Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASEPSIA
1
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este o
metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea
microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de
sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De
asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din
bonete, măști, halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în
stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în
plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important
în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul operator
prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterle
pentru cei care patrund în blocul operator.
2
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
mâner de bisturiu
2. Cuţite de amputaţie:
cuţit Liston
3. Fierăstraie:
fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
foarfecă Metzenbaum
foarfeci chirurgicale
3
1. Pense cu dinţi (gheare):
pensă Overholt-Barraya
pensă Lovelace
pensă Forester (en coeur) pensă în T
4
pensă Allis pensă Chaput-Poirier pensă Babcock
(„în dinţi de şoarece”)
3. Pense anatomice
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în
pansarea plăgilor.
5
4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)
rac Backhaus-Roeder
rac Doyen
rac Backhaus
rac Jones
Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operator.
Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și pt.
a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.
specul vaginal
valve vaginale
6
valvă abdominală Doyen specul anal Trélat
depărtător Volkmann
valvă supravezicală
2. Depărtătoare autostatice:
depărtător Gosset
depărtător Balfour
depărtător Finochietto
depărtător Percy
7
depărtător Weitlaner
depărtător Collin
depărtător Kirschner
V. Instrumente de sutură:
1. Portace:
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)
8
Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.
VI. Varia:
pensă de os (Liston)
periostotom
chiuretă Bruns
apăsător de limbă
(à baise langue) pensă de calculi Desjardins
9
VII. SONDE CHIRURGICALE
Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton,
etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn), pentru
aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj biliar extern
(Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai groasă),
etc..
sondă Pezzer
sondă Malecot
sondă Nélaton
sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore
10
tub T (Kehr)
Pregătirea preoperatorie
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot depinde,
in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in personalul
spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el
sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de anxietate, pe care, mai
estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu convalescenti
care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de tratamente speciale,
multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent medicala are un rol
important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii adusi de urgenta
atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.
Pacientul ce urmeaza a fi internat se prezinta la receptie de unde este introdus, de catre personalul
de serviciu, in cabinetul de consultatii. Comisia multidisciplinara va examina bolnavul si pe baza
anamnezei, examenulul clinic si consultarii documentelor medicale pe care pacientul le are asupra
sa, comisia va decide daca pacientul necesita internare in unitate sau daca este nevoie sa fie
11
indrumat spre un alt serviciu de specialitate La internarea in spital pacientul va avea asupra sa:
Bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu, Dosarul
medical privind istoricul bolii. BI sau CI, pașaport pacient si apartinator Card de sănătate sau
adeverință înlocuitoare a cardului de sănătate; Adeverință de asigurat standard din care să reiasă
numărul de zile de concediu medical efectuate în ultimele 12 luni, pentru salariați, în vederea
eliberării concediului medical; Dovada asigurării SIU – verificarea se realizează la Biroul de
Internări; Eurocard – pentru cetățenii Uniunii Europene Zilnic, cu aprobarea coordonatorului
activ.med, se transmite de catre asistenta coordonatoare , numarul de locuri libere, in limita carora
se pot face internari pentru pacientii. Decizia de internare a pacientilor apartine comisiei
multidisciplinare. Pacientul solicitant este consultat de catre comisia multidisciplinara care
hotaraste internarea sau respinge internarea, in functie de starea de sanatate constatata. In cazul
acceptarii internarii pacientul va fi preluat de catre medicul de serviciu. Registratorul completeaza
datele generale de identificare ale pacientului in Registrul unic de internari si in Foaia de
Observatie (FO); aceste date trebuie completate corect si obligatoriu consemnat si un numar de
telefon al apartinatorilor pentru a putea fi anuntati in caz de agravare a bolii sau deces.
Identificarea si cunoaşterea adresei exacte a bolnavului sau a celui mai apropiat aparţinător au o
deosebită importanţă pentru a se putea înştiinţa membrii familiei în caz de agravare a bolii sau
deces. Dezbracarea si examinarea pacientului se realizeaza in cabinetul de consultatii care trebuie
dotat corespunzator (birou, canapea pentru consultatii, medicatie de urgenta, aparatura de urgenta).
