in atrii.

· Mica circulatie(PULMONARA):

· Marea circulatie(SISTEMICA):
Sinusul coronarian= orificiu de varsare a venelor coronare in A.D

1. A.d= 4 orificii

2. A.s=5 orificii

3. V.d=2 orificii

4. V.s=2 orificii

Valvele atrio-ventriculare= se deschid de sus in jos si se inchid de jos in sus. PASIV

=se afla la baza arterelor mari( artera aorta + artera pulmonara)

Valvele semilunare= se deschid de jos in sus si se inchid de sus in jos.

POSTERIOR INIMII: -coloana vertebrala

-esofag

ANTERIOR INIMII: -peretele toracic

Alcatuire:
· Pericardul = tesut conjunctiv fibros(foita externa)

· Endocard = tesut epitelial pavimentos, unistratificat

· Intre cele doua foite(interna si externa)= LICHID PERICARDIAC

Miocardul: tesut muscular striat de tip cardiac:

5. miocardul contractil (de lucru)= conduce impulsurile dar nu le genereaza

6. miocardul necontractil = tesut nodal care se gaseste in grosimea miocardului

contractil

Tesutul nodal= capacitatea de a reda ritmic si spontan, potentiale de actiune care asigura contractiile
ritmice ale inimii; genereaza si conduce impulsuri;

Proprietati:

7. EXCITABILITATEA: proprietatea celulei cardiace de a raspunde la un stimul printr-un

 potential de actiune.

· legea "tot sau nimic"

· contractia inimii= sistola

· relaxarea inimii= diastola

· secusa=contractie unica la stimul unic.[frison]

· tetanos=contractii date de numerosi stimuli(inima nu face tetanos)

2. AUTOMATISMUL: proprietatea inimii de a se autostimula

-generat de sistemul nodal( centrii de automatism):

8. nodulul sinoatrial:RITM SINUSAL

· emite stimuli cu o frecventa de 70-80 impulsuri/minut;

· este centru de comanda;

2. nodulul atrioventricular:RITM JONCTIONAL/NODAL

· in miocardul A.d;

· frecventa descarcarilor de 40 impulsuri/minut

· daca centrul sinusal este scos din functiune comanda este preluata de
nodulul atrioventricular( 40 impulsuri/minut)si inima va bate cu un ritm
jocional/nodal;

3. fasciculul Hiss si reteaua Purkinje:RITM IDIOVENTRICULAR

· 25 impulsuri/minut;

· inima va bate intr-un ritm idioventricular numai in cazul

intreruperii legaturii atrioventriculare;

INERVATIA INIMII:

· INTRINSECA: este data de tesutul nodal;

· EXTRINSECA: -P.S: BRADICARDIE [frig]

-S: TAHICARDIE[ caldura]

· factorii extrinseci pot modifica ritmul sinusal fie accelerandu-l fie scazandu-l.

3. CONDUCTIBILITATEA:proprietatea miocardului de a propaga excitatie in toate celulele

sale.

- viteza de conducere a impulsului este de 10 ori mai mari prin Hiss si

prin Purkinje decat a miocardului contractil.

4. CONTRACTILITATEA: proprietatea miocardului de a dezvolta tensiuni intre capetele

fibrelor sale;

· peretii atriilor sunt mai subtiri decat ai ventriculilor;

Forta de contractie a muschilor inimii este proportionala cu grosimea peretilor.

· mai mica la atrii si mai puternica la ventriculi;

· mai mare la V.s > V.d

D.C=debit cardiac de repaus= 5L/min

D.C= volum/bataie ( 70 mL cantitatea de sange expulzata de fiecare ventricul intr-o sistola) X

frecventa cardiaca(70-75 batai/minut)

volum sistolic= volum de sange expulzat

· volum/bataie variaza cu :

9. forta contractiei ventriculare;

10. presiunea arteriala

11. cu volumul de sange din ventricul la sfarsitul

D.C=creste pana la 30 L in eforturi, in stres, febra, sarcina si poate sa scada in somn;

ATRII VENTRICULE
 · ciclul cardiac= 0,8s

· Diastola ventriculara = 0,4 s + 0,1 s

· Diastola generala = 0.4 s

· Faza izovolumetrica sistolica = ventriculele sunt cavitati inchise in sistola

ventriculara(inchiderea atrioventriculara si pana la inchiderea semilunarelor)

· Faza izovolumetrica diastolica= cavitati inchise in diastola generala

Vascularizatia inimii
· artere coronare = ramuri ale ARTEREI AORTE;

· venoase = 2 vene coronare prin orificiul sinusului coronarial in atriul drept;

· atrioventricularele se deschid in diastola generala (in atrii s-a acumulat sangele din vene);

· zgomotul 1- sistolic [sistola ventriculara]

12. faza de contractie izovolumetrica;

13. faza de ejectie;

· zgomotul 2- diastolic [diastola ventriculara]

 · sistola atriala desavarseste umplerea ventriculului cu sange; se scurg din atrii si cele 30%
sange acumulat in ele; aceasta scurgere este activa.

