Sunteți pe pagina 1din 12

MODULUL: Chirurgie generală şi nursing în chirurgia generală

Profilaxia infecţiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de


germeni şi multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern
sau cu germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi
naturale (nas, gât, urechi, gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care
înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile
respiratorii şi aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia
semnelor (manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia
primelor semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau
anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile
contagioase prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în
fata Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi
biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie care
însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor pătrunşi
în plăgi sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profilaxie (prevenire), antisepsia este metoda
curativa. ”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă metode prin care
distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii
chirurgicale sau boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.

ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi. Este
o metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea
microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de
sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:

1
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De
asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus din
bonete, măști, halate şi manuși sterile, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor învăța în
stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tinctura de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie,
îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introdusi în
plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de
important în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în
blocul operator prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine
de pânză sterile pentru cei care patrund în blocul operator.

ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice.


Aceste substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
 sa distruga germenii şi sporii lor;
 sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care
au fost aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii
patogeni, ci dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații grave.

2
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă


bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):

-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale
II. Instrumente pentru hemostază:

1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă pensă Mickulicz (de histerectomie)

2. Pense fără dinţi:

pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (pt pensarea vaselor fine) (în cioc de raţă)

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

4
Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:

1. Pense autostatice: pensă de pedicul renal (Guyon)


pensă Satinski
(clampă vasculară)

pensă Lovelace
pensă Forester (en coeur) pensă în T

pensă Allis pensă Chaput-Poirier pensă Babcock


(„în dinţi de şoarece”)

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)


pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de


5
Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi


(„chirurgicală”)

pensă anatomică cu dinţi


(„anatomică”)

Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate în
pansarea plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder
rac Doyen

rac Jones rac Backhaus

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operat

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

6
1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg și
pt. a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală Kelly


depărtătoare Farabeuf

specul vaginal
valve vaginale

valvă abdominală Doyen


specul anal Trélat

depărtător Langenbeck depărtător Kocher

7
depărtător Volkmann

valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

depărtător Gosset
depărtător Balfour

depărtător Finochietto
depărtător Percy

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..


depărtător Weitlaner
depărtător Collin
depărtător Kirschner
8
V. Instrumente de sutură:

1. Portace:

portac pensă Mayo-Hégar

portac Mathieu

2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

3. Agrafe şi aplicator de agrafe: ac Reverdin


ac Deschamps

agrafe Michel (copci)


aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

stilet butonat benique

9
sondă canelată sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar

pensă de os (Liston)

periostotom
chiuretă Bruns
(răzuşă) co l

răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann

apăsător de limbă
(à baise langue) pensă de calculi Desjardins

10
VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton,
etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal (Einhorn),
pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot), pentru drenaj
biliar extern (Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă
Nelaton mai groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

sondă Nélaton

sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore

11

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)


tub T (Kehr)

12

S-ar putea să vă placă și