Dezbracarea in cazul pacientilor cu extremitati dureroase se va face incepand cu partea sanatoasa
si terminand cu partea bolnava; imbracarea trebuie facuta in sens invers. In cazurile grave
indepartare hainelor se va face prin desfacerea acestora la nivelul cusaturilor. Infirmiera va ajuta
pacientul sa se dezbrace in vederea examenului medical. Datele obtinute de medic la anamneza
vor fi notate in FOCG, la rubrica «Motivele internarii», „Examen Clinic General”. Medicul are
obligatia sa inregistreze diagnosticul din Biletul de trimitere, sa consulte pacientul, sa stabileasca
un diagnostic de internare si sa codifice amandoua diagnosticele, la rubrica respectiva din FOCG;
de asemenea tot el va efectua examenul de la prezentare si il va consemna in FOCG impreuna cu
investigatiile paraclinice de urgenta, daca este cazul, si tratamentul pe care il va stabili pentru
urmatoarele 12 ore pana la 72 de ore in functie de situatie. Dupa ce medicul a acceptat internarea
pacientului si a completat in FO diagnosticele, motivele internarii si starea generala actuala si
tratamentul imediat, personalul auxiliar preia pacientul care este insotit la garderoba / baie (dus)
pentru imbaiere si pentru schimbare in haine de spital. La internare pacientului i se inmaneaza
Consimtamant informat ; acesta este rugat sa citeasca si sa-si dea consimtamantul informat asupra
interventiilor care se vor desfasura in cursul internarii. Pacientul trebuie sa isi dea acordul asupra
efectuarii interventiilor medicale, iar personalul este obligat sa explice consecintele refuzului sau
opririi actelor medicale. In cazul pacientului cu deficit cognitiv/ neurologic sever sau pacient fara
discernamant consimtamantul informat va fi semnat de apartinatorul legal. Un exemplar al
consimtamantului informat va fi inmanat pacientului / apartinatorului. Se va efectua obligatoriu
triaj epidemiologic inainte de internare pentru a preveni introducerea in spital a unor eventuale
surse de infectie. Cand nu exista un diagnostic de certitudine si se asteapta rezultatul altor
investigatii se impune izolarea cazului. Toaleta bolnavilor (imbaierea) eventual deparazitarea se
face inainte de a ajunge pe sectie; exceptie fac cazurile grave cand cu acordul medicului se poate
face in zona de izolare sau in baia proprie salonului. Cand este necesar se efectueaza deparazitare
completa folosind ambele metode (chimica si mecanica). In cazul pacientului nedeplasabil
preluarea se face pe targa de la salvare si este transportat direct catre zona de izolare.Personalul de
la receptie anunta comisia multidisciplinara care se va deplasa la salonul izolator unde va consulta
12
pacientul, iar apartinatorul va fi indrumat catre receptie in vederea intocmirii dosarului de
internare, in situatia acceptarii internarii de catre comisie. Obiecte necesare la internare:
medicaţia curentă completă, inclusiv medicamentele naturiste sau fără prescripţie pe care le ia
bolnavul, pentru o anamneză completă; obiectele şi materialele necesare igienei personale a
bolnavului în spital; pieptene şi perie de păr; prosop, burete şi săpun; periuţa şi pasta de dinţi;
papuci de casă; Dacă nu le deţin la internare, aceste obiecte pot fi aduse de către aparţinători.