· sistola ventriculara are 2 faze

14. faza de contractie izovolumetrica (ventriculii sunt camarute inchise)

· incepe cu deschiderea valvelor atrioventriculare pana la deschiderea valvelor

semilunare;

15. faza de ejectie

· incepe cu deschiderea valvelor semilunare pana la inchiderea lor;

· fiecare ventricul ejecteaza in timpul sistolei un volum de 75 mL=volum sistolic=volum

bataie in repaus.

· in diastola ventriculara presiunea intracavitara scade iar presiunea sangelui din artere
fiind mai mare se deschid valvele atrioventriculare si incepe umplerea ventriculelor
( PASIV) CU 70% sange.

Manifestarile care insotesc un ciclu cardiac:

16. manifestari electrice = se inregistreaza grafic cu ajutorul EKG

17. manifestari mecanice=se inregistreaza grafic cu SFICMOGRAMA

· ofera informatii despre golirea ventriculului stang;

18. socul apexian= expansiunea sistolica a varfului inimii la nivelul spatiului 5 intercostal
stang;

19. pulsul arterial= expansiunea sistolica a arterei

· pulsul da informatii despre:

20. volumul sistolic;

21. frecventa cardiaca;

22. ritmul inimii;

3. manifestari acustice= zgomotele cardiace= FONOCARDIOGRAMA

 Circulatia sangelui
· se deplaseaza in circuit inchis, intr-un singur sens

· Structura arterelor = 3 tunici

23. tunica interna(endoteliu): tesut epitelial, unistratificat,pavimentos, simplu

24. tunica medie(musculara): tesut muscular neted, tesut conjunctiv (elastice +

reticulare), tesut elastic

25. tunica externa(tesut conjunctiv):fibre de colagen si fibre elastice

Structura venelor = la fel cu cea a arterelor dat cu mai putina elasticitate.

· tunica interna a V.c inferioare prezinta valve semilunare.

Structura capilarelor = peretele capilar este subtire cu diametrul mai mic format dintr-un strat de
celule epitelial, pavimentos, simplu [endoteliu capilar situat pe o membrana bazala]

Capilarele pot fi:

· propriu-zise: peste tot; perete continuu

· sinusoidale : la nivelul vilozitatilor intestinale intrand in alcatuirea sistemului port-

hepatic.

Proprietatile arterelor

26. Elasticitatea:

· ejectia sacadata in timpul sistolei ventriculare datorita elasticitatii arterelor

2. Contractilitatea

· proprietatea vaselor de a-si modifica lumenul, prin contractarea/ relaxarea muschilor

netezi din structurile lor ;

· tonusul musculaturii netede depinde de:

27. activitatea nervilor cardiaci (S);

28. depresiunea arteriala (scazuta);

29. concentrarea locala a metabolitilor (CO2-aciditate);

30. activitatea unor mediatori;

· Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator creste spre periferie.

· viteza de curgere a sangelui: invers proportionala cu suprafata de sectiune periferica.

 Presiunea arteriala / tensiunea arteriala [ TA]
TA:

· SISTOLICA= 120 mL/Hg =presiunea maxima sub care sangele in timpul V.s este impins
in artera;

· DIASTOLICA= 80 mL/Hg = tensiunea sangelui in timpul diastolei V.s

· TENSIOMETRUL= masoara TA comprimand artera brahiala

· Cirulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:

31. presiunea arteriala;

32. debitul sangvin;

33. rezistenta periferica;( rezistenta vaselor la inaintarea fortei de frecare)

· rezistenta periferica este direct proportionala cu

· vascozitatea

· lungimea vasului

· VOLEMIE (volum de sange) = 8% din organism- variaza cu variatia LEC( lichid

extracelular);

· TA crescut = hiperstensiune, creste volemia, creste LEC > 12

· TA scazut = hipotensiunea scade volemia, scade

· debitul circulant = D

P= PRESIUNE

R= REZISTENTA

· Viteza sangelui:

· in aorta = 500 mm/s

· in capilare = 0.5 mm/s

· in vena cava = 100 mm/ s

· in capilare venoase = 0.5 mm/s