Asistenta comunica pacientului ca obiectele de valoare nu se păstrează de către bolnav în spital,
deoarece spitalul nu îşi asumă responsabilitatea pentru obiectele de valoare, ca de exemplu bani,
bijuterii şi alte bunuri personale. Pacienţii sunt rugaţi să trimită acasă prin intermediul rudelor
bunurile personale, inclusiv obiectele de valoare, bijuteriile şi documentele importante.Bunurile
personale, inclusiv obiectele de valoare sunt predate familiei pe baza unui proces verbal. După
îndeplinirea formalităţilor de internare, pacientul va fi condus de către infirmieră la salon, unde va
fi preluat în îngrijire de către de către asistenta de salon şi medicul curant. Primirea bolnavului în
secţie şi iniţierea lui în regulamentul de ordine interioară a spitalului Bolnavul adus în secţie este
dirijat într-unul din saloane. Repartizarea lui va fi în funcţie de boala, gravitatea bolii şi starea în
care se găseşte,riscul infectios ţinând seama atât de interesele bolnavului nou internat, cât şi de
interesele restului bolnavilor. Pacientii se pot interna la orice or ape baza de programare si
anuntare telefonica prealabila. Ziua internării şi externării constituie o singură zi de spitalizare; In
cazul unui pacient spitalizat care decedează în aceeaşi zi sau chiar după câteva ore se consideră o
zi de spitalizare; Îngrijirea curenta si supravegherea bolnavului Îngrijirea bolnavului este
activitatea cea mai intensă şi constă în stabilirea diagnosticului, examinarea clinică a bolnavului,
fixarea tipului de tratament şi aplicarea procedeelor terapeutice, examinările complementare de
laborator, stabilirea medicaţiei şi regimului dietetic, precum şi aplicarea metodelor mai complexe
de tratament,. Asistenta coordonatoare il va informa asupra regulamentului spitalului precum si
drepturile si obligatiile pacientului si ii va da primele elemente de educatie sanitara. Drepturile si
obligatiile pacientului sunt afisate pe fiecare sectie.sanitara. * In cazul bolnavilor trimisi pentru
reinternare si refuzati trebuie sa li se explice lor sau apartinatorilor motivul refuzului. Medicul
curant stabilieste planul de diagnostic, tratament, monitorizare si îngrijire a pacientului are
următoarele obligatii: - Verifica corectitudinea datelor inscrise in FOCG. - Informeza pacientul
despre diagnostic si procedurile care urmeaza sa fie efectuate. - Informeaza pacientul privind
capacitatea spitalului de a asigura costurile tratamentului medical . - Efectueaza evaluarea holistica
a pacientului (fizic, psihic, spiritual, emotional, social) anamneza si consultatia pacientului,
solicita acordul informat, identifica alergiile si/sau riscurile clinice majore, stabileste setul de
investigatii paraclinice. - Recomanda si prescrie in FOCG tratament specific . - Recomanda
consulturi interdisciplinare - medicul curant informand pacientul despre necesitatea efectuarii
consultului interdisciplinar si solicitandu-i acordul. Planul de tratament si monitorizare pentru un
pacient se face conform PROTOCOALELOR de diagnostic si tratament Investigatiile paraclinice
recomandate: analize de laborator, investigatii imagistice (ecografie), explorari functionale .
Asistentul medical: ✓urmareste la fiecare FO daca este inscrisa de catre biroul de internari
prezenta documentului care atesta calitatea de asigurat /in caz contrar pacientul completeaza
angajamentul de plata care va fi atasat la FOCG. ✓ inregistreaza FOCG in Registrul de evidenta
internari. ✓ completeaza datele de contact ale apartinatorului in Dosarul de ingrijiri. ✓pregătirea
pacientului - holistica:emotional, spiritual: o explica pacientului / familiei, regulamentul şi rutinele
spitalului. o obtine consimtamantul informat al pacientului /apartinatorului, pentru manevrele
delegate si/sau autonome pe care le va executa. o inregistreaza internarea in sistemul informatic –
FOCG electronica. o Oferim pacientului / familiei informaţii clare, despre necesitatea internării. o
13
Obţinem consimţămantul informat de la pacient / familie. - fizică: oAşezam pacientul in poziţie
confortabilă adaptată stării de sănătate, oAsiguram intimitatea pacientului. oNe prezentam cu
numele şi stabiliţi o relaţie terapeutică nursă-pacient. oObservam şi notaţi starea fizică, emoţională
şi intelectuală a pacientului. oObservam dizabilităţile sau limitările fizice sau / şi psihice.
oEvaluam gradul de confort sau disconfort al pacientului. oMăsuram greutatea şi inălţimea
pacientului. oApreciam semnele vitale şi obţinem o mostră de urină. oEfectuam anamneza şi o
apreciere nursing cat mai completă a pacientului. oIdentificam problemele, nevoile şi aşteptările
pacientului legate de internare. oExplicam pacientului / familiei, regulamentul şi rutinele spitalului
– orarul meselor şi al vizitelor. oInformam pacientul despre procedurile sau intervenţiile
nefamiliare. o Completam planul de ingrijire a pacientului cu informaţiile obţinute : data / ora,
nume şi prenume, varstă, starea la internare, valorile funcţiilor vitale, o Familiarizeaza pacientul cu
orientarea in timp şi in spaţiu. o Se recolteaza produsele biologice. o Fiecarei probe recoltate i se
acorda un cod unic de identificare din aplicatia informatica. o Probele sunt transmise in laboratorul
din cadrul unitatii in vederea prelucrarii. o Efectueaza EKG fiecarui pacient si conduce pacientul
la celelalte investigatii recomandate in FOCG. o Pacientul va fi repartizat in salon pentru utilizarea
paturilor, în funcție de nevoile imediate, compatibilitățile patologiilor se face ținând cont de: sex,
gradul mediu de dependență (in functie de dizabilitatile fizice si sau pshihice), patologie,
gravitatea bolii si riscurile pe care le prezinta sau le poate prezenta, la internare si pe parcursul
internarii. o Pacientul o data stabilit in salon va fi identificat conform procedurii de prevenire a
erorilor de identificare a pacientilor. La salon Asistentul medical: - identifica pacientul (conform
PO DUBLA IDENTIFICARE) - comunica pacientului regulile spitalului, drepturile si obligatiile
pe care le are si il informeaza despre interventiile terapeutice la care va fi supus. - initiaza si
completeaza Dosarul de ingrijiri al pacientului. - masoara urmatorii parametri: temperatura, alura
ventriculara, tensiunea arteriala, - administreaza tratamentul conform recomandarilor medicale,
consemnate in FOCG - supravegheaza pacientul - comunica medicului parametrii masurati, la
soliciatare - comunica imediat medicului - parametrii cu valori in afara limitelor normale -
consemneaza si informeaza despre eventualele incidente / accidente asociate tratamentului,
precum si orice eveniment survenit. - intocmeste foaia de alimentatie si le trimite serviciului de
catering. Toate aceste date sunt consemnate si argumentate in Dosarul de ingrijire al asistentului
medical . Consemneaza in plan – data si ora administrarii tratamentului si semneaza.
Supravegheaza bolnavul pe toata durata administrarii tratamentului si imediat dupa administrare.
14
Pregatiri si teste preoperatorii
In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei, sexului
etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor specifice
fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca actul chirurgical
si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale caror particularitati le
putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un tratament adecvat pre-intra-si
postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia.
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT, GPT,
etc)
15
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta medicala
, la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate
mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate normala de
lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in
care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana la
vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este capabil
singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia urmeaza
pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15 cm) fata de
limitele inciziei.
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda
decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si
saruri minerale.
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj
elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea
masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este
util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului
care urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru schimbarea
lenjeriei de pat.
Interventia chirurgicală
16
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Organizarea
spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.
Sala de operație
Îngrijirile postoperatorii
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la vindecarea
completă a bolnavului.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala de
trezire; în patul său.
Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De
altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.
18
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea
de șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul
19
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care
se accentuează în noaptea primei zile de
la intervenția chirurgicală va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o oră
7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi
de la interv. chirurgicală, pt a mării
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o
dietă hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, supă de legume strecurată,
lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce compoturile
si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate
fi reluata alimentașia normală
20
5. Revenirea sensibilității 5.1. Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radăcină spre extremități
5.2. Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6. Depistarea incidentelor 6.1. Dacă apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu gheață, sau acompreselor
reci pe cap
6.2. Apariția grețurilor, redorii cefei,
trebuie anunțate medicului.
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-
hematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii operatorii;
daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange → hematom,
consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza chirurgicala şi
resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea ei
de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un
pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara, cu
sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de
rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie
fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans →
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii
constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic,
insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta
chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate,
drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga operatorie
evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se
altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela sursa suferintei:
abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere,
dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a
aparut o complicatie;
21
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare → protejare a
plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) +
posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta personala
permite aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata): la 5-7
zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul marilor
laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se
afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
22
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică
dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie, schimbați
frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul
în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
23
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu
apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la plagă
spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi ştergeți
apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați
desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
24
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE
FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei injecții
sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de mediul
înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul
gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz de
entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase şi
compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice circulația de
întoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
25
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese încălzesc şi
produc un efect contrar.
26
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu
ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară
acoperind 1 din tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de
acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura
precedentă jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber
Îngrijirea stomiilor
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între
două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea
eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul
pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului
ascendent,transvers sau descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o
sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
27
- recipient pt. material murdar
28
Alimentaţie inadec- Pacientul să fie alimentează Pacientul este echi-
pacientul: - pregăteşte librat nutriţional,
vată: echilibrat bulionul alimentar din greutatea corporală
Deficit nutritional amestecuri de se menţine
Manifestări: - alimente cu valoare constantă.
calorică mare, cu
scădere în greutate. conținut în vitamine,
ușor de digerat(lapte,
zahăr, supă
strecurată,unt, ou
crud, sucuri de fructe,
cacao, zeamă de
compot
-reguli de preparare:-
amestec
omogen,lichid cu
temperatura de
37gradeC
-administrează
bulionul alimentar
prin intermediul
sondei cu ajutorul
seringii Guyon,
cantitatea la o masă
fiind de
500ml.,injectarea se
face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt.
ași pregătii singur
alimentele și să se
alimenteze la
domiciliu.
Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are
Cauza: - neliniştea pacientului prin capacitatea de a se
echilibrat psihic îngrijii.Pacientul
în legătură cu starea asigurarea unui acceptă infirmitatea
sa. mediu de intimitate sa.
atunci când se aplică
Manifestări: - tehnicile de nursing;
depresie psihică -implică familia în
îngrijirea pacientului
29
1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din jurul
integrităţii ' să fie curate, fistulei prin curăţare, uscare, protejare
tegumentelor din integre, fără cu cremă şi aplicarea unui pansament Pacientul prezintă
jurul fistulei leziuni în uscat; tegumente integre, în jurul
Cauza: jurul fistulei. - învaţă pacientul să se îngrijească fistulei.
- iritaţie singur.
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o
dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea pacientului.
familiale îngrijirea Familia ajută pacientul în
Cauza: pacientului. îngrijire devenind suportul
- modificarea său moral.
schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.
30
„Plan de îngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon
3
intestinului;se aplică
comprese îmbibate în
ser fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturașle, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent
;curăță tegumentele
din jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
C) adaptarea
aparatului de
colectare a materiilor
fecale pt. a putea
cereea independență
pacientului
Patologia esofagului
Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție
- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din anamneză și
examenele paraclinice
- regurgitația
3
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă
superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și
jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale
inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de
sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de
culoare negră.
Plan de îngrijire
3
colaps; în funcţie de
gravitatea cazului
- stare de şoc. (30-60 min).
- recoltează sânge
pentru examene de
laborator în vederea
aprecierii anemiei
şi şocului
hemoragie;
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru
a fi introdusă când
hemoragia nu se
opreşte după
administrarea
medicaţiei
hemostatice;
pregăteşte
preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului
3
duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică crescută
3
de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă
boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de
stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică.
Circumstanțe de apariție:
- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.
3
- administrează medicația prescrisă de
medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.
1 2 3
4
- informează pacientul asupra efectelor
secundare ale medicaţiei;
Pacientul să fie echi- - identifică împreună cu pacientul Pacientul este echili-
Anxietate
ibrat psihic în...zile; cauzele anxietăţii; brat psihic; abando-
Cauze:
Să cunoască regimul - pregăteşte psihic pacientul în nează fumatul şi
- necunoaşterea prog-
de viaţă pe care vederea tuturor investigaţiilor şi alcoolul; cunoaşte re-
nosticului bolii.
trebuie să-l respecte. tratamentelor; gimul de viaţă impus.
Manifestări: -
- educă pacientul pentru profilaxia
îngrijorare, teamă
secundară a bolii; evitarea stresului', a
alimentelor iritante pentru stomac,
renunţarea la obiceiuri dăunătoare
(alcool, fumat).
Pacientul să fie echi- - supraveghează pulsul, tensiunea Pacientul este echi-
Deficit de volum
librat volemic şi arterială, apetitul, semnele de librat nutriţional, nu
lichidian
nutriţional în decurs deshidratare, scaunul şi greutatea prezintă semne de
Cauze:
de...zile. corporală; deshidratare.
- vărsături;
- pregăteşte pacientul preoperator
- inapetenţă.
atunc când aceasta se impune;
Manifestări:
- face bilanţul zilnic între lichidele
- anemie; i
ingerate şi cele eliminate (ingesta -
- scădere ponderală;
excreta);
- astenie.
- administrează pe cale
parenterală soluţiile perfuzabile
prescrise.
3
Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului.Enterocolita
infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un virus sau de un
parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.
3
- administrează tratamentul infecţios
Hipertermie recomandat de medic; Pacientul este afebril.
Cauza: - măsoară temperatura corpului şi
- procesul infecţios. notează în foaia de temperatură.
Manifestări: Pacientul va avea
- temperatura temperatura corpului
peste 37 grade C. între 36 şi 37 grade C
în...zile
Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent
localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime.
Boala evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se asigură în
timpul puseelor acute.
Circumstanțe de apariție:
- etiologie neprecizată
4
Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
nursing
4
Risc de alterare a Pacientul să prezinte
Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă, caracterizată prin
dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structurându-se în benzi de scleroză.
Hepatitele acute cu virus B și C pot determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză
hepatică.
Circumstanțe de apariție:
- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină proliferarea
4
țesutului conjunctiv
4
Plan de îngrijire Ciroza hepatică
4
Deficit de volum de Pacientul să nu pre- - recoltează sângele, urina, pentru Pacientul nu
lichid zinte hemoragii. examenele de laborator; prezintă manifestări
- supraveghează scaunul, urina hemoragice.
Cauze: (cantitativ şi culoare), icterul
- epistaxis; tegumentar, greutatea corporală şi le
- gingivoragii; notează în foaia de temperatură;
- metroragii; - supraveghează comportamentul
- melenă; pa cientului; sesizând semnele de
- hematemeză. agravare a stării sale;
Manifestări: - hidratează oral pacientul când
- alterarea nu varsă și pe cale parenterală în
circulaţiei şi celelalte situații, cu soluțiii
respiraţiei glucozate, tampoane cu insulină
- alimentează cu produse lactate,
zarzavaturi,fructe
fierte,coapte,supe,piureuri
(desodate)
- educă pacientul și antrenează
familia pentru a respecta alimentația
și normele de viață impuse în
funcție de stadiul bolii.
Familia este
Lipsa autonomiei în -reduce la maxim efortul fizic al implicată în
îngrijirile personale Pacientul să atingă pacientului prin desrvirea la pat, pt. îngrijirea pacientului
un grad maximun ai conserva energia ,și cunoaște
Cauze: grad maxim de -menține igiena tegumentară, a măsurile de îngrijire.
autonomie ăn lenjeriei, a cavității bucale (când
-slăbiciune pacientul prezintă gingivoragii, gust
funcție de stadiul amar)
4
-epuizare bolii, familia să fie
implicată în
Manifestări: îngrijire
-incapacitatea de a
se spăla și
îmbrăca,de a merge
la tualetă.
Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai multe ori apar pe
fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare
unor septicemii sau bacteriemii.
4
Disconfort abdominal
Pacientul să nu - administrează Pacientul prezintă
Cauza: prezinte dureri în medicația analgezică stare de bine și
- procesul următoarele ore antispastică confort
inflamator recomandată de
Manifestări: medic
- dureri în -asigură repausul
hipocondrul drept,
cu iradiere în umărul fizic și psihic
drept; -pregătește pacientul
- greţuri; pt. examenul
- vărsături biliare; radiologic al căilor
- icter biliare, după cedarea
fenomenelor acute
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica biliară. Calculii biliari
sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau căile biliare atunci când substantele
din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.
Pacienții pot prezenta un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot
ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei biliare crește cu 1 -3%
4
pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii
prezența calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare sau afectiuni. Litiaza
biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate consta în faptul că hormonii
estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul favorizează staza biliară.
4
- asigură repausul la pat pe perioada
Durere acută Să diminueze colicii biliare: Durerile au cedat;
durerile colicative şi - aplică pungă cu gheaţă în regiunea pacientul nu prezintă
Cauza: vărsăturile în... ore hipocondrului drept; vărsături, nu sunt
- procesul patologic. - asigură hidratarea şi alimentarea în semne de deshidra-
Manifestări: funcţie de perioada evolutivă; 24 ore tare.
- durere colicativă regim hidric şi apoi se îmbogăţeşte
în hipocondrul drept treptat cu supe de zarzavat, piureuri;
cu iradiere în umărul - administrează medicația antialgică
drept;
- greţuri;
- vărsături.
4
Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate interstițial provoacă
autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma acută catarală
survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă formă este forma hemoragică necrotică, care
este deseori letală.
Cirsumstanțe de apariție:
- alcolici
5
Să se amelioreze - asigură repausul la pat
Disconfort în poziţie decubit dorsal; Pacientul nu
durerile prezintă
abdominal - aplică punga cu
abdominale, să gheaţă în regiunea epi- dureri, este
Cauza: nu prezinte gastrică; echilibrat
vărsături, să fie - administrează
hidroelectrol
- procesul itic, se
inflamator. echilibrat hidro- tratamentul prescris anti- ameliorează
Manifestări: electrolit în... algic, sedativ starea
zile antiinflamator, generală.
dureri antihemora- gic,
supraombilicale antienzimatic;
violente, apărute - asigură repausul
brusc; digestiv; 4-5 zile regim 0
(alimentaţie
imobilitate cu parenterală); în zilele
iradiere dorsală şi următoare: 400- 500
restroster- nală; ml/24 h, ceai, supă
vărsături alimentare, strecurată; regimul se
biliare şi hemoragice; îmbogăţeşte treptat;
- recoltează sângele şi
meteorism abdominal urina pentru examenele
de laborator;
- educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-
şi trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
Alterare a eliminării
Pacientul să - supraveghează scaunul şi Pacientul are
intestinale prezinte scaun notează în foaia de tranzit
normal - can- temperatură. intestinal
Manifestări: titativ şi prezent.
calitativ.
- retenţie de fecale şi
gaze.
EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui
abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care tin de bolnav;
cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
5
bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
5
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate
care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociatl el constă, în indepartarea muschilor drepti abdominali, datorita
slabirii consistentei liniei albe.
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se asteapta
vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate,
face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERATIILE
5
Bibliografie:
L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali” Editura Viața
Medicală Românescă București 2006.